ILIE ŞERBĂNESCU: "Nu s-a pomenit creştere economică semnificativă când scade consumul de energie"

Fundamentele economice din ţara noastră au rămas neschimbate şi nu sunt bune, opinează analistul economic Ilie Şerbănescu, subliniind că există "o listă întreagă cu fundamente greşite".

Printre primele, se numără creşterea economică de care se vorbeşte, aceasta fiind "incompatibilă cu o serie de comunicate statistice din partea INS", depă cum ne-a spus domnul Şerbănescu.

Analistul economic ne-a declarat: "Nu s-a văzut în lume creştere economică semnificativă în condiţiile prăbuşirii consumului de energie primară. Acest lucru este posibil în ani de zile, pe baza unei revoluţii tehnologice, dar nu peste noapte. Nu este posibilă o creştere economică de 3,5% când consumul de energie primară a scăzut cu 7%. Justificarea oficială este că a scăzut consumul de energie tradiţională şi a crescut consumul de energie regenerabilă, însă acest lucru nu poate fi atât de semnificativ de pe un an pe altul".

De asemenea, într-o ţară unde consumul reprezintă 70% din PIB, iar acesta a crescut, în 2012, doar cu 0,1%, nu poate fi înregistrată o creştere economică de 3,5%, mai consideră Ilie Şerbănescu, fiind de părere că restul de 30% din componentele PIB nu poate trage tot avansul economic: "Practic, a fost o creştere economică în condiţiile stagnării consumului, ceea ce este ilogic într-o realitate ca a noastră".

Analistul mai spune că nu poate fi obţinută o creştere economică în condiţiile în care avem 12.000 de societăţi comerciale în insolvenţă, doar în 2013 intrând în această procedură 30.000 de companii, cu o cifră totală de afaceri de 3 miliarde euro.

Domnia sa ne-a precizat "Un alt fapt pe această listă este că investiţiile s-au prăbuşit cu 6%, în 2013. Nu-mi pot explica modul în care am obţinut creştere economică fără investiţii. Eu nu cred în această creştere, întrucât avem o serie de contra-argumente la faptul că s-ar fi îmbunătăţit economia. În continuare avem o datorie externă a segmentului privat foarte ridicată, 70% din această datorie aparţinând firmelor străine înregistrate în România. Societăţile româneşti au datorii la bănci din ţara noastră, fie ele autohtone sau sucursale ale băncilor din alte ţări, deci nu este parte componentă a detoriei externe private".

Ilie Şerbănescu susţine că datoria publică a crescut cu 100% în ultimii cinci ani, deşi oficialii spun că aceasta este mică.

Domnia sa ne-a declarat: "Structural, nu s-a schimbat nimic. Capitalul autohton (statul şi segmentul privat românesc) deţine 80% din forţa de muncă, iar sectorul străin, care-şi mută profiturile în afară, - 20% din forţa de muncă angajată. În acest context, cei care fac previziuni optimiste se vor împotmoli în propriile previziuni. Dacă au fost puse în mod ireal 2 puncte procentuale în 2013 la creşterea economică şi vor mai fi puse 2 puncte procentuale în 2014, imaginaţi-vă ce bază vom avea în 2015. Acest lucru a fost făcut de Grecia şi, ulterior, nu i-au mai ieşit calculele, s-a prăbuşit".

• Managerii: Tendinţă de creştere în construcţii, comerţ, servicii şi industrie

O tendinţă de creştere a activităţii se conturează atât în sectoarele construcţii şi comerţ, cât şi în industria prelucrătoare şi servicii, în perioada mai-iulie 2014 comparativ cu cele trei luni anterioare, potrivit opiniilor exprimate de managerii societăţilor comerciale, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS).

În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2014, managerii din industria prelucrătoare preconizează o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +13%). "Pentru fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (sold conjunctural +53%) şi pentru fabricarea băuturilor (sold conjunctural +41%) se va înregistra o tendinţă de creştere accentuată", arată comunicatul INS. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează o relativă stabilitate în perioada analizată (sold conjunctural +5%).

În rândul salariaţilor, se va menţine o relativă stabilitate a numărului acestora, soldul conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucrătoare.

În construcţii, activitatea va înregistra o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +28%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +23%). Managerii estimează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o creştere moderată a acestora (sold conjunctural +12%).

Şi în sectorul comerţului cu amănuntul tendinţa este de creştere a activităţii (sold conjunctural +22%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +21%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +2%).

Managerii societăţilor comerciale estimează că preţurile de vânzare cu amănuntul vor înregistra creşteri pentru următoarea perioadă (sold conjunctural +17%).

În servicii, activitatea va creşte, de asemenea, moderat, cererea de servicii (cifra de afaceri) urmând să înregistreze un sold conjunctural de +10%. Managerii spun că va avea loc o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -4%) şi a preţurilor din domeniu (sold conjunctural +3%).

• Libocor: "Nu găsesc argumente convingătoare pentru a modifica în sus estimarea de creştere a PIB cu 2,6% în termeni reali, în 2014"

Florian Libocor, economist şef în cadrul BRD Groupe Societe Generale, consideră că "e bine ca raportările individuale la un sondaj general să fie făcute cu prudenţă, pentru a evita căderea în capcana aşteptărilor incomplet fundamentate".

Tendinţele economice aferente perioadei mai-iulie 2014, publicate de INS, sunt, în ansamblu, pozitive şi coincid cu refacerea sentimentului de încredere în economie, spune Florian Libocor, considerând că "refacerea este reală şi benefică".

Totodată, aceste tendinţe nu indică intensităţi reale ale fenomenului şi nici nu acoperă părerea tuturor celor implicaţi în respectivul fenomen, apreciază economistul, subliniind: "O tendinţă generală de creştere sau scădere nu indică un ritm sau o amplitudine certe de creştere sau scădere. Am avut întotdeauna deplină încredere în potenţialul de creştere al economiei româneşti".

Domnia sa ne-a declarat că, deşi se aşteaptă la o evoluţie bună a PIB, momentan nu găseşte argumente convingătoare pentru a modifica în sus estimarea de creştere a PIB cu 2,6% în termeni reali, în 2014.