Haosul din piaţa energiei reconfigurează segmentul furnizării

În vreme ce furnizorii se zbat sub povara creditelor contractate pentru a-şi continua activitatea, iar statul cochetează cu revenirea la piaţa reglementată, mai multe companii plănuiesc retragerea din România.

Câteva ştiri din piaţa energiei, toate pe surse, au creat confuzie în ultimele zile. Mai întâi, la finalul săptămânii trecute, a apărut informaţia că s-ar putea reveni la piaţa reglementată pentru energia electrică, coaliţia de guvernare căzând de acord asupra acestui aspect. Ar fi fost vorba de un nivel de 0,8 lei/kwh pentru consumatorii casnici cu un consum între 100-255 kwh pe lună şi 1 leu pentru cei care îl depăşesc şi aproximativ 1,3 lei/kwh pentru consumatorii industriali. Numai că şedinţa coaliţiei de luni nu a generat şi o confirmare în acest sens.

Apoi, tot pe surse, avem ştirea că Hidroelectrica ar fi renunţat la achiziţia CEZ Vânzare pentru care obţinuse deja acordul Consiliului de Supraveghere. De menţionat aici că, în acest an, Hidroelectrica anunţase triumfalist că are în plan extinderea în zona de furnizare şi că intenţionează să achiziţioneze până la 3 companii de profil (se speculase iniţial că Electrica ar fi printre acestea), iar anul trecut consorţiul alcătuit de Hidroelectrica, SAPE şi Electrica eşuase să preia toate operaţiunile CEZ din România. Faptul că grupul Macquarie, câştigătorul de atunci, ajungea în poziţia de vânzător pentru o parte din deţinerile CEZ un an mai târziu are relevanţă, în contextul stării generale a pieţei de energie din România din prezent.

Nu în ultimul rând, avem informaţia, încă neconfirmată, că grupul grec PPC, condus chiar de fostul şef al Enel România, va prelua 70% din operaţiunile subsidiarei Enel din ţara noastră, după ce compania italiană îşi manifestase dezamăgirea faţă de scăderea rentabilităţii afacerii de aici. Grupul PPC, unde statul grec mai deţine puţin peste o treime din acţiuni, făcuse recent o majorare de capital de 1,3 miliarde euro şi ţintea să îşi dezvolte operaţiunile în regiune.

Tot la capitolul energie şi zvonuri mai amintim că ştirea conform căreia OMV ar putea fi preluată de un consorţiu norvegian a făcut, la rândul său, valuri în media românească în urmă cu două săptămâni, dată fiind participaţia Petrom în proiectul Neptun Deep alături de Romgaz, deşi Petrom nu intra în această tranzacţie.

Faptul că Hidroelectrica îşi amână planurile de achiziţii n-ar trebui să surprindă foarte mult, în condiţiile în care migrarea continuă a consumatorilor casnici spre oferta sa, cea mai redusă din piaţă, nu ar mai impune achiziţia unui furnizor doar pentru creşterea bazei de clienţi.

Partea îngrijorătoare este că anul hidrologic foarte slab al companiei influenţează cantităţile produse şi există informaţia că s-a trecut deja la achiziţii din PZU pentru a se respecta obligaţiile contractuale.

Între timp, marii furnizori se întrec în anunţarea unor pierderi apreciabile, în paralel cu scăderea cantităţilor livrate. Electrica a avut o pierdere de 175 de milioane de lei, după primul trimestru, în condiţiile în care datoriile sale s-au dilatat de la 2,3 miliarde lei la finalul semestrului întâi din 2021 la 4,9 milioane lei la finalul primului semestru din acest an. Efectul creşterilor de preţuri s-a văzut şi în volumul de activitate - cantitatea de energie electrică distribuită s-a redus cu 2,3% comparativ cu cea din primele şase luni ale lui 2021, iar pentru cea furnizată pe piaţa de retail scăderea era de 10%.

Enel, la rândul său, anunţase pierderi de 154 milioane euro, după primul trimestru, iar reprezentanţii E.ON declarau că se aşteaptă la peste 100 milioane euro pierderi, în acelaşi interval.

Acumularea unor pierderi, contractarea unor împrumuturi la dobânzi apreciabile pentru susţinerea activităţii în condiţiile în care statul plăteşte cu întârzierile sumele compensate şi perspectiva unor tarife de furnizare care să ofere pe mai departe protecţie socială întârziind recuperarea pierderilor nu sunt de bun augur pentru operatori şi de aici şi dorinţa unora de a părăsi România sau de a-şi vinde afacerea.

• De la depopulare la dezindustrializare, detalii de inclus în planurile de afaceri

Câtă vreme investiţiile din România în zona energiei aveau în faţă doar spectrul depopulării, fenomenul scăderii populaţiei manifestându-se constant după Revoluţie, reţinerile investitorilor nu cântăreau foarte mult, mulţi având în faţă un orizont limitat pentru exercitarea exitului.

Suprapunerea nefericită a liberalizarii pieţei energiei cu politica zero emisii din partea UE şi cu criza generată de războiul din Ucraina a dus la închiderea mai multor capacităţi de producţie şi brusc aşteptările celor care investesc aici s-au deteriorat odată cu reducerea cererii.

Poate că războiul va îngheţa în curând, poate că UE va renunţa la o parte din obiectivele sale din energie, poate că activitatea economică se va relua la un moment dat chiar dacă nu la volumul de dinainte de 2019. Sunt însă prea multe variabile care ar trebui luate în calcul şi nu toate companiile care activau aici de ceva vreme sunt dispuse să aştepte, mai ales când au de marcat încă profit raportat la sumele investite.