GABRIEL IGNAT, ELCEN:  "Negociem cu ruşii schimbarea formulei de calcul a preţului gazelor importate"

Reporter: Cât plăteşte Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) pentru gazele ruseşti în momentul de faţă? Dar pentru gazele din producţia internă?

Gabriel Ignat: Preţul mediu pentru gazele din producţia internă este în jurul a 89 de lei/MWh. Gazele importate le luăm de la WIEE şi Romgaz. Începând din aprilie de la WIEE am cumpărat gaze la un preţ sub nivelul celor preluate de la Romgaz. Când ne face coşul lunar (n.r. reglementatorul pieţei de energie stabileşte lunar cota obligatorie de importuri pentru toate tipurile de consumatori), Romgaz ne vinde la pachet gazele interne cu cele ruseşti. Preţul lor pentru gazele importate este mai mare decât tariful cu care cumpărăm noi gazele de la WIEE. Acum avem un preţ în jur de 110 lei/MWh pentru gazele ruseşti, ceea ce este un nivel foarte bun.

Precizez că, în contextul geopolitic actual, ELCEN trebuie să-şi pună la punct o strategie de securizare a cantităţilor de gaze pentru această iarnă, dar şi un plan pe termen mediu. Până acum, achiziţia gazelor a fost haotică, fără să se încerce măcar realizarea unei strategii. Suntem, într-adevăr, captivi în contractul de import cu WIEE, care este rostogolit de pe vremea RENEL şi a cărui valabilitate expiră în 2019.

Reporter: Cum este stabilit şi negociat preţul anual în cadrul contractului cu WIEE?

Gabriel Ignat: Este o formulă de preţ. Au fost mai multe formule aplicate de-a lungul timpului. Acum evoluţia este în funcţie de cotaţiile petrolului, ceea ce este artificial. Suntem într-un proces de negociere cu WIEE. Încercăm să mai schimbăm nişte termeni, inclusiv pe formula de preţ. Interesul nostru, în primul rând, este să ne asigurăm că vom avea gaze. Deja am fost notificaţi că, din cauza conflictului Ucraina-Rusia există riscul diminuării cantităţilor de gaze din Federaţia Rusă, motiv pentru care, până la sfârşitul lunii august, ELCEN trebui să-şi asigure cumva toate cantităţile în sezonul de iarnă 2014-2015.

Avem ca back-up păcura. Dispunem, în prezent, de stocuri de aproximativ 40.000 de tone de păcură. Aş prefera să nu o utilizăm din cauza costurilor suplimentare şi a emisiilor. Păcura este utilizată în locul gazelor atunci când există vârfuri de consum, când este foarte frig şi Bucureştiul începe să aibă probleme pe presiunea gazelor, pe zona de alimentare cu gaze şi atunci suntem forţaţi cumva.

ELCEN mai are un dezavantaj, deşi este mare consumator de gaze. Compania nu consumă gaze în bandă (n.r. o cantitate constată pe tot parcursul anului) şi acest lucru ne reduce foarte mult puterea de negociere cu producătorii şi cu furnizorii. Anul trecut, ELCEN a consumat, circa 1,2 miliarde mc de gaze, ceea ce reprezintă o cantitate foarte mare, dar consumul nostru este unul sezonier. Cel mai mult consumăm în perioada de iarnă, în primul şi ultimul trimestru al anului. Vara avem un consum de gaze redus ceea ce nu conferă ELCEN putere de negociere.

Reporter: Dar totuşi aţi obţinut nişte discounturi de la ruşi şi spuneţi că sunt flexibili în negocieri. Intenţionaţi să mai negociaţi preţul gazelor de import până la finalul anului?

Gabriel Ignat: Da, sunt flexibili. Peste tot de unde cumpărăm gaze preţul se stabileşte lunar. Spre sfârşit de lună, primim oferte pentru luna următoare şi încheiem acte adiţionale la contracte.

Vreau să vă spun că ne gândim, pe viitor, că vom avea nevoie ca o firmă de furnizare să ne asigure cantităţile de gaze pe termen scurt, mediu şi lung. Se dezvoltă platformele de tranzacţionare a gazelor, se dezvoltă piaţa de echilibrare. Nu este business-ul nostru furnizarea şi trading-ul. Noi producem electricitate şi agent termic. De aceea aş prefera ca strategie de viitor ca ELCEN să externalizeze această activitate de achiziţie a gazelor. Este clar că, până acum, cu departamentul pe care îl avem în ELCEN şi serviciul de combustibil am făcut faţă, dar uitându-ne înainte, în primul rând va trebui să selectăm o firmă specializată în trading, care să ne ofere siguranţa aprovizionării şi preţul cel mai bun de pe piaţă.

Istoric vorbind, Bucureştiul tot timpul a avut probleme de presiune a gazelor în iernile foarte reci. Cum la iarnă se prefigurează o tensionare a relaţiilor ruso-ucrainene şi este posibil să ducem lipsă de importuri, noi analizăm acum inclusiv posibilitatea de a înmagazina o anumită cantitate de gaze, pe care să o avem la dispoziţie în caz de nevoie. Dacă este presiune redusă în reţea, înmagazinarea gazelor nu ne ajută pentru că va trebui să recurgem la păcură, dar aceste rezerve ne sunt de ajutor dacă avem o iarnă cu temperaturi normale şi se sistează gazele de import.

Reporter: Aţi început deja negocierile pentru contractele de înmagazinare?

Gabriel Ignat: Am început să cerem oferte, să vedem cât ne costă. Sunt posibilităţi să mergem către furnizori să obţinem condiţii mai bune pentru că, pe lângă faptul că noi nu consumăm gaze în bandă, mai avem şi istoria relaţiilor cu RADET şi cu gradul redus de încasare de la regia bucureşteană. Un furnizor puternic de gaze obţine rezultate mai bune în negocieri decât ELCEN. Noi rar putem achita gazele în avans.

Reporter: Firmele care vă aprovizionează acum vă cer plata în avans a gazelor?

Gabriel Ignat: Câteodată da, câteodată nu. Depinde de contract, de garanţii. De obicei nu plătim în avans pentru că mai avem şi cheltuieli cu transportul şi distribuţia. Sigur, banii ne vin din energia şi agentul termic livrat, dar cu întârziere în special din partea de termie.

Reporter: Nu aţi redus costurile cu distribuţia? ANRE, reglementatorul pieţei, a instituit tarife de proximitate dacă există unităţi ce pot lua gaze direct din reţeaua de transport, dacă se află în imediata apropiere.

Gabriel Ignat: Noi avem această facilitate doar pentru CET Vest nu pentru toate centralele. Ne-am mai optimizat costurile. Multe centrale sunt în oraş şi sunt la mare distanţă de conductele de transport.

Tendinţa din Vestul Europei este de descentralizare a încălzirii în special în ţările din zona Europei Centrale şi de Est. Adică aduci producţia mai aproape de locul de consum. Faci sau reabilitezi centrale de cartier ca să reduci costurile cu producţia şi furnizarea. În ultimii ani, în Constanţa şi Bucureşti s-a investit foarte mult în reducerea pierderilor din reţeaua de distribuţie.

Reporter: Atunci mai are sens proiectul de fuziune al ELCEN cu RADET Bucureşti dacă tendinţa este de descentralizare?

Gabriel Ignat: Are sens. Se eficientizează costurile şi se poate implementa mai bine o astfel de strategie de modernizare a alimentării şi producţiei cu agent termic. ELCEN va rămâne, în urma divizării, cu patru centrale în Bucureşti, respectiv CET Sud, CET Vest, CET Grozăveşti şi CET Progresu. Acest ELCEN mai redus va fuziona cu RADET Bucureşti şi merge la Primăria Capitalei.

Statul rămâne cu CET Titan şi cu centrala de la Fântânele. CET Titan are o capacitate mică de producţie, centrala fiind construită special să alimenteze platforma industrială Faur. Dar acum acest consumator nu mai există. În sezonul 2013-2014 Titanul nu a pornit. Bucureştiul face faţă la încălzire şi fără Titan.

Iniţial, Primăria Capitalei trebuia să preia toate CET-urile ELCEN. Dar ELCEN are, în prezent, doi acţionari minoritari - Electrocentrale Grup şi Romgaz. Divizarea a fost gândită astfel încât finalitatea să fie 100% prezenţă a statului pe ELCEN-ul cu cele patru centrale mari care pleacă la municipalitatea bucureşteană şi pe Electrocentrale Constanţa astfel încât CET-ul Palas din Constanţa să treacă la primărie. Astfel că proiectul a mers pe divizarea asimetrică pentru că asta era singura cale să ajungem către finalitatea trasată de memorandum. Până pe 18 iunie, acţionarii ELCEN au avut drept de opţiune, statul a optat aşa cum este trasat în memorandum, Electrocentrale Grup nu a optat (acţiunile se transferă conform proiectului de divizare), iar Romgaz a optat pentru ELCEN Bucureşti doar. Toate acţiunile pe care le are la Electrocentrale Bucureşti prin proiect erau previzionate să meargă la Titan. Dar Romgaz a optat pentru Electrocentrale Bucureşti. Având în vedere că este acelaşi mecanism similar cu alocarea pro-rata din listări, Romgaz ar avea 2,49% din ELCEN-ul cu cele patru grupuri şi 0,73% din Titan. Decizia finală în divizare se va lua la finalul acestei luni.

Reporter: Dar cele patru CET-uri care trec la Primăria Capitalei nu sunt implicate în parteneriate cu investitori privaţi pentru modernizarea capacităţilor de producţie?

Gabriel Ignat: Doar o parte au astfel de parteneriate. Există pentru centrala Grozăveşti, dar la Titan şi CET Sud nu s-au concretizat. Vom face analiza şi pe aceste parteneriate pentru că am constatat că singurele investiţii realizate în ultimii ani a fost pe banii companiei de stat la CET Vest.

Reporter: Statul mai rămâne şi cu centrala de la Fântânele. Ce planuri sunt cu această centrală?

Gabriel Ignat: Avem memorandumul semnat cu firma Marubeni şi este preconizat să semnăm în curând actul constitutiv şi toate documentele necesare pentru compania de proiect, în care statul va avea 10%. La Fântânele va fi o centrală cu pornire rapidă, pe gaz natural, concepută pentru echilibrarea pieţei. Investiţia este de 170 de milioane de euro.Vor fi instalate patru turbine de 50 MW fiecare şi şase motoare termice. Implementarea este pe o perioadă de doi ani.

Reporter: La iarnă, cine ne va încălzi în Bucureşti? Tot structura actuală?

Gabriel Ignat: Bineînţeles.

Reporter: Cât durează acest transfer către primărie?

Gabriel Ignat: Primăria trebuie, la rândul ei să aprobe fuziunea şi să decidă transformarea RADET din regie în societate comercială (n.r. Consilierii generali sunt convocaţi în această săptămână). Iar divizarea ELCEN este programată pentru aprobare la finalul lunii curente. Sfârşitul lunii august este perioada preconizată pentru încheierea procesului de aprobare şi înfiinţarea societăţilor. Apoi se avizează în Guvern transferul către primărie, după care are loc fuziunea.

Reporter: Deci la iarnă Primăria se va ocupa şi de producţia agentului termic.

Gabriel Ignat: Aşa este previzionat.

Reporter: Dar credeţi că se va descurca?

Gabriel Ignat: Eu cred că da. Producţia este pentru ei ceva nou cum este şi pentru noi distribuţia şi furnizarea. De aceea, în proiectul de fuziune un pas este să venim sub umbrela aceluiaşi acţionar, dar alt pas este fuziunea. Fuziunea era iniţial previzionată pentru sfârşitul acestui an. Deocamdată are loc divizarea. ELCEN oricum se pregăteşte de iarnă ca în fiecare an.

Sper, totuşi, ca anul viitor să fie depolitizat tot sistemul de termoficare din Bucureşti, iar compania rezultată din fuziune să nu mai aibă nicio influenţă politică asupra managementului şi să funcţioneze pe baze strict comerciale, profesionale. RADET-ul nu prea este obişnuit cu chestiunea aceasta, fiind regie. Şi toate semnalele negative din restul termoficărilor din ţară arată că transferul CET-urilor la primării a fost un lucru negativ, a însemnat lipsa finanţării, declinul termoficării şi lipsa modernizării. Sper ca Bucureştiul să devină un exemplu pozitiv.

Reporter: Cum stă ELCEN cu modernizarea centralelor?

Gabriel Ignat: Doar CET Vest este modernizat şi asigură necesarul pentru tot Bucureştiul pe perioada de vară. Iarna care urmează nu se prefigurează probleme din punctul de vedere al funcţionării centralelor noastre, decât din punctul de vedere al alimentării cu gaze întrucât ruşii au avertizat că ar putea escalada conflictul cu Ucraina într-o criză a gazelor fără precedent. De aceea trebuie să avem asigurate cumva cantităţile de gaze. Şi Primăria Capitalei ne-a transmis să nu ne mai angajăm în contracte pe termen lung sau în investiţii ample. De aceea doresc ca măcar să avem semnale pozitive de la furnizori până la finele lunii august şi să existe cumva o strategie.

În prezent, în contractul cu ruşii avem stipulate anual 400 milioane mc de gaze. Dacă aceste cantităţi nu mai vin, trebuie să le asigur de undeva. De aceea ne uităm şi la înmagazinare.

Reporter: Mulţi consumatori mari s-au plâns că nu primesc discounturi de la producători şi că aceştia ar vinde gazul la nivelul din piaţa reglementată. Aşa este?

Gabriel Ignat: Noi am reuşit să obţinem discounturi, dar nu foarte mari, sub nivelul de 89 de lei/MWh din piaţa reglementată.

Reporter: Dar la iarnă, pentru că aveţi cantităţi mai mari, puteţi obţine discounturi mai bune când negociaţi lunar cu producătorii?

Gabriel Ignat: Nu mă aştept. Iarna e greu să obţii reduceri când cererea e foarte mare. Flexibilitatea producătorilor este limitată. Termoficările trec pe păcură, în caz de nevoie, ca să fie alimentate cu gaze populaţia şi instituţiile.

Reporter: S-a discutat chiar înainte de finalul acestei sesiuni parlamentare despre o lege specială pentru consumatorii întreruptibili, cum este şi ELCEN, care sunt opriţi iarna, dacă este cazul. Ştiţi ceva despre proiect?

Gabriel Ignat: Nu. Din păcate, văd ca strategie doar trecerea pe păcură. Noi vom face programul de funcţionare pentru iarnă, cu variante. Facem nişte proiecţii şi o să facem o informare la nivelul ministrului Energiei, cum vedem noi funcţionarea anul ăsta, care sunt riscurile şi ce măsuri trebuie să luăm, ca societate şi dacă o să avem nevoie de un sprijin din partea autorităţilor. În mod normal, ar trebui să ne descurcăm singuri, prin măsuri comerciale.

Reporter: La ce preţ estimaţi că vom avea căldură în Bucureşti, în acest an?

Gabriel Ignat: Nu văd o modificare faţă de anul anterior deşi, din analizele făcute în ultimele două luni, ar fi necesară o creştere, dar încercăm, împreună cu RADET, să facem nişte grupuri de lucru pe diverse specialităţi, ca să analizăm şi acest aspect. Pentru că împreună putem să ne optimizăm costurile.

Reporter: Avem o lege a eficienţei energetice acum, de care ELCEN trebuie să profite din plin.

Gabriel Ignat: Corect.

Reporter: Şi Constanţa la fel.

Gabriel Ignat: Primăriile pot accesa fonduri importante pentru eficientizarea sistemelor de termoficare. Din acest motiv trebuie să fim împreună cu RADET. Fiind sub aceeaşi umbrelă, deciziile vor fi într-o singură mână, iar o strategie integrată poate fi mai uşor de aplicat.

Noi, din păcate, pe partea de reparaţii la CET-uri, am stat prost în ultimii ani, cu un grad de realizare de maximum 40% din buget. Tot din cauza problemelor de finanţare şi a datoriilor pe care le avem de recuperat. Suntem la o limită destul de periculoasă a funcţionării.

Reporter: Vă mulţumesc!