Greva copiilor, sănătatea planetei, interesele adulţilor

Tinerii din întreaga lume sunt decişi să-şi ia soarta în mâini, cel puţin aceas­ta este prima impresie înainte de evenimentele de amploare, care se vor des­făşura astăzi.

Dincolo de "pariurile" mici, care consumă mult timp şi energie, de aceas­tă dată miza este una cu adevărat mare: viitorul planetei. Astăzi, milioane de elevi şi studenţi vor da startul la ceea ce se anunţă a fi cea mai mare grevă pentru climă. Protestul este organizat de "Global Climate Strike" şi este evident că o acţiune de asemenea amploare nu poate fi pusă în scenă doar de tineri, fără ajutorul adulţilor, tocmai de aceea există şi unele suspiciuni şi bănuieli, deocamdată neprobate, că în spatele bunelor intenţii se pot ascunde şi alte interese, inclusiv economice.

De altfel, potrivit Associated Press, sindicate mari, dar şi companii au anunţat că oferă sprijin total pentru acţiuni care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice. Potrivit unui anunţ al organizatorilor, astăzi vor avea loc mii de manifestaţii legate de această temă în Statele Unite şi în Europa. De asemenea, "greva climatică globală" de astăzi va fi marcată şi în Australia, Japonia, India, Africa de Sud, Canada şi zeci de alte state. O estimare anunţă 2.400 de greve în 115 ţări şi peste 1.000 de oraşe. Săptămâna viitoare este una dedicată climei, miza tuturor acestor semnale de alarmă fiind încercarea de a convinge Naţiunile Unite să declare stare de urgenţă climatică. Local, mai multe municipalităţi au adoptat măsuri în acest sens. "Starea de urgenţă climatică" este o măsură adoptată de diverse entităţi, ca răspuns la schimbările climatice. "Starea de urgenţă climatică" presupune adoptarea de măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon la zero într-o perioadă specificată şi exercită presiuni politice asupra guvernelor pentru a conştientiza situaţia crizei de mediu existente. Tot astăzi are loc şi "Greva Digitală pentru Climă" la care şi-au anunţat participarea peste 6.000 de site-uri şi companii din toată lumea. Unele dintre site-uri participă prin donarea spaţiilor pentru anunţuri, distribuirea de informaţii online sau afişarea de bannere prin care anunţă greva.

Greva Digitală va spori vizibilitatea grevei climatice globale conduse de tineret. Mişcarea "FridaysForFuture" plecată de la activista de 16 ani Greta Thunberg a contribuit la creşterea interesului tinerilor pentru acest subiect. La Bucureşti, o acţiune se va desfăşura, astăzi, în Parcul Cişmigiu. Săptămâna viitoare sunt programate acţiuni similare în mai multe şcoli din ţară, la protest sunt înscrise - potrivit Fridays for Future România, Greenpeace România şi Climate Strike România - 53 de şcoli.

Pe site-ul organizatorilor, https://globalclimatestrike.net, sunt găzduite mai multe informaţii, dar şi declaraţii ale unor tineri din întreaga lume. "Schimbările climatice duc la cea mai mare criză cu care s-a confruntat umanitatea şi vor afecta cel mai mult generaţia noastră, iar la greva climatică globală din 20 septembrie, tinerii trebuie să arate calea şi să solicite acţiuni climatice imediate de la liderii mondiali", a declarat Alexandria Villasenor. "Acesta este punctul de cotitură. Tinerii de astăzi nu se lasă păcăliţi: viitorul este furat în faţa ochilor lor de industria combustibililor fosili şi de politicienii corupţi", susţine Shuo Peskoe-Yang. "Schimbările climatice afectează pe toată lumea şi este imperativ să acţionăm", a spus Bridget Kyeremateng.

Experţii ONU suţin de că drumul pe care se află în acest moment omenirea, din punct de vedere al climei, este unul care poate anula toate progresele făcute în ultimii ani şi că autorităţile fac destul de puţin pentru a schimba acest curs. Raportorul special al Naţiunilor Unite privind sărăcia extremă şi drepturile omului, Philip Alston, a avertizat într-un nou document oficial că "schimbările climatice ameninţă să anuleze progresul din ultimii 50 de ani (...) în materie de reducere a sărăciei". Raportul a fost prezentat în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva şi se bazează pe cercetări care prevăd că schimbările climatice ar putea lăsa 140 milioane de persoane fără adăpost în ţările în curs de dezvoltare până în 2050. "În mod pervers, în timp ce săracii sunt responsabili doar pentru o mică parte din emisiile globale, ei sunt cei care vor plăti preţul schimbărilor climatice şi care au cea mai mică capacitate de a se proteja", a declarat Philip Alston, care a mai adăugat: "Riscăm să vedem scenariul unui «apartheid climatic» în care oamenii bogaţi plătesc pentru a scăpa de caniculă, de foame şi de conflict, în timp ce restul lumii este lăsat să sufere". Expertul ONU a subliniat faptul că, în pofida avertismentelor repetate cu privire la ameninţările pe care le reprezintă schimbările climatice, această problemă rămâne "o preocupare marginală". El a criticat în special Biroul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, pentru că nu a acordat atenţie şi resurse suficiente aces­tei probleme. Raportorii speciali sunt experţi independenţi care nu vorbesc în numele ONU, ci comunică Naţiunilor Unite rezultatele cercetărilor lor.

La nivelul Uniunii Europene, actualele politici medio-ambientale vor reuşi să reducă emisiile gazelor cu efect de seră cu cel puţin 50% până în 2030, depăşind obiectivele marcate pentru combaterea schimbărilor climatice. Un studiu, realizat de centrul de analiză Sandbag, arată că blocul comunitar se află la jumătatea drumului faţă de ţinta marcată pentru a elimina complet aceste emisii de gaze în 2050, conform recomandărilor făcute de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC).

La trei decenii după primul raport al IPCC, Sandbag notează că UE a redus, în 2018, cu 24% nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de anul 1990, precizând că "va ajunge la timp la jumătatea drumului". "Această analiză aduce veşti bune: Europa a demarat deja politicile de care are nevoie", se arată în textul acestui centru cu sediu la Londra şi Bruxelles. Potrivit Sandbag, modelele teoretice de funcţionare a măsurilor comunitare, de exemplu promovarea energiilor regenerabile sau eliminarea progresivă a cărbunelui, sugerează că acestea "vor reuşi să reducă cu 50% emisiile de gaze cu efect de seră, cu mult peste previziunile de 40% făcute anterior de Comisia Europeană.''

Chiar şi cu aceşti paşi înainte, în UE poluarea continuă să provoace peste 480.000 de morţi premature, estimează Agenţia Europeană de Mediu (AEM) în raportul său din 2018. Transportul rutier este una dintre principalele surse de poluare a aerului în Europa, împreună cu agricultura, producţia de energie şi industria. Europenii care trăiesc la oraş, unde emisiile legate de transportul rutier sunt cele mai importante, sunt afectaţi în mod special. În 2018, şase ţări au fost trimise de Comisia Europeană în faţa Curţii de justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiilor lor în materie de calitate a aerului: Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Ungaria, dar şi ţara noastră. Oamenii de ştiinţă anticipează o creştere suplimentară a temperaturii medii de 1 până la 5 grade Celsius până în 2100, în funcţie de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră.

Problema a fost abordată şi de lideri religioşi. În luna iunie, Papa Francisc i-a îndemnat, la Vatican, pe liderii companiilor din domeniul petrolului să lase deoparte obiectivele economice pe termen scurt întrucât omenirea are nevoie de politici imediate împotriva schimbărilor climatice.