GELU VIŞAN, SECRETAR GENERAL ADJUNCT AL PMP: "Nu este exclus să avem alegeri prezidenţiale anticipate"

Reporter: Într-un sondaj realizat în februarie, PMP avea 4-5% din intenţia de vot. Cum stă acum partidul?

Gelu Vişan: Din sondajele noastre, PMP are între 7% şi 10%.

Reporter: Asta înseamnă că PNL şi PSD au o majoritate destul de slabă, iar UDMR, PMP şi UNPR fac diferenţa. O să fie interesant la alegerile de anul viitor.

Gelu Vişan: PMP a apărut în momentul în care preşedintele Traian Băsescu a constatat că PDL s-a îndepărtat de obiectivele pe care şi le-a propus. Marile provocări ale crizei economice au arătat că PDL nu a putut face faţă acestei situaţii şi de foarte multe ori l-a lăsat să-şi asume responsabilitatea pe preşedintele Traian Băsescu, care a scos ţara la liman.

În acel moment, a fost nevoie de omul de stat Traian Băsescu, care a pierdut foarte mult capital politic, care a trebuit să ia decizii foarte dureroase pentru poporul lui, dar necesare pentru ţară.

Traian Băsescu va fi reevaluat, în timp, de electorat. Nu exista, atunci, o altă soluţie a omului de stat Traian Băsescu.

Dacă era preşedinte "administratorul" Klaus Iohannis, se ducea la consilierul său Dan Mihalache şi îl întreba ce facem şi acesta îi scria ce trebuie să spună pe prompter sau pe o hârtiuţă.

Spre deosebire de Iohannis, Traian Băsescu este un politician veritabil. Dându-şi seama că partidele sunt tarate de un anumit mod de a face politică, domnia sa a propus societăţii PMP.

PMP are două componente puternice: politicieni mai vechi, cu experienţă şi care nu pot fi acuzaţi de probleme penale, şi foarte mulţi tineri. Urmăm principiul reînnoirii modului de a face politică. Şabloanele deciziilor pe care le iau partidele vechi nu există la noi.

Fiecare situaţie este o provocare. De exemplu, pe votul la Codul Fiscal au fost dezbateri timp de o lună. Traian Băsescu pur şi simplu nu a intervenit. Poziţia PMP a rezultat în urma hotărârii Consiliului Executiv Naţional.

PMP este o construcţie nouă, în care deciziile se iau democratic, în urma dezbaterilor. Acesta este viitorul.

Nu ascundem faptul că profităm cât putem de experienţa lui Traian Băsescu. Domnia sa a reuşit să se reinventeze de multe ori şi a fost un reformator.

Politicianul este un eşantion al societăţii şi trebuie să fie atent şi la noile generaţii care gândesc altfel.

PMP este un partid al oamenilor tineri, care nu au mai făcut politică.

Cred că PMP va avea un cuvânt foarte greu de spus la alegerile locale de anul viitor, dar mai ales la alegerile parlamentare din toamna lui 2016, asta în cazul în care nu vom avea alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate.

Reporter: De ce credeţi că este posibil să avem alegeri prezidenţiale anticipate?

Gelu Vişan: Ţara noastră trebuie să revină la vechiul sistem de a avea alegeri parlamentare simultan cu cele prezidenţiale, iar mandatul preşedintelui trebuie să revină la patru ani. Experienţa ultimilor ani ne-a arătat că preşedintele nu poate coabita cu un premier care nu este din acelaşi partid politic.

Avem nevoie şi de modificarea Constituţiei privind raporturile între preşedinte şi Guvern şi pentru clarificarea raporturilor cu Parlamentul. Suntem în situaţia cel puţin hilară pentru o democraţie, în care un Parlament s-a chinuit de două ori să dea jos un preşedinte fără să aibă motive. Cum populaţia a votat ca preşedintele să rămână în funcţie, Parlamentul ar fi trebuit să fie dizolvat. Ori, nu s-a întâmplat acest lucru, iar aceste aspecte trebuie clarificate în constituţie.

De asemenea, eu sunt ferm convins că cetăţenii nu-şi doresc un preşedinte care s-a îmbogăţit luând nişte case prin fals. Există decizia unei instanţe judecătoreşti din 2005 în acest sens.

Oamenii votează simboluri. Neavând o carieră politică, oamenii nu-l cunoşteau bine pe Iohannis şi au văzut în el salvarea.

Acum aflăm cu stupoare cu toţii că Iohannis şi-a acumulat averea cu falsuri dovedite de instanţă.

Un preşedinte care foloseşte falsul pentru dobândirea de beneficii materiale, cu sau fără ştiinţa lui, arată că nu este pregătit pentru o funcţie atât de importantă sau aşa este construit. Dar în niciun caz nu poate continua ca preşedinte al României.

Eu cred singură soluţie pe care o are pentru o ieşire onorabilă din scena politică este să-şi dea demisia.

Cred că reacţia lui Iohannis în ultimele zece luni la marile probleme ale României a fost dezastruoasă. Preşedintele a fost acuzat de premier că a luat unele decizii în afara României. Nu a lămurit nici acest aspect. Vedem că preşedintele a fost de acord cu relocarea imigranţilor înainte de a se consulta cu poporul şi Parlamentul. Constatând reacţia opiniei publice, Iohannis a cerut să vină în faţa Parlamentului pe 16 septembrie.

Preşedintele nu este în Consiliul European să spună da sau nu, ci să reprezinte România de la egal la egal cu celelalte state membre.

Suntem egali cu partenerii noştri din UE şi avem nevoie de un preşedinte care să ne facă vocea ascultată.

Sper ca Iohannis să facă un pas în spate într-o formulă elegantă şi să anunţe alegeri prezidenţiale anticipate odată cu cele parlamentare de anul viitor.

Reporter: Deci vom avea alegeri prezidenţiale anticipate doar dacă preşedintele îşi va da demisia.

Gelu Vişan: Da. Cred că Iohannis, la un moment dat, va recunoaşte că este depăşit de funcţie.

Reporter: Cum comentaţi problema refugiaţilor şi imigranţilor?

Gelu Vişan: Problema refugiaţilor are o rezolvare simplă. Toate ţările UE au semnat un acord în Consiliul European de la Dublin, care reglementează foarte clar reacţia statelor la imigranţi şi refugiaţi. Constat că nu este respectat acest acord şi consider că este un precedent periculos. De altfel, preşedintele Traian Băsescu ne-a şi avertizat în mai multe rânduri cu privire la acest pericol.

Ne confruntăm acum cu o lipsă de profesionalism în abordarea acestei probleme. Germania şi Franţa anunţă că vor să denunţe acordul de la Dublin. Dar acordul nu poate fi denunţat unilateral, întrucât este avizat de toate statele membre. Acum, Franţa şi Germania au introdus un termen ciudat de relocare a refugiaţilor. Relocarea încalcă acordul de la Dublin. Nu poţi să-i impui unui refugiat ţara în care să se ducă. Germania nu poate să le impună refugiaţilor să vină în România.

Am aflat din declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu faptul că România a lăsat la Consiliul European, în urmă cu mai mulţi ani, mai multe avertismente cu privire la problema refugiaţilor. M-am interesat şi am înţeles că acum patru ani preşedintele Băsescu i-a anunţat pe europeni de posibilele pericole într-un potenţial exod al refugiaţilor şi a avertizat că politica UE faţă de evenimentele din Siria nu este corectă şi trebuie schimbată, altfel ne vom confrunta cu un mare val de refugiaţi care vor veni în Europa. Acum asistăm la acest fenomen, dar la vremea respectivă preşedintele Traian Băsescu nu a fost luat în considerare, din motive subiective, de ţări care au un cuvânt greu de spus în UE. Dar aceste lucruri au rămas scrise ca poziţie a statului român la Consiliul European.

Politica externă a României nu se rupe când se schimbă preşedintele. "Pilonii" lăsaţi de Traian Băsescu la UE trebuie continuaţi şi fructificaţi.

Răspunsul UE la problema refugiaţilor şi imigranţilor este unul jalnic. Este a doua oară când UE este luată prin surprindere de o problemă pe care o cunoştea. Prima dată a fost vorba despre criza financiară, care s-a transformat într-o criză economică şi acum îi vedem efectele dezastruoase.

România demonstrează acum că, în momentul în care a anunţat că este pregătită să intre în spaţiul Schengen, ştia bine că poate face faţă provocărilor. Faptul că Germania şi Olanda au invocat că România şi Bulgaria ar putea deveni ţări de tranzit al refugiaţilor şi imigranţilor care vor veni din anumite zone, prin Turcia în UE, este nu numai falsă, ci şi răuvoitoare. Fix prin Bulgaria şi România nu au venit aceşti refugiaţi, ci prin spaţiul Schengen, respectiv prin Grecia, Spania şi Italia.

Relocarea imigranţilor şi refugiaţilor este un exemplu de politică făcută neprofesionist de către UE.

Reporter: Clasa noastră politică este sau nu profesionistă?

Gelu Vişan: Nu. Avem puţini politicieni profesionişti. De fapt, marea problemă a clasei noastre politice este, în acest moment, legată de profesionalism şi de răspunsul pe care-l dă la ceea ce se întâmplă.

În politica internă lucrurile pot fi clare dacă ar exista profesionalism.

Reporter: Cum îl caracterizaţi pe Victor Ponta?

Gelu Vişan: Victor Ponta este un "implant" în politică. El nu este un politician de carieră, fiind luat dintr-un anumit mediu şi transformat peste noapte, de către Adrian Năstase, în "Micul Titulescu". Victor Ponta nici nu ştia ce i se întâmplă. Adrian Năstase nu putea candida, la vremea respectivă, la funcţia de preşedinte PSD împotriva lui Mircea Geoană, şi atunci l-a promovat şi l-a scos aproape forţat pe Victor Ponta preşedinte de partid. Ulterior, Ponta a devenit un aşa-zis om politic.

Victor Ponta este exemplul cel mai clar de a accede în politică fără a urma o carieră în acest domeniu. El nu are nicio treabă cu politica, pe care crede că a învăţat-o din mers. Dar nu are expertiza necesară funcţiei sale.

Deci, ar trebui să-i mulţumim lui Adrian Năstase pentru pocinogul pe care ni l-a făcut dându-ni-l pe Ponta. El ştia că "Micul Titulescu" nu are chemare, îl cunoştea bine şi ştia că Victor Ponta îşi începuse "cariera politică" în Franţa, dormind prin gări ş.a.m.d.

Mircea Geoană este un alt exemplu de foarte bun diplomat, mai puţin de bun politician. El este un om de carieră externă.

Aceşti oameni trebuie folosiţi la ce se pricep ei mai bine. Poate Ponta era bun la altceva, dar nu să fie premier.

Reporter: Să lucreze în SIE, de exemplu?

Gelu Vişan: Nu ştiu. În SIE sunt foarte buni profesionişti. Nu trebuie să privim serviciile secrete ca pe unii care toată ziua nu au altă treabă decât să ne asculte pe noi şi să ne urmărească. Ei au cu totul alte treburi. Printre altele, serviciile trebuie să protejeze statul. Lăsând la o parte "vârfurile", care de multe ori fac pe politicienii, peste 95% din oamenii care lucrează în servicii sunt profesionişti. Nu poţi să pui un Victoraş în fruntea lor pentru că ei reacţionează.

Politica este o meserie ca oricare alta şi reprezintă o ştiinţă exactă. Ceea ce se petrece acum în ţara noastră s-a mai întâmplat în peste 30 de state, în diverse forme. România este o societate aflată în modernizare, adică este într-un proces de trecere de la dictatură la capitalism.

Răspunsul la provocările trecerii de la o economie etatizată la economia de piaţă este cam acelaşi în toate cele 30 de ţări studiate de cunoscutul politolog Samuel Huntington.

Problema în România este că oamenii politici nu ţin cont de realităţile care au fost în alte ţări, cu toate că discutăm despre o ştiinţă politică şi despre o şablonare a răspunsului la provocările tranziţiei la capitalism. Teoretic, cei care fac politică ar trebui să ştie toate aceste lucruri.

Un politician îi reprezintă pe cetăţeni şi trebuie să aibă o reacţie potrivită la problemele lor, ceea ce la noi nu se prea întâmplă.

Cariera politică este la fel cu orice alt tip de carieră. Specificul ei este că îţi doreşti să reprezinţi oamenii şi ţara şi pentru asta îţi trebuie şi un anumit tip de altruism. Trebuie să laşi problemele tale la o parte şi să îţi pui energia în slujba cetăţenilor şi în folosul comunităţii. Dacă luaţi acest şablon şi îl suprapuneţi peste politicienii noştri, atunci o să vedeţi că nu se potriveşte.

Reporter: Este Klaus Iohannis un bun politician?

Gelu Vişan: Klaus Iohannis este cel mai mare accident al României. Este un accident impus, din păcate.

Administraţia publică locală este o treaptă în cariera politică. Şi acolo sunt probleme enorme, precum gunoiul, apa, străzile, blocurile, căldura, poliţia locală, retrocedările ş.a.

Avem doar cazul lui Traian Băsescu, care a plecat din postul de ministru al Transporturilor şi s-a dus primar al Capitalei, ca apoi să revină la politica naţională în postura de preşedinte. Nu mai avem cazuri de reprezentanţi din administraţia publică locală care să vină să se ocupe de probleme mari, la nivel naţional.

Eu din primul moment am spus că Iohannis nu se pricepe şi nu este bun de preşedinte. El vorbeşte puţin pentru că nu ştie ce să spună dacă nu-i dă Mihalache textul pe prompter. Nu are preocuparea mentală necesară. Un politician se gândeşte tot timpul la problemele curente.

Un administrator este preocupat doar de câte case să mai ia.

Reporter: Credeţi că în zilele următoare o să se confirme ce aţi spus în vară despre Călin Popescu Tăriceanu? Va fi arestat de DNA?

Gelu Vişan: Vreau să explic pe larg de ce am făcut această afirmaţie în august. Eu nu-mi doresc să se întâmple şi să mi se confirme, pentru că nu aşa se desfăşoară lupta anticorupţie într-o ţară. În momentul în care un om politic află ceva care se va întâmpla în zona procuraturii este ceva în neregulă în sistem. Eu asta am spus. Eu nu trebuia să aflu că Tăriceanu va fi arestat.

Eu am avut şase surse înainte să spun public acest lucru, pentru că afirmaţia este extrem de gravă. Aş fi preferat ca DNA să anunţe care sunt exact acele dosare în care este vizat Călin Popescu Tăriceanu şi să nu fiu eu obligat să ies şi să explic despre ce este vorba.

Reporter: Cum vedeţi lupta anticorupţie?

Gelu Vişan: Cea mai mare problemă a democraţiei ateniene acum 2.500 de ani era corupţia. După 2500 de ani, marea preocupare a României nou intrată în clubul european este tot corupţia.

Când aud de lupta împotriva corupţiei îmi imaginez secera şi ciocanul. Comunismul a prins pe conceptul luptei de clasă.

Capitalismul şi democraţia au în continuu această provocare legată de combaterea corupţiei. Nu este vorba despre o luptă împotriva corupţiei. Statul capitalist trebuie să fie pregătit din primul moment să reacţioneze bine la acumulările de profit prin orice mijloace.

Auzim pe toate posturile că s-a dat drumul la o luptă împotriva corupţiei. Este, de fapt, vorba despre provocarea continuă a societăţii de a stăpâni fenomenul specific democraţiei şi statului capitalist. De aici vine neînţelegerea şi constat că anumiţi procurori îşi dau cu părerea despre politică. Iar anumiţi politicieni îşi dau cu părerea despre justiţie pentru că nu pot sta cu mâinile în sân şi să nu se apere. Anumiţi procurori susţin că trebuie schimbată toată clasa politică.

Cred că trebuie să tragem puţin aer în piept şi să vedem unde suntem în fenomenul de combatere a corupţiei. Nevoia de dreptate a populaţiei este enormă, iar dosarele care ni se prezintă sunt şocante.

Avem nevoie de aplicarea legii, de mai puţin spectacol şi recunoaşterea statului de drept. Avem nevoie de aplicarea legilor fără a face din lupta împotriva corupţiei o marotă. Tot timpul trebuie să fii atent ca stat democratic la corupţie. Corupţia este un fenomen întâlnit în toate orânduirile sociale.

Trebuie să avem foarte mare încredere în Justiţie, să încercăm să transmitem cu toată forţa procurorilor să nu mai facă politică şi să transmitem cetăţenilor că nu există un război între clasa politică, justiţie şi procurori, ci că suntem toţi dedicaţi aceloraşi obiective. Trebuie să ajungem să aplicăm legea fără patimă şi răzbunare.

Reporter: Poate că patima a apărut pentru că suntem la începutul combaterii corupţiei.

Gelu Vişan: Nu. A venit prea târziu. În 2005-2006, Traian Băsescu a dat primul semnalul în lupta împotriva unui sistem politic ce se baza pe corupţie. El ştia cum funcţionează acest sistem din interior. Traian Băsescu a dat atunci foarte multă forţă procurorilor. Justiţia era condusă politic. Traian Băsescu a inversat rolurile, dar acum se răstoarnă iarăşi lucrurile. Trebuie să ne găsim echilibrul. Cele trei puteri în stat (legislativă, executivă şi judecătorească) trebuie să fie egale. Ele nu sunt într-un război, ci au obiectivul să colaboreze pentru binele cetăţenilor. Cred că ne vom găsi acest echilibru foarte curând, pentru că a crescut cultura politică a cetăţenilor.

Deocamdată constatăm că este o dorinţă a unei părţi din justiţie să dovedească faptul că nu mai este aservită. Dar să nu stricăm echilibrul.

Cred că se va reface echilibrul între cele trei puteri ale statului în maximum un an de zile.

Reporter: Cât credeţi că mai stă Victor Ponta în funcţie?

Gelu Vişan: Cred că maximum o lună. Şi îmi bazez răspunsul pe pierderea influenţei lui în interiorul Guvernului şi în PSD. De regulă, un premier trebuie să fie preşedintele partidului care este la putere pentru a avea susţinerea Parlamentului pe iniţiativele pe care le promovează.

Constatăm că dezbaterea economică a noului Cod Fiscal a fost amestecată cu politizarea până la îngreţoşarea cetăţenilor. Timp de două luni nu a avut loc nicio dezbatere pe Cod înainte de aprobarea dată de Parlament în vară. Problema a fost tratată politic, dar aceasta are un răspuns economic. Ceea ce a ieşit nu este deloc mulţumitor.

Asta arată că Ponta nu mai poate gestiona problemele curente ale României şi cred că va fi schimbat.

Reporter: Şi ce vom avea în loc?

Gelu Vişan: Vom avea, probabil, un guvern minoritar al PNL.

Reporter: Cum vă explicaţi ascensiunea puternică a lui Gabriel Oprea?

Reporter: Gabriel Oprea nu este politician. El şi-a dorit o carieră militară. De altfel el a şi spus că vrea să fie şef la SRI.

Politica, prin multele definiţii pe care le are, mai este şi arta compromisului. Politica nu înseamnă ordine, disciplină şi armată. Este o contradicţie în termeni. Valoarea fundamentală a omului este libertatea. De acea Biserica Ortodoxă şi foarte multe culte recunosc liberul arbitru.

Politica este chemată să promoveze valorile fundamentale ale oamenilor.

Ori, domnul Oprea reacţionează ca la armată. Din păcate, domnia sa nu are nicio treabă cu politica. A urcat atât de sus printr-o conjunctură.

Reporter: De ce creşte aşa de mult UNPR?

Gelu Vişan: Într-o perioadă de tulburări, oamenii caută ordine şi stabilitate. Şi pe vremea lui Ceauşescu era ordine, dar oamenii uită că nu era libertate.

Nu există un sistem mai frumos ca democraţia.

Istoria se repetă. În 1927, umblau unii pe stradă şi spuneau că trebuie să fie ordine şi să se termine cu politicienii corupţi. Şi ce a urmat nu a fost democraţie.

Dacă ai o clasă politică nepricepută în a rezolva problemele cetăţenilor, mulţi oameni îşi doresc să aibă ordine. Dar de la ordine la dictatură distanţa este foarte mică.

Reporter: Vor fi schimbaţi directorii SRI? Va pleca domnul Florian Coldea din funcţia actuală de director general adjunct?

Gelu Vişan: Cred că principala greşeală a lui Florian Coldea a fost aceea că a expus prea mult SRI în dezbaterea politică. SRI este o structură extrem de importantă a statului român. În actuala situaţie geopolitică şi într-un context european şi mondial complicat, SRI este primul chemat să asigure siguranţa statului. Implicarea cu bună ştiinţă a serviciului în politică şi justiţie a făcut un mare deserviciu SRI şi aici citez declaraţiile domnului general Dumitru Dumbravă, care spunea că urmăreşte dosarele până se încheie. Păi asta-i treaba Serviciului Român de Informaţii?

Expunerea SRI s-a petrecut şi în momentul în care Florian Coldea a ţinut cu tot dinadinsul să vadă pe prima pagină a ziarelor că lupta anticorupţie se dă "cu sprijinul SRI".

Cred că în interiorul său SRI are capacitatea şi a avut întotdeauna capacitatea de a-şi face curăţenie, pentru că este unul dintre cele mai profesioniste servicii de informaţii din Europa. Or, dacă ei vor considera, la un moment dat, că şi comandantul operativ al serviciului a expus prea mult SRI, atunci vor fi schimbări.

Nu SRI trebuie să ne spună ce e bine şi ce e rău în lupta anticorupţie.

Reporter: Domnul Florian Coldea şi doamna Codruţa Kovesi - şeful DNA - au fost creaţii ale lui Traian Băsescu.

Gelu Vişan: Nu. Ei pur şi simplu au beneficiat de conjuncturi favorabile şi au fost promovaţi.

Este o teorie a lui Alvin Toffler, pe care o expune într-o mare lucrare de referinţă în politică - "Powershift" (Puterea în mişcare). El spune că, la un moment dat, puterea îţi ia minţile şi că ajungi să crezi că eşti un mic Dumnezeu. Nu poţi să ştii ce face un om cu puterea decât atunci când o are.

N-avea de unde să ştie nici Traian Băsescu, nici alţii, ce se va întâmpla cu domnul Coldea când va constata că are foarte multă putere. Eu nu spun că i-a luat minţile, dar după câte se pare, a compromis destul de mult SRI prin expunerea serviciului.

Florian Coldea a realizat lucruri de mare substanţă, cum ar fi reformarea SRI, reacţia potrivită la ce se întâmplă în plan european şi mondial, felul în care se asigură securitatea.

Din păcate, acestea au fost lăsate în umbră de implicarea SRI în nişte chestiuni pur şi simplu politice.

Reporter: Traian Băsescu este un susţinător al PMP. Este acest lucru un avantaj sau un dezavantaj?

Gelu Vişan: Avantaj este puţin spus. Un om cu o astfel de experienţă nu poate fi decât un beneficiu pentru un partid care este în formare. Stilul lui este un pic diferit de cum îl cunoaşte opinia publică. Traian Băsescu ţine cont de toate părerile din partid şi are capacitatea extraordinară de a se reinventa.

Reformarea continuă a modului de a face politică este una din caracteristicile lui Traian Băsescu. Domnia sa este un partener necesar pentru PMP, întrucât construcţia unui partid este extrem de grea, mai ales înainte de alegerile locale şi parlamentare.

PMP are deja o mică istorie şi a atins un scor bun la europarlamentarele şi prezidenţialele de anul trecut. Un partid care a obţinut 500.000 de voturi la prezidenţiale are deja o mică istorie şi cred că rezultatele vor fi mai bune anul viitor.

Asta ne face optimişti şi credem că, în acest proces profund de organizare, în care va fi un test important la localele şi generalele de anul viitor, experienţa lui Traian Băsescu este necesară.

Reporter: Şi Elena Udrea este un susţinător al PMP. Este acest lucru un dezavantaj pentru partid?

Gelu Vişan: Elena Udrea nu mai este membru PMP. Lucrurile sunt clare din acest punct de vedere. Personal, nu cred că lupta împotriva corupţiei se duce cu 9-10 cereri de arestare şi cereri de urmărire penală depuse într-o singură zi în Parlament. Pe de altă parte, cred că Elena Udrea, atunci când va demonstra că nu are nicio legătură cu acuzaţiile care i se aduc, va fi puternic reevaluată de societate.

Nu am ajuns la stadiul democraţiilor avansate, în care să te uiţi la ce face politicianul şi mai puţin la cum se îmbracă şi ce genţi poartă sau ce rochii are. Clasa politică evoluează şi cred că Elena Udrea a deschis un drum în politică. Trebuie să îi respectăm pe toţi cei care au deţinut funcţii importante în partid.

Cu Elena Udrea preşedinte, PMP a avut performanţe bune anul trecut. Viaţa o să ne facă multe surprize de acum înainte.

Din punct de vedere personal sunt subiectiv, pentru că mă consider un prieten al domniei sale. În acelaşi timp, doresc ca situaţia doamnei Udrea să se rezolve cât mai repede. Strict personal, ca prieten, ştiu că nu este vinovată de acuzaţiile care i se aduc.

Reporter: Ce scor credeţi că va obţine PMP anul viitor?

Gelu Vişan: Estimez că partidul va avea un număr de voturi cel puţin egal cu cel pe care l-a luat la prezidenţiale şi un scor cu două cifre la parlamentarele de anul viitor. La locale contează organizarea în teritoriu, iar organizarea nu este un punct forte pentru un partid nou.

Reporter: Vă mulţumesc!