GREENPEACE: Europa respinge culturile modificate genetic

Greenpeace lansează un nou raport ce trece în revistă dovezile ştiinţifice cu privire la riscurile pe care le prezintă acestea faţă de mediul înconjurător, disfuncţionalităţile pieţei şi utilizarea în creştere a pesticidelor, potrivit unui comunicat remis astăzi redacţiei.

Până la sfârşitul zilei, nu mai puţin 19 cereri guvernamentale pentru interdicţii naţionale de creştere a culturilor modificate genetic se aşteaptă să treacă necontestate de companiile de biotehnologie, favorizând ca două treimi din terenurile agricole europene şi, implicit, populaţia Europei să rămână liberă de OMG, se arată în comunicat.

"Conform informaţiilor obţinute de la Comisia Europeană, companiile producătoare de organisme modificate genetic au acceptat până în prezent toate solicitările guvernelor de a interzice cultivarea acestora pe teritoriile lor, cu excepţia celor formulate de către Danemarca, Luxemburg şi Malta, a căror termene de a primi un răspuns expiră în cursul zilei de astăzi. Raportul "20 years of failure", lansat astăzi la nivel european, demontează miturile referitoare la culturile modificate genetic. Printre ele, raportul îşi propune să demonstreze că acest tip de agricultură, bazat pe folosirea acestor culturi nu este o soluţie adecvată pentru rezolvarea unor probleme globale, precum foametea, malnutriţia sau schimbările climatice. Totodată, culturile modificare genetic nu reprezintă o alternativă economică viabilă pentru agricultorii din întreaga Europă.", se prezintă în comunicat.

Directorul de politici alimentare Greenpeace UE, Franziska Achterberg declară: "De 20 de ani, culturile modificate genetic au fost susţinute doar de o campanie intensivă de marketing dusă de câteva ţări, astfel încât nu e de mirare de două treimi din Europa s-au decis acum să se lipsească de ele. Acolo unde sunt cultivate, ele conduc automat la creşterea utilizării pesticidelor şi instaurarea de sisteme agricole industriale care, la rândul lor, determină foametea, malnutriţia şi schimbările climatice. "

Conform sursei citate, raportul - "20 years of failure" - evidenţiază problemele care apar din relaţia intrinsecă dintre culturile modificate genetic şi pesticide:

-Culturile modificate genetic cresc utilizarea pesticidelor - Practic, toate culturile modificate genetic sunt fie proiectate pentru a produce pesticide, fie pentru a rezista pulverizării cu unele erbicide. Mai multe studii independente au arătat că dăunătorii sau buruienile au început să se adapteze la aceste substanţe toxice, fapt ce conduce la apariţia de noi dăunători mult mai rezistenţi. Acest lucru obligă fermierii să folosească mai multe substanţe chimice.

-Culturile modificate genetic nu pot hrăni populaţia în creştere a planetei - Studiile arată că toate culturile modificate genetic reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei alimentare, lucru ce poate afecta mijloacele de subzistenţă ale micilor agricultori, pe lângă faptul că nu au capacitatea de a creşte productivitatea agricolă.

-Nu există un consens ştiinţific privind siguranţa culturilor modificate genetic - În ciuda încercărilor industriei de a asigura consumatorii de existenţa unui consens ştiinţific cu privire la siguranţa culturilor modificate genetic, peste 300 de cercetători independenţi contestă aceste afirmaţii. Ingineria genetică rămâne o tehnologie riscantă, care poate avea efecte neintenţionate şi ireversibile asupra mediului şi sănătăţii umane. 85 % din culturile modificate genetic sunt cultivate în doar patru ţări de pe continentul american (SUA, Brazilia, Argentina şi Canada ), reprezentând 3 la sută din terenurile agricole globale.

"Acest raport reprezintă un nou semnal de alarmă cu privire la incapacitatea culturilor modificate genetic de a furniza o soluţie durabilă la criza sistemului agricol existent. Solicităm factorilor de decizie reorientarea sprijinului politic dinspre agricultura de tip industrial, bazată pe inputuri chimice, către o agricultură durabilă, prietenoasă cu mediul înconjurător şi cu oamenii pe care îi hrăneşte.", a declarat Alexandru Riza, Coordonatorul Campaniei pentru Promovarea Agriculturii Durabile, a Greenpeace România.

"În timp ce culturile modificate genetic se luptă pentru a supravieţui cererilor industriei biotehnologice, metodele inovatoare ale agriculturii durabile oferă o alternativă viabilă. Practicile agricole ecologice moderne sunt o soluţie dovedită şi durabilă la provocările cu care se confruntă agricultura. Aceste practici previn eroziunea şi degradarea solului, influenţează creşterea fertilităţii solului, conduc la conservarea calităţii apei şi la protejarea biodiversităţii. Mai mult decât atât, dovezi ştiintifice arată că o practică des întalnită în agricultura ecologică - cultivarea mai multor tipuri de plante, sau a mai multor varietăţi din aceeaşi plantă pe acelaşi teren agricol, conduce la creşterea rezistenţei sistemului respectiv de cultură la schimbările climatice, din ce în ce mai prezente", se precizează în comunicatul amintit.