Guvernul va ataca la CJUE un nou veto al Austriei cu privire la aderarea la spaţiul Schengen

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard la finalul săptămânii trecute, că Guvernul va ataca la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene un nou vot negativ al Austriei cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen.

Întrebat de jurnaliştii austrieci cu privire la iniţierea unui astfel de demers, Marcel Ciolacu a spus: "Categoric, da" şi a declarat că prejudiciul cauzat României prin neaderarea la zona Schengen se ridică la 2% din Produsul Intern Brut.

Sursa citată mai notează că şeful Guvernului a cerut interzicerea totală a importului de gaz rusesc în UE, "pentru că este o diferenţă foarte mare între ceea ce pierdem, şi anume puţin confort, şi ceea ce se întâmplă în Ucraina". Premierul Marcel Ciolacu a fost de acord cu recenta declaraţie a reprezentantului la Viena a Comisiei UE, Martin Selmayr, potrivit căreia Austria plăteşte "bani pătaţi cu sânge" Moscovei prin importurile de gaze. "Ceea ce spune domnul Selmayr este adevărat", a afirmat Marcel Ciolacu, potrivit sursei citate.

Presa austriacă aminteşte că deputaţii europeni Eugen Tomac şi Vlad Botoş au solicitat anterior Comisiei Europene, într-o scrisoare adresată reprezentantului responsabil de sancţiunile UE împotriva Rusiei, David O'Sullivan, să deschidă o anchetă privind respectarea sancţiunilor de către Austria.

"Simpla critică la adresa Austriei nu mai este suficientă. Politica Vienei aruncă o umbră asupra capacităţii UE de a face faţă conflictelor şi crizelor într-o manieră coordonată. Lipsa de solidaritate a Austriei cu cauza europeană arată loialitatea factorilor de decizie politică şi a companiilor sale, " se spune în scrisoarea celor doi parlamentari români Declaraţiile celor doi parlamentari români cu privire la încălcarea sancţiunilor Rusiei au fost criticate, potrivit sursei citate, de Angelika Winzig, liderul delegaţiei ÖVP (partidul cancelarului austriac Karl Nehammer) în Parlamentul European: "Declaraţiile sunt departe de a fi obiective şi ar trebui respinse în termeni cât mai puternici. Mai presus de toate, trebuie să facem eforturi pentru o protecţie puternică a frontierelor externe şi să implementăm un pact european eficient de azil şi migraţie în interesele tuturor statelor membre. Atunci ne putem gândi şi la extinderea spaţiului Schengen. Vetoul Austriei cu privire la extindere nu este îndreptat împotriva cetăţenilor români".

Jurnaliştii din Austria mai notează că deputatul european Dacian Cioloş, fost prim-ministru şi fost comisar european pentru agricultură, le-a cerut preşedintelui Klaus Johannis, premierului Marcel Ciolacu şi preşedintelui Senatului Nicolae Ciucă să-şi schimbe imediat poziţia la nivelul Consiliului UE cu privire la vetoul Austriei privind aderarea României la spaţiul Schengen. Cioloş a spus că România trebuie de acum să se comporte "la fel de inflexibil ca Austria" şi, cu excepţia sprijinului suplimentar pentru Ucraina, să blocheze toate deciziile UE care necesită unanimitate până când Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne va da undă verde pentru aderarea ţării noastre la Schengen.

În timp ce România a îndeplinit de mult condiţiile tehnice pentru aderarea la Schengen, blocada Schengen a Austriei este "pe cât de nejustificată, pe atât de ilegală", a mai spus Dacian Cioloş. El a menţionat că, din decembrie 2022 şi până acum autorităţile române au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a spulbera preocupările nefondate ale guvernului federal austriac, dar în zadar, ceea ce demonstrează încă o dată că vetoul Vienei este "exclusiv motivat politic" şi că Austria "obstrucţionează buna funcţionare a Uniunea Europeană în ansamblu".

La rândul său, europarlamentarul Rareş Bogdan a acuzat autorităţile UE de incompetenţă, afirmând că nici Comisia şi nici Consiliul nu au reuşit, aparent, "să-l împiedice pe cancelarul (Karl) Nehammer să umilească un stat UE şi cei 25 de milioane de cetăţeni ai săi". Rareş Bogdan a mai spus că Karl Nehammer prin vetoul Austirei umileşte "nu doar România şi românii, ci şi sistemul european în ansamblu".

Amintim că preşedintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, a cerut săptămâna trecută, în discursul Starea Uniuniii Europene, ca România şi Bulgaria să adere la Schengen "fără întârziere", deoarece ambele ţări au dovedit că îndeplinesc condiţiile necesare. Solicitarea doamnei von der Leyen vizează Austria care s-a opus în 8 decembrie 2022 aderării celor două state, dar preşedintele Comisiei Europene nu a nominalizat în discursul său ţara respectivă.

Ministrul de Interne austriac Gerhard Karner a reacţionat, potrivit sursei citate, cu prudenţă la declaraţia Ursulei von der Leyen susţinând că lupta împotriva migraţiei ilegale şi a contrabandiştilor trebuie să fie o prioritate a Comisiei Europene: "În acest moment, nu are sens pentru mine să vorbesc despre extinderea spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine".