ÎN CAZUL RAPORTULUI PRIVIND ACHITĂRILE DIN DOSARELE DNA CSM trimite mai mulţi procurori în faţa inspecţiei Judiciare

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a discutat, ieri, raportul Inspecţiei Judiciare cu privire la situaţia achitărilor definitive înregistrate în perioada 2016 - semestrul I al anului 2017 în dosarele instrumentate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

După studierea întregului raport, CSM a aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare şi a hotărât sesizarea instituţiei respective cu privire la afirmaţiile unor procurori din cadrul DNA făcute cu ocazia analizării cauzelor care au condus la pronunţarea unor soluţii de achitare de către instanţele judecătoreşti.

În raport se menţionează că din documentaţia pusă la dispoziţia inspectorilor judiciari de către conducerea DNA a reieşit că în cursul anului 2016 şi în semestrul I al anului 2017 a fost înregistrat un număr total de 201 de inculpaţi achitaţi definitiv, dintre care 134 inculpaţi achitaţi definitiv în anul 2016 şi respectiv 67 în semestrul I 2017.

Din analiza comparativă cu perioada 2015-2016, a reieşit că în anul 2016 s-a înregistrat o creştere de 39,59% a numărului de achitări. De asemenea, dacă în semestrul I 2016, un număr total de 104 inculpaţi au fost achitaţi, în semestrul I 2017, un număr total de 67 inculpaţi, ceea ce denotă o scădere de 35,57%, comparativ cu anul precedent, dar o creştere semnificativă faţă de primele şase luni ale anului 2015.

Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară mai arată că există inadvertenţe la raportarea exactă a numărului de inculpaţi achitaţi defalcat pe temeiuri de achitare, respectiv pe semestrul I 2017, în temeiul art.16 lit.b) C.p.p. au fost raportaţi tabelar un număr de 47 de inculpaţi achitaţi, în timp ce în analiza indicatorilor de calitate pe semes-trul I 2017 au fost raportaţi 48 de inculpaţi, constatându-se că în realitate sunt un număr de 46. La fel este situaţia cu privire şi la alte temeiuri şi la cartarea achitărilor.

Totodată, s-a constatat că toate informările privind soluţiile de achitare definitive au fost întocmite la o dată apropiată de data rămânerii definitive a hotărârilor de achitare, regăsindu-se inclusiv referate privind analiza soluţiilor nedefinitive de achitare a unor inculpaţi, referatele, purtând aceleaşi numere, întocmite după data pronunţării hotărâ-rii neconţinând date în plus faţă de cele vizând soluţiile de achitare nedefinitive, ceea ce susţine concluzia că în realitate nu a fost efectuată nicio analiză asupra imputabilităţii soluţiei de trimitere în judecată în raport de argumentele instanţei de control judiciar.

Conform inspectorilor judiciari, nu a existat după rămânerea definitivă a hotărârii de achitare nicio analiză efectivă a soluţiei, dar că în planul de activitate al Secţiei Judiciare Penale din cadrul DNA au fost prevăzute analize semestriale ale soluţiilor definitive de achitare şi restituire în sarcina procurorului şef secţie, constatându-se urmare verificărilor că acestea conţin prin cumulare, urmare a aplicării metodei copy-paste, toate referatele privind soluţiile de achitare întocmite de procurorii de şedinţă.

Prin această încălcare a dispoziţiilor legale, inspectorii judiciari susţin că a fost eliminată posibilitatea ca procurorii de caz de la nivelul serviciilor teritoriale precum şi procurorii şefi ai acestor servicii, să poată analiza cauzele care au generat soluţia de achitare şi să aprecieze asupra măsurilor concrete care să prevină vulnerabilizarea trimiterilor în judecată la nivelul serviciilor teritoriale.

Conform raportului, durata cea mai mare de soluţionare a cauzelor privind inculpaţii achitaţi definitiv în semes-trul I 2017 a fost de 3908 zile, iar cea mai redusă de 611 zile, rezultând o variaţie de 3297 zile.

Inspectorii judiciari consideră că această stare de lucruri arată o totală lipsă de implicare a procurorilor cu func-ţii de conducere în analiza concretă a cauzelor care au vulnerabilizat trimiterile în judecată ale DNA, cu consecinţa pronunţării unor soluţii de achitare, demonstrând un comportament intenţionat în a nu aprecia vreo trimitere în judecată ca imputabilă procurorului.

Raportul arată: "Efectele unui astfel de comportament se reverberează asupra capacităţii de identificare a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează corupţia, elaborarea şi prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale, atribuţie esenţială şi specifică a DNA". Mai mult, inspectorii judiciari susţin că DNA nu a prezentat procurorului general toate datele cu privire la situaţia achitărilor, fapt care a dus la o vulnerabilitate în privinţa informaţiei şi a actului de conducere.