IANCU GUDA, AAFBR: "Companiile mari - mai bogate, dar mai debusolate"

Incertitudinea fiscală, instabilitatea politică şi contextul impredictibil privind salarizarea muncii au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari, pe parcursul anului trecut, care au preferat să adopte o strategie de tipul "stai şi vezi", arată o cercetare a Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR) referitoare la evoluţia firmelor mari în ultimul deceniu. Aceasta a fost realizată în rândul companiilor care înregistrează venituri de peste un milion de euro. Deşi reprezintă doar 4% din totalul mediului de afaceri, aceste firme concentrează 84% din totalul veniturilor înregistrate de toate companiile active în ţara noastră, 61% din totalul locurilor de muncă şi 74% din nivelul activelor imobilizate corporale.

Companiile cu venituri de peste un milion de euro înregistrează o cifră de afaceri consolidată la finalul anului 2017 de 1.158 de miliarde lei, aproape de două ori mai mult comparativ cu nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 640 miliarde lei, conform lui Iancu Guda, preşedintele AAFBR.

Studiul citat menţionează că firmele care au o cifră de afaceri mai mare de un milion de euro concentrează 86% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri, la sfârşitul anului trecut, comparativ cu 74% în decembrie 2008.

"Polarizarea prin concentrarea veniturilor în rândul firmelor mari reflectă diminuarea păturii de mijloc şi scăderea competitivităţii generale a mediului de afaceri activ în Ro­mânia. Creş­terea eficienţei comerciale a muncii în cadrul companiilor mari a depăşit evoluţia salariului mediu nominal net, în urma competitivităţii scăzute a companiilor mici, care au suferit din cauza majorării salariului minim pe economie", mai subliniază lucrarea domnului Guda.

Societăţile comerciale în discuţie aveau, în decembrie 2017, un profit net consolidat de 46 miliarde lei, semnificativ peste nivelul înregistrat în anul 2008, respectiv 17 miliarde lei. Profitabilitatea medie a companiilor cu venituri de peste un milion de euro a crescut în mod constant, înregistrând o medie de 34 miliarde lei în ultimii cinci ani (perioada 2013-2017), comparativ cu media de 12 miliarde lei (perioada 2008-2012).

Companiile vizate au distribuit dividende totale de 69,2 miliarde lei în ultimii doi ani (2016 şi 2017), semnificativ peste nivelul consolidat al dividendelor din perioada 2008-2015, respectiv 40 miliarde lei, conform AAFBR. Studiul citat menţionează: "Rata de distribuire a dividendelor (dividende plătite raportate la rezultatul net) a depăşit 100% în anul 2017. Acest fenomen a fost cauzat de scăderea impozitului pe dividend de la 16% la 5% începând cu anul 2016, în contextul incertitudinii privind evoluţia viitoare a taxării dividendelor".

În ciuda accelerării distribuirii dividendelor în ultimii doi ani, nivelul mediu al gradului de îndatorare înregistrat de societăţile în discuţie a scăzut la 44%, în decembrie anul trecut comparativ cu intervalul 55%-60% în care a fluctuat în majoritatea ultimilor zece ani.

• Colectarea creanţelor - mai eficientă

Companiile mari au înregistrat, la finalul anului 2017, o pondere a activelor imobilizate în totalul activelor de doar 44%, semnificativ sub nivelul înregistrat acum zece ani, respectiv 61%. "Lipsa de predictibilitate pe termen lung din cauza modificărilor dese ale taxării muncii şi a profiturilor, creşterea inflaţiei şi majorarea dobânzilor, precum şi instabilitatea politică au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat să-şi amâne proiectele de investiţii pe termen lung în aşteptarea unui cadru macroeconomic mai stabil", menţionează Iancu Guda. Acesta arată că, în lipsa investiţiilor semnificative pe termen lung, companiile cu venituri de peste un milion de euro s-au concentrat asupra eficienţei activelor existente pentru generarea de venituri şi profituri suplimentare: "Astfel, raportul dintre nivelul cifrei de afaceri şi cel al activelor imobilizate înregistrat de aceste companii a crescut la 2,38 pe parcursul anului 2017, comparativ cu banda 1,5-2 în care a variat în majoritatea ultimilor zece ani".

Dacă în intervalul 2008-2012, companiile mari au înregistrat un trend de extindere a duratei de colectare a creanţelor, similar evoluţiei la nivel naţional, ultimii cinci ani au înregistrat o creştere a eficienţei colectării creanţelor, subliniază Iancu Guda. Preşedintele AAFBR susţine că firmele menţionate au înregistrat o durată medie de colectare a creanţelor de 69 zile pe parcursul anului 2017, comparativ cu 100 de zile în anul 2012, în condiţiile în care media înregistrată la nivelul întregului mediu de afaceri în anul 2017 a fost de 112 zile.

Guda afirmă că "cei bogaţi s-au îmbogăţit şi mai mult", dar sunt mai debusolaţi şi conservatori, în ultima perioadă.