English
Rada Supremă (Parlamentul ucrainean) l-a ales, ieri, ca preşedinte interimar al Ucrainei pe Olexandr Turcinov, după ce, sâmbătă dimineaţa, legislativul l-a demis pe Viktor Ianukovici din funcţia de şef al statului, potrivit presei din Moldova. Olexandr Turcinov a fost ales preşedinte interimar cu votul a 285 de membri ai Radei Supreme, dintre cei 339 prezenţi la şedinţă.
Rada Supremă a Ucrainei a decis şi naţionalizarea reşedinţei private a lui Viktor Ianukovici. La finalul a trei luni de proteste în Piaţa Independenţei din Kiev (cunoscută ca Euromaidan), situaţia a devenit mai paşnică, în ultimele zile, după ce, sâmbătă dimineaţa, preşedintele Viktor Ianukovici a părăsit reşedinţa din Capitală (cu câteva ore înainte să fie demis de Rada Supremă), iar în seara aceleiaşi zile, ex-premierul Iulia Timoşenko, opozantă a regimului Ianukovici, a fost eliberată din închisoare, tot pe baza unui vot parlamentar.
Sâmbătă şi duminică au fost declarate zile de doliu în memoria celor ucişi în Euromaidan.
În dimineaţa zilei de sâmbătă, era linişte în Maidan, fiind ţinute slujbe religioase pentru cei care şi-au pierdut viaţa, potrivit unei relatări de la faţa locului, în exclusivitate pentru ziarul BURSA.
În piaţă, se aflau numai bărbaţi. Proteste aveau loc şi în estul ţării. Tot sâmbătă dimineaţa, reşedinţa preşedintelui Viktor Ianukovici a fost deschisă pentru vizite, potrivit relatărilor din Kiev.
Câteva ore mai târziu, opoziţia anunţa fuga lui Ianukovici în oraşul estic Harkov.
În jurul prânzului, consilierul prezidenţial Ana Gherman transmitea că Viktor Ianukovici refuză să îşi dea demisia, calificând evenimentele drept "lovitură de stat". Anunţul a fost făcut după ce reprezentantul preşedintelui Ucrainei din Rada Supremă afirmase că Ianukovici şi-ar fi depus demisia.
Mai târziu, în cursul după-amiezii, a apărut pe Internet o înregistrare video, conţinând o declaraţie făcută de şeful statului, în direct, la un post TV ucrainean: "Nu am de gând să demisionez şi să plec din ţară. Nu mă tem. Sunt un preşedinte ales legal".
328 de voturi fuseseră exprimate pentru demiterea lui Ianukovici.
Viktor Ianukovici a anunţat că preşedintele Parlamentului Vladimir Rîbak (care şi-a dat demisia în dimineaţa zilei de sâmbătă), a fost bătut şi se recuperează la Doneţk, adăugând că parlamentarii din Partidul Regiunilor au demisionat sub presiune. Şeful statului a adăugat că Rada Supremă a adoptat decizii ilegale şi, de aceea, nu are de gând să semneze nimic. În locul lui Vladimir Rîbak, a fost ales Aleksandr Turcinov, din partidul Iuliei Timoşenko, Batkivşcina. De asemenea, ministru interimar de Interne va deveni Arsen Avakov, din aceeaşi formaţiune politică.
Vineri, Ianukovici a semnat un acord cu reprezentanţii opoziţiei, pentru stoparea crizei politice, după ce violenţele începute marţi s-au soldat cu aproape 80 de morţi. Principalele prevederi ale documentului sunt: încetarea violenţelor, anchetă privind vinovaţii, restaurarea Constituţiei din 2004, guvern de uniune naţională şi alegeri prezidenţiale anticipate.
• Iulia Timoşenko a fost eliberată
Sâmbătă, parlamentul ucrainean, reunit în regim de urgenţă, a votat, cu 322 de sufragii, eliberarea fostului prim-ministru ucrainean, Iulia Timoşenko (aflată în închisoare din 2011), ex-premierul anunţând, imediat, că va candida la alegerile prezidenţiale anticipate programate pentru 25 mai.
"Voi candida la alegerile prezidenţiale", a afirmat Timoşenko, în drum spre Euromaidan, unde a fost întâmpinată cu aplauze de cele câteva zeci de mii de persoane prezente în Piaţa Independenţei din Kiev. Tot atunci, fostul premier a dat asigurări că Ucraina va deveni "în curând" membră a Uniunii Europene: "Sunt sigură că Ucraina va intra în curând în Uniunea Europeană şi acest fapt va schimba totul".
Totodată, Timoşenko susţine că trebuie pedepsiţi cei care se fac vinovaţi de uciderea şi maltratarea manifestanţilor: "Nu vom fi demni de memoria acelor persoane care ne-au deschis calea, dar au murit, dacă nu-i vom pedepsi pe toţi cei care au ucis, au bătut studenţi şi alţi oameni paşnici. (...) Dictatura s-a prăbuşit. Dictatura a căzut nu cu ajutorul politicienilor şi al diplomaţilor, ci mulţumită oamenilor care au ieşit în stradă, care au reuşit să-şi protejeze familiile şi ţara. Aceasta este Ucraina oamenilor liberi".
Pe 11 octombrie 2011, Iulia Timoşenko fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, în ceea ce avocaţii şi susţinătorii săi calificau drept un "proces politic". La aflarea sentinţei, Iulia Timoşenko a apreciat că este victima unui "verdict fabricat" de regimul Ianukovici.
"Acest caz penal a fost fabricat, verdictul a fost fabricat. Ianukovici revine la anul 1937", declara atunci Timoşenko, referindu-se la epurările staliniste din anii 1934-1939.
"În ianuarie 2009, Iulia Timoşenko, fiind prim-ministru (...), şi-a folosit autoritatea şi prerogativele în scopuri infracţionale, comiţând acte care depăşesc clar drepturile şi autoritatea sa", a afirmat, în verdict, judecătorul Rodion Kireev.
Fostul prim-ministru ucrainean era acuzat de abuz de putere în cadrul semnării unor contracte cu Rusia, în 2009, pentru furnizarea de gaze naturale către Ucraina. Potrivit instanţei, acordurile au costat scump compania publică ucraineană de hidrocarburi Naftogaz: "Aceste acorduri au avut consecinţe dure pentru Naftogaz, pierderi de 1,5 miliarde de grivne", echivalentul a circa 190 de milioane de dolari.
Înainte de sentinţă, Uniunea Europeană (cu care Ucraina spera să semneze un acord de asociere) criticase acuzaţiile şi avertizase că o condamnare a Iuliei Timoşenko ar avea consecinţe negative asupra relaţiilor dintre Kiev şi UE.
• Sberbank, cea mai mare bancă rusă, a oprit creditarea în Ucraina
Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a oprit creditarea către persoane fizice în Ucraina, în urma violenţelor din ultimele zile, a anunţat directorul general al instituţiei de credit, Herman Gref, citat de Bloomberg şi preluat de Mediafax.
Sberbank este prezentă de mai puţin de 12 luni pe piaţa ucraineană şi deţine 50 de sucursale în ţară.
Banca rusă a fost nevoită să închidă trei sucursale din Kiev în această săptămână, pe fondul ciocnirilor violente dintre protestatarii anti-guvern şi forţele de ordine loiale preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici.
Gref a adăugat că Sberbank s-a confruntat şi cu retrageri masive de la bancomatele din Ucraina, după prăbuşirea grivnei.
Banca a anunţat, recent, că are 800.000 de clienţi persoane fizice în Ucraina.
Analiştii financiari avertizează asupra riscului de retrageri masive de depozite din băncile ucrainene în urma prăbuşirii grivnei.
Protestele din Ucraina, care au luat o turnură violentă în această săptămână, au început în luna noiembrie, după ce preşedintele Ianukovici s-a retras dintr-un acord de liber schimb cu UE, optând pentru apropierea de Rusia, în schimbul unei linii de finanţare de 15 miliarde de dolari şi reducerii preţului la gaze. Ajutorul financiar de la Rusia a fost suspendat săptămâna trecută, după un acord între putere şi opoziţie intermediat de miniştrii de Externe din Polonia, Germania şi Franţa, trimişi de UE la Kiev pentru a negocia oprirea violenţelor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. "investitorul"Liviu Tudor devalizatorul Bancorex
(mesaj trimis de crenguta în data de 24.02.2014, 18:22)
Moştenitorii „dinastiei” Măgureanu- Hrebenciunc- Iacobov pozează în oameni cinstiţi
Groparii băncilor de ieri, „investitorii” de astăzi
Marile escrocherii financiare au dispărut, au rămas însă artizanii lor. Cu imperiile clădite pe falimente bancare şi devalizarea companiilor de stat, prosperii oameni de afaceri de azi finanţează partidele politice şi pozează alături de liderii lor. Vă prezentăm doi afacerişti de notorietate, care au dat ţepe de zeci de milioane de doalri ba separat, ba împreună, dar nu au fost niciodată prinşi: Dorin Iacob şi Liviu Tudor
Când vine vorba despre devalizarea banului public, convingerile politice nu mai contează deloc. Doi dintre cei mai puternici miliardari ai României pot oricând să fie luaţi ca exemplu în ceea ce priveşte colaborarea ideală între două partied de top, PSD şi PDL : Liviu Tudor şi Dorin Iacob. Numai că cele două personaje s- au aliat nu pentru binele ţării, nici măcar pentru binele partidelor din care fac parte. Pur şi simplu, sub protecţia liderilor grupărilor politice, au dat tun după tun fără ca să fie măcar odată chemaţi la judecată.
Seria „tunurilor” a început cu Bancorex
Cel mai puternic om din lumea birourilor, aşa cum este denumit în presa premium economică are un trecut care nu pică deloc pe imaginea sa de afacerist cu ştaif. O mulţime de falimente bancare şi afaceri necurate cu statul se leagă de numele său. Începuturile afacerilor lui Tudor se leagă, cum altfel, de Bancorex. Crescut de Grupul de la Bacău, aşa cum a fost denumită gruparea condusă de Corneliul Iacobov şi Viorel Hrrebenciuc, Liviu Tudor a dus mai departe arta jafului bancar învăţată de la „maeştrii” Hrebenciu şi Iacobov. Pe scrut, firmele lui Tudor au început să prospere odată cu jaful Bancorex. O firmă a sa, Best Oil a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de Liviu Tudor de la Bancorex este de 8, 4 milioane de dolari. Binenţeles că firmele lui Tudor nu au dat nici un cent înapoi iar „găurile nerge” au ajus la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS. Liviu Tudor a prins repede gustul împrumuturilor neperformante şi a mai dat un un tun de proporţii luând un credit de 180 de milioane de euro de la ALpha Bank. Pe lista băncilor care au căzut victime lui Tudor se mai numără Banca Comerciala Unirea, unde acesta a făcut echipă bună (la devalizare) cu Dorin Iacob
Liviu Tudor şi Banca Unirea, un jaf de nota 10
În anul 1996, prin subscripție publică, se înfiinţează Bancă Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc și a lui Corneliu Iacobov. Tudor și Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalți asociați importanți fiind Societatea de Investiții Financiare ÎI Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acțiuni și CNSLR „Frăția", cu 12% din acțiuni. Restul era deținut de unele persoane fizice printre care se număra și actualul președinte al României, Traian Băsescu. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta „toate interesele legate de acțiunile pe care SC BEST OIL SRL le deține în cadrul Băncii Unirea SA. Astfel, BEST OIL varsa prin intermediul Bancorex sumă de 295 de milioane de lei, către Bancă Unirea, în vara lui 1996. Alți 606 milioane de lei ajung de la Bancă Agricolă la Unirea, în aceeași luna, precum și alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaționale a Religiilor. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituției financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Bancă Populară Română a ajuns acționar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Boțea. Totul a mers bine până când Bancă Națională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurcă ițele unei așa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Așa s-a ajuns la concluzia că respectivă majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase și ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. De menționat că instituţiile bancare implicate, Bancă Agricolă, Columna, Bancorex cât și BIR au ajuns între timp în stare de faliment.
Multe firme, şi mai multe infracţiuni
Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor a ajuns să controleze direct sau prin interpuși mai multe societăți comerciale, printre care se număra: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST, VESTCO INDUSTRIES, DIGICOM SĂ, IIRUC - DIGICOM GRUP, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE, CONCORDIA ALIMENTARĂ 4, ID REAL ESTATE, IIRUC TRADE, DIGINET și altele. Până nu demult a deținut și fabrică de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, parese, la sfatul unor prieteni apropiați din Guvern. Printre aceștia se număra Viorel Hrebenciuc și Șerban Mihăilescu binecunoscut drept „Miky Şpagă”. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez și zahăr - câte două kilograme de fiecare - în sistem „economat", adică la preț de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declanșă un scandal de proporții, fabrică Muntenia a fost devalizată, după care s- a declanșat procedura falimentului. Mirosind noi oportunităţi, Tudor părăseşte tunurile bancare în favoarea celor financiare. Scandalului bancar îi urmează un lung şir de tranzacţii cel puţin dubioase cu terenuri, în urma cărora
fostul ţepar al băncilor devine latifundiar. Reamintim cazul firmei Concordia, pe care o controlează împreună cu Dorin Iacob şi care a fost împroprietărită, în 2000, cu acte false, cu 63 de spaţii comerciale din Sectorul 4 al Capitalei. În noua sa calitate s- a pus bine cu „Evenimentul Zilei”, care s- a mutat din vechiul sediu într- un spaţiu al miliardarului. Tot însă de numele lui Tudor se leagă şi o plângere depusă la organele de poliţie de un fost angajat. Virgil Ștefan, fost angajat al Băncii Unirea, dar şi a fabricii Muntenia, a dezvăluit amenințările care i- au fost adresate de Tudor. „Liviu Tudor a avut o discuție dură cu mine, amenințându-mă cu distrugerea mea și a familiei mele. Textual a afirmat: Dacă nu-ți vei ține gură, ai grijă că există gloanțe calde și gloanțe reci. Nu ți-am spus că nu mi-e frică de nimeni în țara asta, că am bani să cumpăr pe oricine?” Curat gentleman, acest Liviu Tudor.