GUVERNUL A APROBAT PROIECTUL DE TRANSPUNERE A DIRECTIVEI PE TUTUN Gilda Lazăr, JTI: "Reglementarea pieţei tutunului, în plin absurd"

Guvernul a adoptat, ieri, proiectul legislativ care urmează să transpună în legislaţia naţională Directiva Europeană din domeniul tutunului, care aduce o serie de modificări produselor din tutun.

Industria de profil aştepta noua legislaţie încă de la finalul anului trecut, pentru a putea să-şi conformeze produsele în timp util.

Reprezentanţii sectorului spun că încă nu au văzut proiectul de lege şi se arată îngrijoraţi de faptul că nu vor putea să se alinieze la timp noilor cerinţe, mai ales având în vedere că iniţiativa urmează să fie dezbătută în Parlament.

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, ne-a transmis: "Guvernul nu şi-a asumat responsabilitatea de a asigura o perioadă de tranziţie pentru fabricarea ţigaretelor, pasând decizia politică Legislativului, iar consecinţele - viitorului Executiv. Dată fiind întârzierea transpunerii Directivei tutunului, am cerut public Guvernului certitudini de ordin normativ: aprobarea proiectului prin Ordonanţă de Urgenţă şi acordarea unei perioade de tranziţie necesară fabricaţiei. Aşadar, nu am solicitat niciodată amânarea transpunerii Directivei, ci urgentarea ei, pentru a nu fi periclitată activitatea celui de-al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, mărindu-se riscul de deficit bugetar excesiv, prin neîncasarea taxelor şi contribuţiilor lunare medii de 250 milioane de euro.

Textul adoptat prevede termene fantasmagorice: legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 şi, începând cu aceeaşi dată, fabricile de ţigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului. Până atunci însă, au rămas mai puţin de trei luni de zile, în care Parlamentul să adopte legea, iar noi să modificăm producţia fără baza legală. Cine garantează că Proiectul nu va fi modificat în Parlament sau că legea va fi adoptată până la 20 mai? Pe de o parte, un Proiect nu poate impune obligaţia de a face, aceasta fiind atributul exclusiv al unei legi intrate în vigoare.

Pe de altă parte, Guvernul nu e în măsură să impună Legislativului date limită până la care să adopte legi.

Deşi redactarea Proiectului a durat aproape doi ani, iniţiatorii au ignorat realitatea şi au copiat birocratic textul de la Bruxelles, fără să ţină cont de faptul că suntem deja la finalul lunii februarie, ceea ce face ca termenul de fabricaţie indicat (20 mai) să fie inaplicabil. Alte ţări au adaptat textul european la contextul naţional: Polonia prevede o perioadă de tranziţie de nouă luni pentru producţie, iar Danemarca - şase luni, pentru a nu pune în pericol piaţa legală şi veniturile bugetare".

Gilda Lazăr subliniază că producţia nu se poate modifica peste noapte, "printr-o vrajă", ci doar în baza unei legi şi a unor norme publicate în Monitorul Oficial: "Am arătat public că depindem de furnizori globali de ambalaje, că avem nevoie de câteva luni pentru schimbarea designului, pregătirea procesului de tipărire, comanda materialelor, printarea blanchetelor şi transportul acestora către România, unde se produc ţigaretele şi se face împachetarea propriu-zisă. Acesta este motivul pentru care am solicitat o perioadă de tranziţie pentru fabricaţie sau permisiunea de a produce în paralel şi a ne adapta din mers, astfel încât, la anul, pe 20 mai 2017, data prevăzută în Directivă pentru «curăţarea pieţei», să putem avea doar produse de tip nou. Stocurile, limitate de legislaţia fiscală în vigoare, nu sunt suficiente pentru a acoperi vânzările din perioada de vară, care este o perioadă de vârf şi există pericolul real ca piaţa să fie inundată de produse de contrabandă.

Ne vedem nevoiţi să începem pregătirile prealabile doar pe baza detaliilor tehnice furnizate abia acum două săptămâni de Ministerul Sănătăţii. Însă, riscul de a arunca banii pe fereastră este foarte mare, pentru că informaţiile nu sunt complete şi nimeni nu ne poate asigura că detaliile nu vor fi schimbate prin viitoarea lege sau prin cele peste 10 ordine de ministru ce vor fi emise ulterior pentru aplicarea acesteia".

Guvernul nu a luat în calcul ce s-ar putea întâmpla dacă, din cauza agendei încărcate a Parlamentului şi a perioadei electorale, legea nu va putea trece până la 20 mai, mai arată reprezentantul JTI, menţionând: "Chiar dacă noi am reuşi, printr-o vrajă, să modificăm producţia, noile produse ar fi ilegale, neputând fi puse pe piaţă. Aşadar, trăim în plin absurd.

Prin urmare, în baza dreptului la libertate economică, a dreptului de petiţionare şi a transparenţei decizionale, ne vom adresa oficial Parlamentului, solicitând acordarea unei perioade de tranziţie pentru fabricaţie. Aşa cum am arătat, este o problemă de interes comun, atât pentru producătorii de tutun, cât şi pentru stat, prin îndeplinirea indicatorilor macroeconomici şi protejarea încasărilor la buget, unde virăm circa 80% din preţul pachetelor de ţigarete".

• Produsele cu aromă caracteristică şi cele cu aditivi vor dispărea din piaţă

Prin proiectul de lege aprobat ieri de Guvern, sunt introduse noi condiţii privind ingredientele utilizate în fabricarea produselor din tutun, inscripţionarea şi prezentarea produselor din tutun, trasabilitatea, elementele de securitate şi comerţul transfrontalier la distanţă cu produse din tutun şi conexe, arată un comunicat al Executivului.

Iniţiativa legislativă reglementează ingredientele ce pot fi utilizate în produsele din tutun şi nivelurile maxime ale emisiilor de gudron, nicotină şi monoxid de carbon. Astfel, va fi interzisă punerea pe piaţă a ţigărilor şi a tutunului rulat care au o aromă caracteristică. Produsele cu aromă caracteristică al căror volum al vânzărilor la nivelul întregii UE reprezintă 3% sau mai mult într-o anumită categorie de produse vor fi interzise din 20 mai 2020. "De asemenea, va fi interzisă punerea pe piaţă a tuturor produselor din tutun care conţin aditivi speciali, precum vitamine, cafeină, taurină şi creează impresia că un produs din tutun are un efect benefic asupra sănătăţii sau că prezintă riscuri mai mici pentru aceasta, dar şi a celor care conţin arome în capsule, filtru sau în alte caracteristici tehnice", subliniază documentul. Ministerul Sănătăţii va percepe producătorilor şi importatorilor de produse din tutun tarife proporţionale pentru primirea, stocarea, prelucrarea şi analizarea informaţiilor transmise. Suplimentar, producătorii şi importatorii au obligaţii de raportare extinsă pentru anumiţi aditivi conţinuţi în ţigarete şi tutunul de rulat.

Comunicatul citat mai arată: "Etichetarea produselor din tutun se modifică substanţial, urmând să cuprindă un avertisment general ("Fumatul ucide") pe 50% din suprafaţa laterală, un mesaj de informare ("Fumul de tutun conţine peste 70 de substanţe care cauzează cancer"), pe 50% din suprafaţa laterală, avertismente de sănătate combinate, formate din text, poză şi număr de telefon la care se pot obţine informaţii despre metodele de renunţare la fumat (pe ambele feţe, în partea superioară, pe 65% din suprafaţă, iar avertismentul poate fi mutat sub timbrul fiscal, astfel încât marca să rămână sub avertisment)". Avertismentele trebuie schimbate anual şi rotate pe pachete.

Fac excepţie de la prevederile de mai sus trabucurile şi ţigările de foi ambalate individual, precum şi produsele din tutun care nu ard, etichetarea în cazul acestora fiind supusă unui număr mai mic de rigori.

Proiectul de lege conţine şi prevederi privind trasabilitatea pachetelor de tutun, astfel încât, circulaţia lor în Uniunea Europeană să fie înregistrată şi urmărită, pentru a putea fi verificată conformitatea cu legislaţia naţională şi europeană, contribuind astfel la combaterea contrabandei şi contrafacerii, subliniază autorităţile. Pachetele unitare de produse de tutun vor fi marcate cu un identificator unic care va permite stabilirea următoarelor elemente: data şi locul de fabricare, fabrica, utilajul folosit la fabricarea produselor, schimbul de lucru de lucru sau ora fabricării, descrierea produsului, piaţa de destinaţie pentru vânzarea cu amănuntul, ruta de transport preconizată, dacă este cazul, importatorul în UE, ruta efectivă de transport de la fabricare până la primul punct de vânzare cu amănuntul, data transportului, destinaţia, punctul de plecare şi destinatarul, identitatea tuturor cumpărătorilor, de la fabricare până la primul punct de vânzare cu amănuntul etc. "Toate aceste informaţii vor fi accesibile prin mijloace electronice, toate persoanele fizice şi juridice implicate în lanţul de aprovizionare al produselor din tutun ţinând o evidenţă completă şi exactă a tuturor tranzacţiilor relevante. Toate datele relevante vor fi găzduite într-o unitate de stocare de date situată fizic pe teritoriul UE, caracteristicile acesteia şi ale contractului de stocare de date urmând să fie aprobate de către Comisia Europeană şi transpuse în legislaţia naţională prin ordin al preşedintelui ANAF", conform documentului citat.

Produsele din tutun care sunt introduse pe piaţă poartă un element de securitate inviolabil, compus din elemente vizibile şi invizibile, care se tipăreşte sau se fixează astfel încât să nu poată fi îndepărtat, să nu poată fi şters, ascuns sau întrerupt, inclusiv prin intermediul timbrelor fiscale. Standardele tehnice pentru elementele de securitate vor fi aprobate de către Comisia Europeană şi transpuse în legislaţia naţională prin ordin al ministrului finanţelor publice.

• Vânzările transfrontaliere la distanţă de produse din tutun şi ţigări electronice către consumatorii din România vor fi interzise

Un capitol distinct se referă la condiţiile de vânzare a produselor din tutun. Vânzările transfrontaliere la distanţă de produse din tutun şi ţigări electronice către consumatorii din România vor fi interzise. Vor fi permise însă vânzările transfrontaliere la distanţă către consumatorii situaţi în statele membre care nu interzic astfel de vânzări. Pentru a putea realiza aceste operaţiuni comerciale, punctele de vânzare cu amănuntul din România trebuie să se înregistreze la ANAF şi la autorităţile competente din statele membre în care sunt situaţi potenţialii consumatori.

Legea îi va obliga pe aceşti comercianţi să folosească un sistem de verificare a vârstei care, în momentul vânzării, arată dacă respectivul cumpărător respectă sau nu reglementările privind vârsta minimă de la care pot fi achiziţionate produse din tutun.

Comunicatul Guvernului arată că această măsură este susţinută de populaţie, 57% dintre respondenţii români ai Eurobarometrului 2015 afirmând că sunt de acord cu interzicerea vânzărilor de produse de tutun pe internet.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite în acest sens de Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, în funcţie de competenţele stabilite prin lege.

Ministerul Sănătăţii poate adopta şi alte reglementări prin care să interzică vânzarea produselor din tutun sau celor conexe, din motive legate de situaţia specifică din România, cu condiţia ca interzicerea să fie justificată de necesitatea protecţiei sănătăţii publice.

"Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere Parlamentului, intrarea sa în vigoare fiind prevăzută începând cu 20 mai 2016, însă introducerea pe piaţă a mai multor produse care nu sunt conforme este permisă până la 20 mai 2017", subliniază Executivula dăugând că este vorba despre produsele din tutun fabricate sau puse în circulaţie şi etichetate înainte de 20 mai 2016, ţigaretele electronice sau flacoanele de reumplere fabricate sau puse în circulaţie înainte de 20 noiembrie 2016, produsele din plante pentru fumat fabricate sau puse în liberă circulaţie înainte de 20 mai 2016.

Până la data de 20 mai 2019, vor fi aplicate exceptări temporare de la obligaţia privind poziţia avertismentului de sănătate combinat, în legătură cu poziţia timbrului fiscal. Măsurile privind trasabilitatea se aplică ţigaretelor şi tutunului rulat de la 20 mai 2019. Măsurile privind elementul de securitate se aplică ţigaretelor şi tutunului rulat de la 20 mai 2019, iar produselor din tutun altele decât ţigaretele şi tutunul de rulat de la 20 mai 2024.

Prevederile din actul normativ vor fi aplicate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). "Măsurile prevăzute în proiectul de lege sunt gândite să aducă beneficii atât sănătăţii, cât şi mediului, prin scăderea consumului de produse din tutun pe termen mediu, estimată la 2% în următorii 5 ani.

În opinia autorităţilor, "inscripţionarea tuturor pachetelor de tutun va conduce la creşterea conştientizării de către consumatori a efectului fumatului, dar şi la motivarea nefumătorilor de a nu experimenta fumatul".

La finalul lunii trecute, a izbucnit un scandal în curtea Guvernului pe marginea procesului de implementare a Directivei Europene pe tutun în legislaţia naţională. În urma unei interpelări pe care deputatul PSD Aurelia Cristea a trimis-o premierului Dacian Cioloş, ca să analizeze "în regim de urgenţă activităţile desfăşurate în cadrul Comitetului interministerial pentru controlul consumului de tutun", Corpul de control al Guvernului a demarat o investigaţie preliminară în rândul membrilor acestui comitet, reprezentanţi ai Executivului, după cum ne-a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt de la Palatul Victoria.

Acesta a precizat că inspectorii verifică toate informaţiile care au apărut în mass-media şi la nivelul parlamentarilor şi, în funcţie de rezultatul investigaţiei, va fi deschisă sau nu o anchetă.

În interpelarea sa, deputatul PSD solicita publicarea imediată a stenogramei întâlnirii Comitetului din 18 ianuarie 2016 şi cere o anchetă a Corpului de Control cu privire la posibile conflicte de interese ale reprezentanţilor autorităţilor în acest organism.

"Înţelegerea noastră este că s-au făcut afirmaţii de o gravitate extremă, de către unii din membrii comitetului", afirmă Aurelia Cristea în document, susţinând că reprezentanţi ai unor autorităţi publice s-au raliat fără rezerve poziţiei susţinute de industria tutunului, "care urmăreşte să amâne aplicarea în România a Directivei 2014/40/EU".

În ocazie, reprezentanţii Guvernului au subliniat că niciodată nu au cerut amânarea aplicării reglementărilor europene, ci dimpotrivă, ei având nevoie de o perioadă de şase luni de la adoptarea legii, pentru conformarea produselor.