ÎN PLIN SCANDAL ÎN CADRUL COALIŢIEI Dacian Cioloş, premierul nominalizat de Klaus Iohannis

Dacian Cioloş, şeful USR, este nominalizarea preşedintelui Klaus Iohannis pentru funcţia de premier, care are termen zece zile pentru a încropi o majoritate parlamentară.

"În toate discuţiile de astăzi, am reiterat importanţa unor chestiuni ce trebuie rezolvate indiferent cine guvernează. E extrem de important să se gestioneze bine situaţia pandemică, e foarte important să se gestioneze creşterea preţurilor la energie şi să se ia măsuri pentru ca celelalte preţuri să nu crească la un nivel insuportabil pentru populaţie. De asemenea, este foarte important să beneficiem de sumele mari de care poate să dispună România prin PNRR. (...) Am reiterat importanţa pregătirilor pentru perioada de iarnă. Acestea sunt chestiunile cu adevărat importante pentru români şi nu certurile politice între diferiţi actori. Formaţiunile politice au venit cu diferite abordări şi diferite propuneri. Din toate acestea propuneri, eu am reţinut una pe care o voi şi pune în practică.

Am decis să desemnez pentru poziţia de candidat pentru funcţia de prim-ministru pe Dacian Cioloş", a declarat, aseară, la finalul consultărilor de la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis.

Imediat după nominalizarea sa de către şeful statului, Dacian Cioloş a scris pe pagina oficială de Facebook: "Este o onoare şi o mare responsabilitate pentru care suntem pregătiţi, aşa cum am şi anunţat încă de la plecarea USR din guvern. Suntem gata să ne asumăm responsabilitatea guvernării şi să pornim negocierile cu celelalte partide. Obiectivul nostru este să scoatem România din criză şi pentru asta e nevoie de multă responsabilitate din partea tuturor forţelor politice.

Vom avea o şedinţă de Birou Naţional pentru stabilirea echipei de negocieri şi a mandatului de a forma cât mai rapid un guvern.

Liniile principale sunt gestionarea pandemiei, explozia preţurilor la energie şi reformele din PNRR".

Se pare că în decizia preşedintelui ţării un rol important l-a avut şi programul PNRR+ cu care liderul USR, Dacian Cioloş, s-a prezentat la consultări.

Printre măsurile pe care reprezentanţii USR le-au prezentat preşedintelui Klaus Iohannis se numără: adoptarea unui pachet de măsuri pentru reducerea cu 32% a preţului energiei electrice; un plan de măsuri ferme pentru limitarea transmiterii Covid-19; desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie până la finalul lunii octombrie 2021 şi adoptarea legilor Justiţiei până la finalul anului viitor; implementarea măsurii "Zero Taxe pe Salariul Minim" pentru a reduce povara fiscală pe salariile mici; reforma pensiilor speciale, astfel încât toate pensiile speciale să fie aliniate la principiul contributivităţii până la finalul anului 2022; reformarea companiilor de stat, actualizarea legislaţiei, eliminarea excepţiilor de la numirea profesionistă a managementului; revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Mai mult, Dacian Cioloş a afirmat că, în cazul desemnării, primul partid cu care va discuta va fi PNL, mai ales că acordul de guvernare semnat anul trecut nu a fost denunţat de nicio formaţiune politică din cadrul coaliţiei.

"Din punctul nostru de vedere, prioritatea este un guvern şi nu alegerile anticipate. România are nevoie de o majoritate parlamentară, are nevoie de un guvern care să vină cu propuneri atât pentru soluţii pe termen scurt pentru crizele care trebuie gestionate - cea a preţului energiei, imediat PNRR, celelalte programe cu fonduri europene. (...) Din punctul nostru de vedere, coaliţie de guvernare este încă în vigoare, pentru că acordul nu a fost denunţat până acum de niciunul dintre parteneri. (...) Noi am avut intenţia să creionăm o majoritate, i-am dat un semnal în acest sens preşedintelui PNL, dar probabil că nu a fost pregătit pentru o astfel de discuţie", a declarat Dacian Cioloş, după ieşirea de la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis.

Decizia lui Iohannis a fost neaşteptată, ţinând cont de faptul că tensiunile din coaliţia de guvernare sunt departe de a se aplana, aşa cum a reieşit din declaraţiile premierului interimar Florin Cîţu.

"PNL are o decizie Biroului Executiv foarte clară care spune că, dacă USR votează moţiunea împotriva guvernului PNL, nu putem să mergem la guvernare cu ei. (...) Săptămâna trecută la votul moţiunii de cenzură a fost confirmată existenţa unei majorităţi USR, PSD, AUR care s-au unit. (...) Noi vom încerca să facem o altă majoritate. PNL îşi asumă guvernarea şi vom încerca să facem majoritate în perioada următoare. Când vom avea majoritatea, veţi vedea şi propunerea pentru funcţia de prim-ministru. (...)Toate opţiunile sunt pe masă", a declarat Florin Cîţu, preşedintele PNL, după consultările cu preşedintele Klaus Iohannis.

• PSD vrea alegeri anticipate

În cadrul consultărilor, social-democraţii au susţinut că, din punctul lor de vedere, singura soluţie viabilă este un guvern de tehnocraţi, care să organizeze în primăvara anului viitor alegeri parlamentare anticipate.

"I-am transmis preşedintelui Iohannis că fără o majoritate consistentă în Parlament nu se poate vorbi de un guvern minoritar. România se află într-o criză socială, economică şi sanitară profundă. Fără o majoritate consistentă nu va putea depăşi această criză. Ori se creează o majoritate pentru un eventual guvern, ori se creează o majoritate pentru alegerile anticipate. Din punctul de vedere al PSD se va crea o majoritate pentru alegerile anticipate. Nu credem că în acest moment se poate creiona o majoritate pentru un guvern stabil. (...) Suntem dispuşi să discutăm cu orice formaţiune politică care, după un guvern de tehnocraţi, va fi de acord cu organizarea alegerilor anticipate. Experienţe cu guvern minoritar într-o situaţie cu patru crize majore, cred că România nu poate avea. Democraţia funcţionează pe majorităţi. Dacă o majoritate doreşte alegeri anticipate, se va merge la alegeri anticipate indiferent că îşi doreşte sau nu preşedintele României. (...) În acest moment nu avem o discuţie privind intrarea la guvernare alături de o altă formaţiune politică", a spus Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.

Liderul social-democrat a menţionat că, dacă se va ajunge la un acord, parlamentarii PSD vor lucra pentru a pune în practică tot ceea ce nu poate realiza actualul guvern interimar.

"L-am asigurat pe preşedintele Iohannis că românii nu vor fi abandonaţi: tot ce nu poate face un guvern demis va fi preluat de Parlamentul României, iar senatorii şi deputaţii social-democraţi vor lucra în acest sens 24 de ore din 24. Am depus deja la Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului solicitări pentru plafonarea preţurilor la energie şi gaze şi sperăm ca în această săptămână sau săptămâna viitoare legea să meargă la promulgare. Vom aproba toate solicitările guvernului pentru depăşirea pandemiei, crizei sanitare şi economice. România trebuie să depăşească şi criza socială. Această iarnă va fi cea mai grea dintre cele cu care ne-am confruntat, din cauza îngheţării veniturilor şi a scumpirilor", a precizat Marcel Ciolacu.

• AUR vrea premier independent politic, UDMR l-a propus pe Kelemen Hunor

Reprezentanţii AUR susţin că singura soluţie viabilă este alcătuirea unui guvern de specialişti, condus pe o perioadă limitată de un premier independent politic.

"Suntem singurul partid care a venit cu o soluţie pe masă. Am fost lăsaţi în aşteptare, deşi domnul preşedinte Iohannis a admis că celelalte partide nu au soluţii, că e foarte complicat să constituiască o nouă coaliţie de guvernare în jurul unor lideri ai celorlaltor partide din Parlament. De aceea, noi am venit cu propunerea de persoană independentă pentru funcţia de premier, care să poată să adune un guvern de specialişti asumaţi politic de către toate partidele sau de către o majoritate largă în Parlament", a afirmat senatorul Claudiu-Richard Târziu, copreşedinte AUR.

Surpriza consultărilor de la Cotroceni a reprezentat-o UDMR, care i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis că este gata să îşi asume guvernarea pentru următoarele şase luni, până se calmează spiritele încinse din PNL şi USR, iar premier să fie în perioada respectivă Kelemen Hunor.

"Ştiu că azi au fost lansate două propuneri: Dacian Cioloş, de la USR, şi eu pentru şase luni, pentru a trece de iarnă şi pentru a lua anumite decizii. Varianta de uniune naţională nu este o variantă prin care se poate guverna pentru că ar însemna să nu mai existe opoziţie în Parlament. Astăzi e puţin probabil să se întâmple o refacere a coaliţiei, dar peste şase luni, timpul trece, te ajută să fii mai înţelept, mai calm şi acele şanţuri care au fost săpate să fie reparate. Acum trebuie să trecem iarna şi dacă nu luăm aceste decizii, lucruruile vor fi complicate. Mie nu îmi plac ordonanţele de urgenţă, dar trebuie să recunosc că în ceea ce priveşte creşterea preţurilor şi combaterea pandemiei este nevoie de un guvern cu puteri depline ca să ia deciziile respective. Noi avem o a treia cale, a treia soluţie în două etape, pentru a ieşi din această criză", a declarat Kelemen Hunor.

Dintre toate soluţiile propuse mai sus, din jobenul prezidenţial a ieşit Dacian Cioloş, care a mai fost nominalizat în trecut de preşedintele Klaus Iohannis. Dacian Cioloş a devenit premier, imediat după demisia premierului Victor Ponta, în urma tragediei de la Colectiv, eveniment ce a avut loc în 30 octombrie 2015 şi care s-a soldat cu moartea a 65 de persoane. La 15 noiembrie 2015 Cioloş a prezentat lista miniştrilor propuşi. Două din persoanele nominalizate iniţial, Andrei Baciu pentru Ministerul Sănătăţii, respectiv Cristina Guseth pentru Ministerul Justiţiei, au fost retrase. Guvernul a primit votul de învestitură în Parlament în 17 noiembrie 2015, iar depunerea jurământului a avut loc în aceeaşi seară. Primul guvern de tehnocraţi condus de Dacian Cioloş, care l-a avut ca vicepremier pe Vasile Dîncu, actualul preşedinte al Consiliului Naţional al PSD, şi-a încetat activitatea în 4 ianuarie 2017, după alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 au fost câştigate de PSD, care a alcătuit o coaliţie de guvernare cu ALDE şi UDMR.