În cadrul evenimentului organizat de AHK România s-a discutat despre cum România poate deveni hub energetic

Cu mixul său energetic diversificat, bazat în mare parte pe producţie de energie verde, România ar putea crea valoare adăugată în economia sa locală şi, în acelaşi timp, să alimenteze cu energia rămasă statele din jurul său şi nu numai. Are nevoie însă de un cadru administrativ şi legislativ stabil şi predictibil, pentru a da încredere investitorilor să meargă mai departe, au spus principalii actori privaţi din domeniul energiei, din România şi Germania, în cadrul mesei rotunde organizate de AHK România, în colaborare cu Comitetul German pentru Europa de Est (Ostausschuss der Deutschen Wirtschaft), pe tema "România în arhitectura europeană de energie - posibilităţi de cooperare".

"Evenimentul de astăzi îşi propune să sublinieze rolul României în arhitectura politicilor de energie, pe de o parte şi să informeze cu privire la perspectivele de dezvoltare şi la ţelurile ţării în sectorul energetic, pe de altă parte. Dorim să vedem cum putem creşte nivelul nostru de cooperare, între domeniul de business şi cel politic, într-o situaţie de win-win", a menţionat Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.

Reprezentanţii mediului de afaceri s-au arătat mulţumiţi de felul în care România a evoluat către tranziţia energetică în ultimii doi ani. Au adus însă în atenţie perspectiva investiţiilor din industrie, care nu se pot face "pentru doi ani": companiile intenţionează să rămână o perioadă îndelungată atunci când vin într-o anumită ţară.

În România există resurse semnificative de energie. "Oportunităţile disponibile sunt impresionante. Dacă acest potenţial continuă să fie dezvoltat şi dacă se fac noi investiţii, de exemplu în capacitatea de stocare, în reţeaua de transport, în explorări viitoare, în formare profesională etc., România poate să producă valoare adăugată şi îşi poate creşte produsul intern brut. De asemenea, ţara poate juca un rol important în tranziţia către energia verde şi deveni astfel şi mai competitivă. Toţi actorii implicaţi în acest proces trebuie să continue să colaboreze, să-şi coordoneze acţiunile şi să se implice. Prin urmare, vedem oportunităţi excelente de cooperare între companiile germane şi româneşti," a declarat Andreas Lier, preşedintele AHK România

Reprezentanţii oamenilor de afaceri au pledat pentru o abordare pragmatică şi atunci când se elaborează legislaţia la nivel european. Deşi aceasta are la bază ţinte politice, planurile de investiţii se fac cu ingineri şi experţi şi este de dorit ca aplicarea acestor planuri să nu fie apoi pusă sub semnul întrebării. În context, ei au menţionat că, pentru a realiza tranziţia, este nevoie de gaz, de energie nucleară şi chiar şi de cărbune, cu tehnologia corespunzătoare pentru procesul de decarbonizare.

O altă solicitare a industriei a fost legată de extinderea reţelei de distribuţie, cea care duce energia la clientul final. Este dificil pentru companii să facă planuri de investiţii fără a şti că pot transporta toată energia produsă. Între altele, România ar mai avea nevoie de o legislaţie stabilă pentru producţia de hidrogen şi să-şi integreze mixul energetic pe piaţa de energie a Uniunii Europene.

La rândul lor, reprezentanţii producătorilor de energie electrică din România au fost de acord că e nevoie de politici care să reducă birocraţia şi care să dea mai multă flexibilitate şi stabilitate investiţiilor. Din totalul energiei produse în România, 80% este verde, iar autorităţile vor continua investiţiile în acest tip de energie, dar şi în cea nucleară. Piaţa de energie este interconectată acum în Europa, nu mai există pieţe naţionale, iar energie nu este mai ieftină în România decât în Germania. De aceea este nevoie de cooperare, au spus ei.

Reprezentanţii instituţiilor publice au adăugat că acest lucru este dorit şi de actualul premier al României, care doreşte să facă aici un hub energetic, folosind inclusiv fondurile europene disponibile.

Participanţii la masa rotundă s-au arătat deschişi în a afla şi a discuta diversele puncte de vedere, păreri şi idei venite atât din partea business-ului, cât şi a politicului sau a altor instituţii ale statului.