ÎN 2016 Un sfert din vinul vândut de Vinarte a mers la export

Reporter: Cum a fost anul 2016, din punct de vedere viticol?

Sergio Faleschini: Pentru noi şi pentru o parte din producători, anul 2016 nu a fost un an favorabil din punct de vedere al recoltei. Am realizat cu 20% mai puţin decât în 2015, ca urmare a grindinei care ne-a afectat unele parcele din podgoriile Bolovanu şi Stârmina, dar şi a ploilor din primăvară şi vară, care au influenţat rezultatul recoltei. Calitatea strugurilor, însă, a fost bună, ceea ce ne permite să sperăm că şi din producţia 2016 vom obţine vinuri de calitate, de talia Prince Matei, Soare, Prince Mircea etc., chiar dacă din punct de vedere cantitativ vom fi mai limitaţi faţă de anii trecuţi.

Reporter: Concret, ce cantitate de vin aţi produs anul trecut?

Sergio Faleschini: În 2016 am produs 1.000.000 de litri de vin, din strugurii recoltaţi pe cele trei domenii: Stârmina-Mehedinţi, Bolovanu-Sâmbureşti, Zoreşti-Dealu Mare.

Reporter: Cât din producţie merge la export?

Sergio Faleschini: În 2016 am exportat 25% din cantitatea vândută, într-un evantai de ţări: Polonia, Italia, Olanda, Germania, Franţa, Monaco, Coreea de sud, Japonia.

Reporter: Urmăriţi să vă extindeţi exportul şi unde?

Sergio Faleschini: Este prioritatea noastră să majorăm exportul în ţările unde deja suntem prezenţi, încercând, în acelaşi timp, să atacăm şi alte pieţe: China, Filipine, SUA etc.

Reporter: Ce game de vin aveţi în HoReCa şi ce game în retail?

Sergio Faleschini: În HoReCa suntem prezenţi în circa 80% din restaurantele din Bucureşti şi din ţară, cu vinurile din gama Vinarte (Castel Stârmina, Fetească Neagră, Nedeea, Castel Bolovanu, Sauvignon Blanc, Riesling etc.) şi din gama Colecţie, unde intră vinurile Premium ( Prince Matei, Prince Mircea, Soare, Cuvee d`excellence-riesling şi Sauvignon blanc, Sirena Dunării).

În zona retail, suntem prezenţi în toate supermarket-urile din România, cu vinurile din gama Enoteca, exceptând reţeaua LIDL.

Reporter: Ce cifră de afaceri aţi realizat în primele nouă luni ale lui 2016 şi ce estimări aveţi pentru întregul an trecut?

Sergio Faleschini: În primele nouă luni din 2016 am realizat o cifră de afaceri de 1,8 milioane euro, estimând să ajungem la 2,5 milioane euro la sfârşitul anului.

Reporter: Ce investiţii aţi derulat anul trecut şi ce buget aţi alocat în acest sens?

Sergio Faleschini: În 2016 nu am făcut nicio investiţie majoră, având prevăzut pentru 2017 un buget pentru investiţii de 1 milion de euro, în vederea înfiinţării de noi plantaţii cu soiuri româneşti, achiziţii de tractoare, pluguri, linii de îmbuteliere etc.

Reporter: Câte hectare de vie aveţi în prezent şi câte sunt pe rod?

Sergio Faleschini: În prezent deţinem 340 ha de vie în cele trei domenii, din care numai 270 ha sunt în exploatare.

Reporter: Aţi accesat fonduri europene în 2016, în ce sumă şi pentru ce proiecte?

Sergio Faleschini: Anul trecut nu am accesat fonduri europene, considerând că trebuie să mai facem o pauză pentru a putea consolida societatea cu fondurile necesare acestor investiţii, reţinând că indiferent dacă ţi se aprobă absorbţia de fonduri europene, trebuie ca tu să investeşti primul, iar băncile nu te creditează chiar dacă ai dosarul aprobat.

Reporter: Ce soiuri de vin aveţi plantate?

Sergio Faleschini: Pe suprafeţele în exploatare avem plantate soiuri internaţionale (Merlot, Cabernet Sauvignon, Riesling, Sauvignon Blanc) şi soiuri autohtone (Fetească Neagră, Fetească Albă, Tămâioasă Românească, Negru de Drăgăşani, Novac).

Reporter: Cum a evoluat piaţa pe care activaţi, în ultima perioadă?

Sergio Faleschini: Dacă vorbim de piaţa românească, pot aprecia că se constată o oarecare creştere a interesului consumatorului pentru vinul de calitate, ca urmare a evoluţiei gustului, educaţiei, bunăstării, în special la persoane între 30 şi 50 de ani. Aşa se explică faptul că, în structura noastră sortimentală, au crescut vânzările de vinuri din gama superioară şi cred că acelaşi lucru se observă şi la colegii mei podgoreni.

Pe de altă parte, a crescut şi nivelul calitativ al vinului românesc, au apărut mulţi producători mici şi mijlocii cu vinuri de bună calitate şi la preţuri decente. Se vorbeşte mai puţin de vinurile false care în anii trecuţi făceau concurenţă vinurilor din struguri, fiind mult mai ieftine şi deci uşor accesibile, într-o ţară cu o pondere mare de oameni săraci.

Pe plan internaţional, piaţa este în continuare tensionată, se produce mai mult decât se consumă, iar piaţa este dominată de producătorii cu tradiţie şi imagine de ţară ca Franţa, Italia, Spania şi, ulterior, cele din lumea nouă: Chile, Argentina, Africa de Sud etc. România exportă foarte puţin faţă de potenţialul ei, nu din cauza calităţii, unde acum stăm bine, ci din lipsa unei strategii de marketing adecvat la nivel naţional.

Reporter: Ce estimări aveţi legate de sectorul vitivinicol din ţara noastră?

Sergio Faleschini: Sectorul viti-vinicol are o evoluţie pozitivă, fiind, poate, cel mai avansat sector din agricultura românească. În anii '90, România nu producea vinuri de calitate şi din acest motiv nu exporta vinuri în ţări cu pretenţii, singurul debuşeu fiind fosta Uniune Sovietică, piaţă care absorbea tot ce aveam, fără pretenţii de calitate. Începând cu anul 2000, asistăm la o renaştere a viticulturii româneşti, ca urmare a apariţiei primilor investitori străini, accesul la fondurile europene, programe naţionale de dezvoltare rurală etc. de care am beneficiat cu toţii. Astfel, plantaţiile cu soiuri nobile au luat locul viilor bătrâne, hibride şi bolnave, centrele de vinificaţie au fost dotate cu utilaje moderne etc. Astăzi se poate conta pe mulţi producători mici şi mijlocii care fac vinuri de calitate, contribuind la o imagine bună a vinului românesc.

Se estimează ca România să ajungă la 250.000 ha de vie în exploatare, fiind considerat al cincilea mare producător în Europa şi al nouălea în lume.

Reporter: Credeţi că mai este loc pentru alţi producători de vin de calitate la noi?

Sergio Faleschini: Este încă loc destul dar, atenţie, pentru producători mici şi mijlocii, nu pentru giganţi. Experienţa îmi spune că numai producătorii mici fac vinuri mari - luaţi exemplul ţărilor din Europa, Franţa, Italia, Germania etc. Aceştia, împreună cu producătorii deja existenţi, vor contribui mult la imaginea vinului românesc în lume, unde mai avem încă mult de lucrat.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre educaţia consumatorilor de vin?

Sergio Faleschini: După mine, procesul educării consumatorului român a evoluat destul de lent şi nici acum nu putem spune că s-a terminat. Este un proces lung legat de educaţie, cultură, tradiţie, bunăstare etc.

În anii '80-'90 se bea orice, în cantităţi mari, la PET-uri sau damigeană; ulterior, această formă de consum s-a diminuat simţitor, iar apariţia supermarket-urilor şi a marilor magazine a contribuit şi ea la educarea consumatorului român.

Astăzi, românul nu prea mai cumpără vin de pe stradă, alege vinul în magazin sau restaurant, bea numai ce-i place, asociază cu mâncarea preferată, face cadou un vin bun. Apariţia magazinelor specializate, a sommelierilor, de care în urmă cu 30 de ani nici nu se bănuia că există pe mapamond, este surprinzătoare. Gustul tineretului a avansat cel mai mult, mulţi au devenit cunoscători. Apreciază calitatea, cunosc producătorii din ţară şi din afară, compară, verifică sticla, eticheta, producătorul; sunt greu de păcălit, nu se uită la vinuri de 5 lei sticla. Noi, producătorii români, ne bazăm pe această evoluţie pozitivă a consumatorului român.

Reporter: Ce lipsuri are domeniul în care activaţi?

Sergio Faleschini: Vinului românesc îi lipseşte imaginea de ţară. În anii 90, România nu avea ce prezenta: nici vin de calitate, nici imagine în lume. Acum, lucrurile s-au schimbat - avem, în sfârşit, calitate. Spuneam mai sus că, în prezent, sunt mulţi producători români care realizează vinuri de calitate, unii chiar vinuri remarcabile. Nu suntem cunoscuţi cât am merita şi, din păcate, nu facem nimic pentru aceasta. Aici este nevoie de intervenţia statului român în promovarea unei strategii naţionale de marketing. Nu trebuie lăsată această strategie la nivelul producătorului. El, de bine de rău, a reuşit să facă vinuri de calitate şi numai el ştie cu ce sacrificii. El are nevoie astăzi, nu mâine, de implicarea statului român în promovarea şi afirmarea vinului românesc în lume, aşa cum celelalte ţări (Argentina, Africa de Sud, Australia) au făcut-o acum zece ani. Dacă acest lucru nu se înţelege, vinul nostru nu va depăşi pragul unui interes local, iar mulţi străini prezenţi la târguri ne vor întreba în continuare: "România produce vin?".

Reporter: Mulţumesc!