HAVRILEŢ, ANRE: "Preţul gazelor pentru industrie a fost impus de piaţa liberă, nu de autorităţi"

Piaţa autohtonă de gaze este cea care a spus "stop joc" calendarului de liberalizare la jumătatea anului trecut, ne-a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Pentru agenţii economici, preţul gazelor interne a "îngheţat" la nivelul de 89,4 lei/MWh (circa 250 de dolari pe mia de metri cubi), în iunie 2014, când cotaţiile internaţionale indicau un nivel de aproximativ 275 de dolari/1.000 mc. Atunci, ANRE şi Guvernul au decis sistarea calendarului liberalizării pieţei gazelor, întrucât cotaţiile europene coborâseră mai mult decât fusese preconizat în 2012, când a fost avizat ritmul trimestrial al scumpirilor.

Întrebat cum a fost descoperit acest nivel de convergenţă a preţului gazelor din producţia internă cu cotaţiile europene, domnul Havrileţ ne-a explicat: "Nu noi, autorităţile, am stabilit acest preţ, ci piaţa liberă. Am încercat, în aprilie 2014, să finalizăm liberalizarea la un nivel de circa 72 de lei/MWh şi am monitorizat negocierile dintre producători şi consumatorii de pe piaţa liberă, care, după cum ştiţi, a urmat întotdeauna trendul pieţei reglementate. Nu s-au înţeles la acest nivel, iar contractele se închideau la 78-84 de lei/MWh, în funcţie de cantităţile tranzacţionate şi modalitatea de plată".

Preşedintele ANRE susţine că, în trimestrul al doilea al anului trecut, a decis înlocuirea, în legislaţia din domeniu, a conceptului de aliniere a preţului gazelor interne la cotaţiile internaţionale cu noţiunea de preţ de piaţă, care, la vremea respectivă, s-a dovedit a fi în jurul a 250 de dolari/ 1000 mc. În urma discuţiilor cu reprezentanţii FMI şi UE, schimbarea a fost agreată, alături de decizia Autorităţii de a impune tranzacţionarea gazelor în mediul bursier, astfel încât ţara noastră să aibă un reper de preţ corect.

Niculae Havrileţ ne-a mai declarat: "Conceptul nostru a fost ca piaţa autohtonă să descopere, într-un mediu transparent şi nediscriminatoriu, preţul corect şi sustenabil al gazelor şi nu să urmeze un calendar de creşteri trimestriale, care se dovedise deja depăşit. FMI şi UE susţin transparentizarea tranzacţiilor cu gaze şi dezvoltarea produselor bursiere".

ANRE a stabilit, în 2014, ca producătorii să tranzacţioneze, obligatoriu, în mod transparent, 20% din cantităţile disponibile pentru piaţa liberă. Pentru acest an, procentul a urcat la 35% şi a devenit obligatoriu şi pentru furnizori, urmând ca de anul viitor să scadă teptat, până la dispariţia obligativităţii tranzacţionării transparente din 2018.

Decizia a stârnit controverse, piaţa fiind împărţită în două tabere: unii susţin obligativitatea transparentizării complete a pieţei, pe modelul celei de energie, iar alţii au fost de partea Guvernului şi ANRE, care au stabilit ca tranzacţiile pe burse să vizeze doar cantităţile rămase disponibile (fără cele necesare populaţiei, CET-urilor, instituţiilor publice, consumului propriu tehnologic şi onorării contractelor directe bilaterale încheiate pe termen lung).

Niculae Havrileţ susţine: "Piaţa gazelor nu este similară cu cea a electricităţii. Dacă impuneam transparenţa totală, atunci decizia ar fi putut fi atacată la Curtea Constituţională. Avem Legea Petrolului, care stipulează că cei care au concesionat zăcămintele de petrol şi gaze au dreptul să dispună de producţie şi să o valorifice pe piaţa liberă. Pe piaţa de energie lucrurile stau altfel. Avem producătorii controlaţi de stat, care dintotdeauna au fost obligaţi să vândă transparent energia pe OPCOM. Mai avem şi producători privaţi, care, însă, primesc subvenţii şi atunci este corect să fie obligaţi să vândă transparent energia. Mă refer la producătorii de energie verde, care primesc certificate verzi, şi la CET-urile care primesc fie bonus pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, fie sprijinul pentru cărbune. Toate aceste subvenţii sunt plătite de toţi consumatorii, direct sau indirect. Astfel, consumatorii merită să aibă un reper de preţ corect în perioada liberalizării pieţei".

Domnia sa ne-a menţionat că, în acest an, vom avea tranzacţionată transparent toată cantitatea de gaze disponibilă pentru piaţa liberă, care reprezintă 35% din consum (procentul obligatoriu prin decizia ANRE): "Populaţia reprezintă 30% din consum, CET-urile 10%, 12% sunt pierderile tehnologice, 5% am rezervat exportului către Republica Moldova, iar restul, până la 61% din totalul consumului, merge către contractele directe. Astfel, avem un disponibil de 39% din piaţă, din care 35% se va regăsi tranzacţionat pe platformele Bursei Române de Mărfuri şi ale OPCOM. Am lăsat la dispoziţia operatorilor circa 4% pentru acoperirea vârfurilor de consum neprevăzute".

Preşedintele ANRE consideră că decizia de a stopa liberalizarea la nivelul de 89,4 lei/MWh s-a dovedit a fi una corectă, având în vedere că tranzacţiile bursiere s-au închis la un nivel între 85 şi 90 de lei/MWh, inclusiv pentru primul trimestru al acestui an. Preţurile fluctuează în funcţie de sezon, iarna fiind cele mai ridicate, iar vara cele mai coborâte.

Domnia sa ne-a spus că, în luna decembrie 2014 gazul rusesc se vindea cu circa 400 de dolari pe mia de metri cubi în hub-ul austriac, iar în această lună a coborât la circa 370 - 380 de dolari pe mia de metri cubi, în timp de gazul intern pare că s-a stabilizat în jurul valorii de 250 de dolari pe mia de metri cubi.

Niculae Havrileţ ne-a precizat că evoluţia cotaţiilor internaţionale preia, în general, în Europa, trendul cotaţiilor petroliere la un interval de 6-9 luni, dar că analiştii au remarcat că cele două pieţe nu s-au mai conexat de când barilul a atins nivelul de 90 de dolari.

Preşedintele ANRE susţine că tendinţele actuale arată că preţul european al gazului este mai degrabă influenţat de cerere decât de evoluţia cotaţiilor petroliere, care s-au prăbuşit în ultimele luni. Din fericire, analiştii europeni susţin că şi pe piaţa europeană a gazului tendinţa este de scădere.