Reporter: Cum a evoluat piaţa vinului, în ultimul an?
Răspuns: Din datele mele, pot spune că, din punctul de vedere al producţiei, anul 2017 a fost mai bogat cu 60%, ca producţie viticolă, faţă de anul 2016. Acest lucru s-a întâmplat din două motive: pe de o parte, a fost un an excelent pentru acest tip de produs, pe de altă parte viile tinere plantate acum patru ani au intrat pe rod. Din punctul de vedere al vânzărilor, pot vorbi doar în particular, iar la societatea noastră, până la jumătatea anului 2018, observ o creştere a vânzărilor cu doar 10% faţă de jumătatea anului 2017.
Reporter: Cum caracterizaţi piaţa enologilor de la noi?
Răspuns: Mai întâi, ce trebuie menţionat este faptul că nu există, încă, în România o facultate de enologie. Aşadar, nu avem absolvenţi pe a căror diplomă să scrie "enolog", ceea ce există este o doar specializare în cadrul Universităţilor de Agronomie, Facultatea de Horticultură, specializarea Viticultură - Enologie. Totuşi, avem specialişti români în vinificaţie. Unii şi-au desăvârşit studiile prin mas-terate în enologie în ţări precum Franţa şi Italia, alţii au învăţat din mers, de la enologi şi vinificatori străini angajaţi adesea drept consultanţi în crame la început de drum. Pentru că este un domeniu foarte dinamic, în care apar mereu produse enologice noi, şi informarea permanentă este obligatorie.
Un mare avantaj în acest sens este oferit de către furnizorii de produse enologice sau materiale auxiliare. Doar în acest an am vizitat doi procesatori externi, unul în Franţa cu produse enologice şi unul în Portugalia cu dopuri şi ambele vizite m-au ajutat să îmi actualizez unele informaţii, dar şi să verific cu specialişti de peste hotare concluziile la care am ajuns în ultimii ani cu privire la unele aspecte privind producerea vinurilor, sau alegerea materialelor auxiliare pentru îmbuteliere.
Reporter:Ce experienţă aveţi în domeniu?
Răspuns: Am absolvit Universitatea de Agronomie "Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi, specializarea enologie, şi Masteratul la aceeaşi universitate, în co-tutelă cu Universitatea din Dijon, Franţa, apoi mi-am desăvârşit studiile cu un doctorat în acelaşi domeniu, sus-ţinut la Universitatea de Agronomie de la Iaşi. Cariera profesională mi-am început-o în Dealu Mare, la Unicom Production, înainte de a pleca la Dijon, apoi am lucrat la Crama Basilescu, în aceeaşi podgorie Dealu Mare. Cel mai apreciat vin din acea perioadă a fost Fetească Neagră Ancestral, considerată cea mai bună Fetească Neagră creată după "89. Ulterior, am experimentat lucrul într-o cramă mare, la Intervitt Zimnicea. Am revenit însă după un an în Dealu Mare, la compania Licorna Winehouse, pentru a face vinuri în ediţii limitate, îngrijite de la strugure la produs finit asemeni unei bijuterii unicat. Ceea ce cred că îmi reuşeşte, iar drept confirmare îmi serveşte reacţia consumatorilor atunci când se întâlnesc cu vinurile realizate de mine şi echipa de la Licorna Winehouse, dar şi premiile din ultimii ani la concursurile naţionale şi internaţionale de vin.
Reporter: La ce concursuri aţi participat cu vinurile dumneavoastră?
Răspuns: În primii ani la Licorna Winehouse, am participat la concursurile internaţionale organizate în Româ-nia: Vinvest, Premiile de excelenţă Vinul.ro, International Wine Contest Bucharest etc. Acum doi ani, când am considerat că avem vinuri cu care putem merge mai departe, am aplicat la concursuri de prestigiu de peste hotare: Berliner Wine Trophy, iar anul aces-ta am participat şi la concursul de referinţă printre cunoscătorii de vin Decanter World Wine Awards.
De-a lungul anilor, am primit o serie de medalii şi distincţii pentru vinurile din portofoliu.
Reporter: Ce vinuri faceţi acum?
Răspuns: În acest moment, portofoliul cramei este împărţit în vinuri de eveniment: Licorna şi Colaj, gama de vinuri Serafim, colecţia de vinuri Anno, care cuprinde cele mai reuşite vinuri din acel an, gama de cupaje roşu şi alb Bon Viveur, ce reprezintă viziunea enologului asupra a ceea ce trebuie să reprezinte un asamblaj de vin, şi vinurile dulci de aperitiv şi desert Tămâioasă Românească şi Cabernet Sauvignon.
Reporter: Ce soiuri de vie are plantate compania pentru care lucraţi?
Răspuns: Plantarea soiurilor în domeniul Licorna Winehouse s-a realizat în urma unui studiu al potenţialului viticol şi enologic al zonei, atât din punc-tul de vedere al poziţionării soiurilor pe pantele înclinate, cât şi al factorilor climatici, ca medie a ultimilor 15 ani. Altoirea soiurilor s-a realizat împreună cu o echipă de viticultori italieni, iar recoltarea coardelor pentru altoi s-a efectuat din soiurile aclimatizate în Dealu Mare (vii cu vârsta de 40 de ani). Astfel, au fost alese cele mai bune clone de Tămâioasă Românească, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon şi Sangiovese.
Reporter: Câte hectare de vie deţine această companie?
Răspuns: Societatea Frei Andy SRL, deţinătoarea produselor viti-vinicole sub denumirea brandului Licorna Winehouse deţinea, până în septembrie 2017, o plantaţie de viţă de vie de 18,16 ha, cu o producţie de 142.397 kg struguri albi şi negri. Începând din luna octombrie, plantaţia s-a mărit cu 10,28 ha, în prezent având 28,44 hectare şi o producţie estimată de 215.100 kg de struguri, împărţită pe mai multe soiuri de struguri albi şi negri.
Reporter: Ce tipuri de vin produceţi şi în ce cantitate?
Răspuns: Anual producem 180.000 litri vin, dintre care 40% vinuri albe, 30% vinuri rose şi 30% vinuri roşii.
Reporter: Ce rezultate financiare a avut compania anul trecut, comparativ cu 2016?
Răspuns: Cifra de afaceri netă a societăţii a crescut de la 1.695.307 lei în anul 2016 la 2.099.450 lei anul trecut. În 2017, au fost vândute aproximativ 95.000 de sticle şi 50.000 de litri vin îmbuteliat la bag-in-box.
Reporter: Ce rezultate estimaţi pentru acest an?
Răspuns: Pentru anul 2018 estimăm o cifră de afaceri netă de 2.500.000 lei.
Reporter:Ce investiţii are în vedere compania şi ce buget a alocat în acest sens?
Răspuns:Pentru anul în curs este în derulare un proiect de 250.000 euro, cu finanţare 50% surse proprii şi 50% fonduri europene. Această investiţie are rolul de a îmbunătăţi fluxul tehnologic şi, ulterior, calitatea vinurilor, dar şi o eficienţă din punct de vedere economic pentru anii ce vor urma.
Reporter: Ce tipuri de vin se produc cu preponderenţă la noi?
Răspuns:Oferta răspunde cererii, iar tendinţele actuale se îndreaptă către două direcţii. Pe de o parte, soiurile locale au prins avânt. Lumea cere tot mai mult Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâiosă Românească etc., dar şi soiuri cosmopolite precum Sauvignon Blanc, Chardonnay, Merlot sau Cabernet Sauvignon etc. Pe de altă parte, în ultimii ani asistăm la o modă de vinuri rose şi nu pare doar un moft, pentru că, din 2014, de când am început să fac vin la Licorna Winehouse, am mărit constant volumul de vin rose pe care l-am produs şi, anual, stocul nu a ajuns până la recolta următoare.
Reporter: În ce mod s-au educat consumatorii în ultimii ani?
Răspuns: Eforturile de prezentare/informare corectă a consumatorilor s-a făcut constant în ultimul deceniu, de când au apărut producători de vin mici şi mijlocii care pun foarte mare accent pe calitate şi detalii. Drept rezultat, întâlnesc tot mai rar clienţi nos-talgici după vinurile dulci obţinute cândva prin adaos de must concentrat, dar în continuare întâlnesc şi persoane convinse că cel mai bun vin e cel "curat, de casă". Mă bucură însă că cei sub 35 de ani, aşa numiţii millenials, consumatori tineri şi deschişi la nou, se orientează către vinul de calitate, ştiu ce pahare sunt potrivite pentru a degus-ta un vin, ştiu, de asemenea, cât se toarnă într-un pahar de degustare. În ultimii ani, am întâlnit tot mai mulţi astfel de consumatori la târgurile de vin la care am participat. Ceea ce îmi vorbeşte despre faptul că viitorul se prezintă bine pentru consumul de vin de calitate.
Reporter:Mai este loc de investitori pe piaţa de profil?
Răspuns: Concurenţa este cea care a ridicat calitatea vinurilor româneşti. Consider că în următorii ani vor mai apărea crame-butic care produc vinuri premium, deoarece multe vii care au trecut prin procesul de reconversie au intrat sau urmează să intre pe rod. Aşadar, da, încă este loc pe piaţa de profil. E puţin probabil să ajungem ca în Franţa, unde pe un singur hectar sunt şi 5 producători. La noi, cramele mici sunt cele care au cel puţin 5 hectare, dar sunt convins că numărul cramelor va creşte în următorii ani.
Reporter: Ce estimări aveţi pentru piaţa de profil?
Răspuns:Cred că eforturile producătorilor români în promovarea produselor autohtone vor da roade în viitorul apropiat. Observăm interesul tot mai mare al străinilor asupra vinurilor din soiuri româneşti. De asemnea, datorită persoanelor care au cumpărat sticle cu vin pentru cei de acasă, am avut solicitări de export în ţări ca Belgia, Luxemburg, Marea Britanie. Probabil vor fi cereri din ce în ce mai dese de export, ceea ce şi noi de dorim.
Reporter: Mulţumesc!