GUVERNUL EŞUEAZĂ A TREIA OARĂ, ÎNTR-UN SINGUR AN Privatizarea Poştei Române s-a terminat înainte să înceapă

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Companii #Servicii Publice / 29 mai 2013

Privatizarea Poştei Române s-a terminat înainte să înceapă

Update 18:00

Ofertele ferme şi angajante pentru privatizarea Poştei Române vor putea fi depuse până la 30 iunie 2014, acest ultim termen putând fi însă devansat dacă se constată că operatorul poştal a devenit atractiv în urma reorganizării, potrivit surselor de presă.

----

Update 16:59

Guvernul a decis, astăzi, să extindă cu şase luni termenul de privatizare a Poştei, dar şi să iniţieze un proces de restructurare a companiei şi "reaşezare" a datoriilor, conform surselor de presă.

----

După tentativele de vânzare a companiilor Oltchim şi CFR Marfă, privatizarea Poştei Române este al treilea mare eşec al Guvernului din ultimul an, aceasta din urmă terminându-se înainte de a începe.

Guvernul reuşeşte să fie sau, cel puţin, să pară din ce în ce mai incapabil. Dacă, în cazul Oltchim, s-a ajuns la adjudecarea unui câştigător, fără ca tranzacţia să fie finalizată, la CFR Marfă nu s-a precalificat nicio firmă la prima încercare, fiind nevoie de relaxarea drastică a condiţiilor pentru a fi întocmită o listă scurtă, iar pentru privatizarea Poştei Române nici măcar nu a fost cumpărat vreun dosar de prezentare a companiei.

Oare cu ce rezultate se va prezenta Executivul nostru în faţa delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, în circa o lună, dacă nu reuşeşte să îndeplinească aproape nicio condiţie impusă de reprezentanţii organismelor internaţionale?

Datoriile istorice - piedică pentru investitori, statul încearcă să şteargă cât mai multe arierate

Se pare că datoriile reprezintă unul dintre principalele obstacole care-i împiedică pe investitori să cumpere acţiuni la companiile noastre de stat (situaţia datoriilor istorice reprezintă un obstacol şi în privatizarea combinatului Oltchim şi a companiei CFR Marfă).

Ion Smeeianu, directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), a precizat, ieri, după încheierea termenului limită pentru achiziţionarea caietelor de sarcini, că potenţialii investitori au fost opriţi să participe la privatizarea operatorului român de poştă de datoriile importante ale societăţii de stat.

Domnia sa a precizat că cele mai importante preocupări pe care potenţialii investitori le-au ridicat în cadrul discuţiilor avute au fost legate, printre altele, de aspecte precum datoriile istorice ale companiei, mărite semnificativ în urma controlului ANAF, finalizat pe data de 16 mai 2013 şi care a avut ca rezultat o suplimentare a acestei datorii cu 107 milioane lei (Ion Smeeianu a menţionat că această datorie provine din perioada 2003-2012), de cadrul legal de funcţionare a serviciului universal din domeniul poştal, de protestele spontane ale angajaţilor, care au afectat activitatea poştală, precum şi de recuperarea cheltuielilor efectuate pentru realizarea serviciului universal din fondul de compensare şi de alocarea intervalelor de timp pentru diferitele etape ale procesului de privatizare.

În aceste condiţii, autorităţile apelează şi de această dată la măsuri extreme, intenţionând să şteargă datoriile pe care CNPR le are la stat, în valoare de 242,5 milioane de lei, prin conversia lor în acţiuni, potrivit domnului Smeeianu.

Domnia sa a precizat că va fi luată în calcul şi reeşalonarea celor 107 milioane de lei - noua datorie depistată, recent, de ANAF, în şedinţa de Guvern de astăzi, urmând să fie decişi următorii paşi cu privire la situaţia procesului de privatizare a Poştei Române.

În prezent, compania are datorii totale de 650 de milioane de lei, înregistrând o pierdere financiară, la finalul lui 2012, de 52 de milioane de lei, de la 182 de milioane de lei, cât au reprezentat pierderile companiei în 2011.

Referitor la obligaţiile neachitate către bugetul de stat, Ion Smeeianu a subliniat: "Poşta are datorii fiscale de 242 milioane de lei, sumă care include şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei. Cea mai mare parte a datoriilor este efectul unui contract încheiat cu sindicatul Poştei, în mandatul directorului general Dan Mihai Toader, care prevedea acordarea de tichete de masă premium. Ne vom îndrepta în instanţă pentru a recupera prejudiciul, care se ridica la 42 milioane de lei".

Autorităţile au contactat circa 50 de firme pentru vânzarea Poştei, în zadar

Directorul Poştei Române a precizat că reprezentanţii Comisiei de privatizare au purtat discuţii cu "peste 50 de potenţiali investitori, reprezentanţi ai administraţiilor poştale internaţionale şi ai fondurilor româneşti şi internaţionale de investiţii".

"Lista lungă de investitori a cuprins cei mai importanţi operatori poştali şi firme din domeniu din Europa, Asia şi SUA, precum şi cele mai importante fonduri de investiţii locale şi globale, cu interes în astfel de tranzacţii, prin prisma preţului, a situaţiei companiei şi a zonei geografice. Ulterior, pe lista scurtă de discuţii au rămas potenţialii investitori care au corespuns profilului investitorului strategic (operatori poştali) şi al investitorului financiar (fonduri de investiţii), interesaţi să investească în Poşta Română şi care, în baza experienţei în domeniu şi în tranzacţii similare, să fie în măsură să facă faţă provocărilor curente ale CNPR în scopul redresării companiei", se arată într-un comunicat al Poştei.

Alexandru Petrescu, preşedintele Comisiei de privatizare, a declarat, ieri, că, "pe lista scurtă" întocmită de autorităţi rămăseseră două companii, "cel puţin unul dintre cei 50 de investitori cu care au fost purtate discuţii declarându-şi singur intenţia de a participa la privatizarea Poştei Române, iar acesta este un fond român de investiţii".

Amintim că, la finalul lunii martie, în propunerea de plan de activitate pe acest an, SIF1 Banat-Crişana şi-a arătat intenţia să participe la privatizarea "Poştei Române", urmând ca, în cazul în care va câştiga licitaţia, să listeze compania la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Conducerea SIF1 şi-a motivat decizia prin faptul că Societatea este lider de piaţă, în func-ţie de volum, cu precădere pe serviciile prestate către companii, are potenţial de creştere, un portofoliu vast de clienţi, prezintă oportunităţi de extindere pe noi domenii, aflate în creştere, şi, de asemenea, deţine o platformă pentru îmbu-nătăţirea profitabilităţii, o acoperire naţională de 100% şi un brand puternic.

Se pare că majoritatea firmelor cu care autorităţile noastre au dis-cutat pe marginea procesului de vînzare a pachetului majoritar de 51% din acţiunile CNPR au fost contactate de partea română.

"A fost un mix - unii (n.r. investitori) ne-au contactat ei, iar pe alţii i-am sunat noi", a spus Alexandru Petrescu.

Reprezentanţii Poştei au subliniat că potenţialii investitori au solicitat prelungirea calendarului privatizării companiei de stat. Termenul iniţial de 11 aprilie 2013 pentru achiziţionarea caietelor de privatizare a fost prelungit până la data de 28 mai 2013, la cererea inves-titorilor şi cu acordul FMI.

Peste 4.000 de lucrători poştali vor pleca acasă

Potrivit unor calcule estimative, Poşta Română urmează să disponibilizeze circa 4.400 de angajaţi, aceştia urmând să primească între 3 şi 30 de salarii compensatorii, în funcţie de vechime, potrivit lui Ion Smeeianu.

Acesta a arătat că mare parte din salariile compensatorii vor fi achitate din bugetul de stat, compania urmând să plătească doar un număr de unu până la şase salarii pentru fiecare angajat care are o vechime mai mare de 25 de ani la CNPR.

În perioada mai 2012-mai 2013, au plecat din companie 2.340 de salariaţi, în mod natural.

În prezent, Poşta Română are 32.000 de angajaţi, care îşi des-făşoară activitatea în aproximativ 5.600 de unităţi poştale.

Nu sunt vizaţi să fie concediaţi acei salariaţi care au semnat un act adiţional în baza căruia vor avea un program redus de lucru, fapt care presupune reducerea salariilor cu 25-50%. Un funcţionar poştal beneficiază de un salariu lunar brut de 1.700 de lei. Până în prezent, au fost semnate 1.223 de astfel de acte adiţionale, potrivit domnului Smeeianu.

După Loteria Română, Poşta vine cu contracte păguboase de zeci de milioane de euro

Poşta Română a ajuns în stadiul actual ca urmare a încheierii unor contracte păguboase cu diverse companii, în mandatul fostelor conduceri, a precizat Ion Smeeianu, spunând că unul dintre acestea este cel cu Porche Mobility. Acesta are fost încheiat la o valoare de 20 de milioane de euro şi a vizat servicii de leasing operaţional pe patru ani, maşinile respective neputând fi dotate corespunzător cu echipamente de securitate mobilă.

Un alt contract păgubos este cel cu firma "de apartament" STS, care a dat "o ţeapă" Poştei Române de 5 milioane de euro, potrivit lui Ion Smeeianu, care a subliniat: "S-au angajat să instaleze POS, au trenat-o şi s-a reziliat contractul cu o literă greşită, fapt pentru care Poşta a plătit penalităţi de 5 milioane de euro. Asta se numeşte ţeapă".

Promotional Services este o altă firmă cu care CNPR a încheiat un contract păgubos, prejudiciind compania cu 7 milioane de euro.

"Aduce echipamente la mâna a doua care costă 10-15 dolari cu 150 de euro bucata, plus un program de soft de 6 milioane de euro, însemnând o gaură totală de 7 milioane de euro", a explicat Smeeianu.

Printre altele, societatea de stat a mai încheiat un astfel de contract, de 5,8 milioane de euro, cu centrul de sănătate Alfa Medical din Prahova, pentru asistenţă medicală, un alt contract, de 7 milioane de euro, cu Blue Air şi un contract cu mai multe componente cu firma de pază G4S, care, printre altele, presta servicii de pază cu 2,5 euro/angajat/oră, în condiţiile în care noul contract de pază presupune 1,5 euro/angajat/oră, potrivit direc-torului general al Poştei.

Acesta a menţionat că, în prezent, mai sunt în derulare două astfel de contracte - cel cu centrul Alfa Medical, pentru care sunt căutate soluţii de reziliere în instanţă şi cel cu G4S pentru componenta de securitate electrică şi intervenţie rapidă. Niciunul dintre acestea două nu dispune de clauză de reziliere.

Poşta vrea să se francizeze

Poşta Română ia în considerare crearea unui sistem de franciză. În zonele unde nu este economic să funcţioneze o unităţi poştale, serviciul va fi francizat către potenţiale persoane juridice, care vor respecta toate condiţiile privitoare la serviciul poştal, a precizat Ioan Smeeianu.

Domnia sa a adăugat că Poşta Română va semna în cursul acestei săptămâni un contract pentru servicii de telefonie mobilă virtuală (MVNO) cu Orange România.

Poşta va avea o filială care va realiza operaţiuni de brokeraj în domeniul asigurărilor, propunerea urmând să fie discutată de Consiliul de Administraţie, a mai precizat directorul companiei, care a adăugat că societatea de stat va intra şi în domeniul serviciilor bancare: "Luăm în calcul trei variante - înfiinţarea unui IFN, colaborarea unui IFN sau colaborarea cu o bancă. Vom vedea".

CNPR intenţionează să continue şi informatizarea unităţile poştale, fie prin credit furnizor, fie prin închiriere de echipamente IT&C, a mai spus Ion Smeeianu.

Poşta şi-a bugetat profit zero

Poşta Română şi-a bugetat profit zero pentru acest an, cheltuielile de personal urmând să scadă, în 2013, cu 6,3% faţă de cele de anul trecut.

"În primele patru luni am avut venituri similare celor de dinaintea liberalizării pieţei de profil, de la 1 ianuarie 2013. Practic, în perioada ianuarie-aprilie a acestui an, media veniturilor lunare ale companiei a fost de 104,9 milioane de lei. De asemenea, în acelaşi interval, pierderea lunară medie a fost de 1,3 milioane de lei", a spus şeful Poştei.

Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională, cu 75% din capital şi Fondul Proprietatea, cu restul de 25% din acţiuni.

50.000 de euro - caietul de sarcini

Surse din piaţa comunicaţiilor susţin că lipsa investitorilor la privatizarea Poştei Române a fost cauzată de preţul mare al caietului de sarcini care s-a ridicat la 50.000 de euro.

Spre comparaţie, în Polonia, cel mai ridicat preţ al unui caiet de sarcini ar fi fost aproximativ 500 de dolari.

Directorul general al Poştei Române Ion Smeeianu a afirmat, ieri, că încasează lunar un salariu de 6.000 de euro, nivel justificat în condiţiile în care funcţia este foarte stresantă şi generatoare de presiune din cauza licitaţiilor la care societatea intră în concurenţă cu operatorii privaţi.

Ion Smeeianu a precizat: "Pentru a elimina speculaţiile, confirm că primesc lunar, net, suma de 5.000 de euro pentru funcţia de director general, la care se adaugă indemnizaţia de 1.000 de euro, tot net, pentru calitatea de membru în Consiliul de Administraţie. Deci, pe total, primesc 6.000 de euro. Această sumă ar putea fi suplimentată dacă indicatorii de performanţă stabiliţi în contractul de mandat sunt depăşiţi, fiecare, cu cel puţin 10%. (...) Poate ar fi bine să comparaţi salariul meu cu salariile şefilor operatorilor poştali privaţi, cu care eu, în calitate de şef al Poştei, mă bat la licitaţiile organizate de diverse entitaţi pentru achiziţioarea de servicii poştale, în condiţiile în care piaţa de profil s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2013. Pe de altă parte, nivelul de stres al acestei funcţii este foarte ridicat. Spre exemplu, luni, 27 mai, la ora 09.00, nu aveam bani pentru achitarea salariilor celor 32.000 de angajaţi pentru că Ministerul Finanţelor a blocat conturile Poştei din Trezoreriei din cauza datoriilor şi a altor probleme. Cum poate fi cuantificat din punct de vedere financiar acest stres, această presiune?".

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7317
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3535
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9743
Gram de aur (XAU)Gram de aur405.9099

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb