Grupul energetic Eni şi compania rusă Gazprom au semnat marţi un Memorandum de înţelegere (MoU) pentru a dezvolta împreună aşa-numitul Coridorul Sudic de Gaze, din Rusia spre Europa, transmit Itar-TASS şi DPA, citate de Agerpres.
Coridorul Sudic de Gaze, de peste 3.500 kilometri, va permite transportul a peste zece miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la zăcământul Shah Deniz II din Marea Caspică până în Italia.
Gazprom este cel mai mare exportator de gaze naturale către Europa, unde deţine o cotă de piaţă de 34%.
"Documentul reflectă interesul celor două companii în analizarea perspectivelor de cooperare în vederea dezvoltării Coridorului Sudic, care va furniza gaze naturale din Rusia spre statele europene, în special spre Italia", se arată într-un comunicat al Gazprom.
Acordul vine după ce, săptămâna trecută, Comisia Europeană s-a declarat satisfăcută de angajamentele prezentate de Gazprom faţă de preocupările Executivului comunitar în materie de concurenţă în ceea ce priveşte pieţele gazelor din Europa Centrală şi de Est şi a invitat toate părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la aceste angajamente.
"Considerăm că angajamentele asumate de Gazprom vor permite fluxul liber de gaze naturale în Europa Centrală şi de Est, la preţuri competitive. Aceste angajamente abordează preocupările noastre în materie de concurenţă şi oferă o soluţie orientată spre viitor, care este în concordanţă cu normele UE. De fapt, ele contribuie la o mai bună integrare a pieţelor gazelor naturale în regiune", a declarat comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager.
Gazprom este furnizorul dominant de gaze în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est. În luna aprilie 2015, Comisia a transmis o Comunicare privind obiecţiunile în care şi-a exprimat opinia preliminară potrivit căreia Gazprom a încălcat normele antitrust ale UE, aplicând o strategie globală de compartimentare a pieţelor gazelor din Europa Centrală şi de Est.
În cazul în care Gazprom nu va respecta angajamentele, Comisia poate aplica o amendă de până la 10% din cifra de afaceri mondială a companiei, care în 2015 s-a ridicat la 82,9 miliarde de euro.