Guvernul blochează preluările ostile ale companiilor din energie

Printre principalele măsuri prevăzute în acest proiect de ordonanţă se numără achiziţionarea directă de acţiuni de către ministerele de resort la societăţile în care statul deţine calitatea de acţionar.

Dependenţa ţării noastre de importurile de energie, în anumite perioade, şi nevoia de capitalizare a companiilor din sectorul energetic, astfel încât acestea să poată creşte capacitatea de producţie energetică la nivel naţional, constituie motivele pentru care Ministerul Energiei a lansat, joia trecută, în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează modificarea legislaţiei în aşa fel încât statul să poată achiziţiona direct acţiuni emise de societăţile strategice din acest domeniu de activitate.

Ministerul invocă mai multe aspecte esenţiale pentru justificarea proiectului de OUG, printre care se numără contextul internaţional tensionat şi instabilitatea pieţelor financiare, dar şi creşterea tentativelor de preluare ostilă a companiilor strategice din România listate pe bursă. Documentul menţionează că, în ultimul semestru, s-a înregistrat o creştere cu aproximativ 10% a tentativelor de preluare ostilă a societăţilor de interes strategic, al căror capital este cotat pe pieţele reglementate.

Această situaţie, susţine Ministerul, reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea economică naţională, în condiţiile unei posibile decapitalizări accentuate a principalelor companii de stat. Această decapitalizare a fost determinată, în principal, de fluctuaţiile negative ale pieţelor de capital, conform rapoartelor de audit financiar efectuate cu privire la activitatea acestor companii. Fluctuaţiile afectează în mod semnificativ capitalurile proprii, ceea ce expune companiile la riscul de preluare ostilă şi erodează controlul statului asupra unor sectoare economice vitale, se arată în proiectul de act normativ.

Ministerul Energiei subliniază necesitatea ca statul să poată acţiona rapid şi eficient pentru a preveni riscurile asociate cu astfel de preluări ostile şi decapitalizări. Proiectul de OUG propune consolidarea capitalurilor proprii ale companiilor strategice prin cumpărarea de acţiuni suplimentare, ca o măsură preventivă esenţială pentru a întări rezilienţa economică şi independenţa energetică a României. Un alt argument important invocat în fundamentarea acestui proiect este volatilitatea pieţelor de capital la nivel internaţional, afectată de incertitudinile geopolitice şi economice globale. Conform datelor prezentate de Ministerul Energiei, fluctuaţiile de peste 20% pe pieţele de capital din ultimele luni au generat riscuri semnificative de depreciere a valorii companiilor româneşti cu participare de stat. În acest context, se subliniază importanţa ca statul să fie pregătit să intervină rapid şi să achiziţioneze acţiuni suplimentare la operatorii economici strategici, în funcţie de condiţiile pieţei şi de interesul naţional. Independenţa energetică şi siguranţa economică sunt priorităţi naţionale, iar intervenţiile statului în această direcţie sunt esenţiale pentru menţinerea controlului asupra resurselor şi infrastructurii critice.

În cadrul Notei de fundamentare a proiectului de act normativ, Ministerul Energiei menţionează şi o creştere alarmantă a dependenţei României de importurile de energie, care au crescut cu 107% în primul semestru al anului 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023. Această evoluţie impune măsuri urgente pentru capitalizarea şi controlul companiilor din sectorul energetic, astfel încât să se poată creşte capacitatea de producţie energetică la nivel naţional.

De aceea, printre principalele măsuri prevăzute în acest proiect de ordonanţă se numără achiziţionarea directă de acţiuni de către ministerele de resort la societăţile în care statul deţine calitatea de acţionar. Această derogare de la OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor permite ministerelor care exercită autoritatea tutelară asupra companiilor de stat să cumpere acţiuni fără restricţiile legale anterioare, care impuneau ca astfel de achiziţii să se facă doar prin fonduri suverane.

Deciziile de cumpărare de acţiuni se vor lua pe baza unui ordin al ministrului de resort şi vor necesita aprobarea Guvernului prin Memorandum. Pentru derularea acestor proceduri, cheltuielile aferente (cum ar fi cele pentru firmele de avocatură şi alte operaţiuni specifice) vor fi acoperite din bugetele de privatizare ale ministerelor implicate.

Proiectul face, de asemenea, referire la necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei actuale, subliniind faptul că, în prezent, Legea 173/2020 permite statului să dobândească participaţii la anumite companii, dar nu reglementează clar condiţiile şi procedurile de achiziţie directă a acţiunilor emise de acestea.

Adoptarea prin OUG a acestui act normativ este justificată prin faptul că infrastructura energetică şi controlul asupra companiilor strategice sunt considerate elemente cheie pentru asigurarea stabilităţii şi dezvoltării pe termen lung a ţării, iar statul român intenţionează să fie pregătit pentru a face faţă unor provocări precum războiul sau alte situaţii excepţionale, care ar putea afecta economia şi securitatea naţională.

Prin intermediul acestei măsuri legislative, Guvernul îşi propune să îşi întărească capacitatea de a interveni eficient în susţinerea operatorilor economici strategici, consolidând astfel securitatea naţională şi independenţa economică a ţării.

Proiectul de act normativ se află în consultare publică până la 21 octombrie 2024, dată până la care persoanele interesate pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare, la adresa Ministerului Energiei din Bucureşti.

• Gheorghe Piperea: "Guvernul trebuie să apere interesele naţionale"

Deputatul european Gheorghe Piperea a declarat, în ziua în care Ministerul Energiei a lansat proiectul de act normativ, că Guvernul trebuie să apere interesele naţionale în domeniul energiei.

Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul partidului Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), Gheorghe Piperea a spus: "În ultimele săptămâni, a apărut în spaţiul public o posibilă tranzacţie comercială cu implicaţii profunde asupra securităţii energetice a României. Este vorba despre vânzarea companiei de furnizare de gaze şi energie electrică E.ON România către compania maghiară de stat MVM, controlată direct de guvernul Viktor Orban. Deşi subiectul este tratat cu o aparentă lipsă de interes de către mass media, această tranzacţie ar putea avea consecinţe grave pentru România, iar autorităţile naţionale trebuie să intervină înainte ca lucrurile să scape de sub control. În timp ce presa din Ungaria prezintă această achiziţie ca o reuşită naţională, în România, declaraţiile ministrului Sebastian Burduja sunt surprinzător de relaxate. Potrivit acestuia, nu există încă o decizie de vânzare, iar furnizarea de energie şi gaze este considerată de el drept o simplă «fabrică de facturi», fără a recunoaşte importanţa strategică a acestei infrastructuri critice pentru securitatea naţională".

Deputatul european precizează însă că realitatea este cu totul alta, deoarece E.ON România controlează aproximativ 41% din piaţa de furnizare de energie şi gaze naturale din ţara noastră, deservind nu mai puţin de 3,4 milioane de consumatori.

Gheorghe Piperea a arătat: "Permiţând ca o asemenea porţiune importantă din piaţa energetică naţională să fie achiziţionată de statul maghiar, care menţine relaţii strânse cu Rusia şi China, ar putea pune România într-o poziţie extrem de vulnerabilă. O astfel de tranzacţie strategică ridică îngrijorări majore cu privire la capacitatea României de a-şi menţine controlul asupra resurselor energetice esenţiale în situaţii de criză. În timp ce ministrul Burduja pare să subestimeze importanţa acestei tranzacţii, realitatea economică şi politică din Ungaria ne arată că Budapesta nu face greşelile pe care le-a făcut România în trecut". Deputatul european afirmă că în acest timp Ungaria joacă agresiv pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, "iar achiziţionarea unei companii cu o cotă semnificativă pe piaţa energetică românească nu este doar o oportunitate comercială, ci şi un instrument strategic".

Mai mult, reprezentantul AUR menţionează că E.ON România nu mai poate reveni sub controlul statului român, deşi rămâne o piesă esenţială a infrastructurii energetice a ţării, chiar dacă respectiva companie înregistrează pierderi semnificative, pierderi despre care deputatul european afirmă că provin din transferarea anuală a unor sume considerabile către E.ON Germania, prin practica aşa numitei optimizări fiscale.

Gheorghe Piperea continuă: În mod ironic, compania maghiară care doreşte să achiziţioneze E.ON România a înregistrat un profit de 20%, demonstrând că deţine expertiza şi resursele necesare pentru a face afaceri profitabile. În acest context, rămâne întrebarea: de ce nu este interesată o companie românească să preia acest activ strategic? Sau, mai important, de ce nu încearcă statul român să recâştige controlul asupra unei companii care gestionează o parte semnificativă din furnizarea de energie şi gaze naturale în România? România nu ar trebui să accepte pasiv această tranzacţie, mai ales că legislaţia europeană oferă precedente clare care permit statelor membre să blocheze astfel de preluări atunci când sunt în joc interese naţionale strategice. Spre exemplu, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis în cauze similare că «salvgardarea furnizării unor produse sau servicii în caz de criză poate justifica un obstacol în calea liberei circulaţii a capitalurilor». În faţa acestui pericol iminent pentru securitatea energetică, guvernul României trebuie să dea dovadă de curaj şi să îşi apere interesele naţionale. Ministrul Burduja şi întreaga clasă politică au responsabilitatea de a proteja consumatorii români şi de a asigura continuitatea furnizării de energie şi gaze într-un mod care să nu compromită securitatea ţării".

Domnia sa conchide spunând că ţara noastră nu îşi poate permite să devină un pion în jocurile geopolitice ale altor state, în condiţiile în care securitatea energetică nu este un lux, ci o necesitate esenţială pentru stabilitatea şi bunăstarea naţiunii.