ÎN PRIMUL TRIMESTRU FAŢĂ DE TRIMESTRUL I 2005 Producţia industrială şi-a încetinit creşterea

• S-au înregistrat creşteri importante în construcţii şi comerţul cu mărfuri alimentare, băuturi şi tutun

• Situaţie proastă în sectorul serviciilor de piaţă prestate populaţiei

• Ritm de creştere diminuat în comerţul cu autovechicule

• Şomaj în creştere

Creşterea producţiei industriale a fost mai mică în primul trimestru comparativ cu cea din perioada similară a anului trecut. Astfel, potrivit datelor făcute publice ieri de Institutul Naţional de Statistică, producţia industrială s-a majorat cu 4,5% în primele trei luni faţă de 5,3% în ianuarie - martie 2005. Similar, producţia industriei prelucrătoare a crescut cu 4,8%, faţă de 6,6% în primul trimestru al anului trecut.

Cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie s-a majorat cu 6,0% faţă de perioada similară din 2005. În luna martie 2006, comparativ cu martie 2005, cifra de afaceri totală a crescut cu 0,6%.

De asemenea, productivitatea muncii în industrie a înregistrat o creştere cu 8,4% ,comparativ aceeaşi perioadă din anul 2005.

Principalele resurse de energie primară au totalizat, în primele trei luni,

10874,1 mii tone echivalent petrol, nivelul în uşoară creştere (0,4%) faţă de cele din trimestrul I din 2005. În schimb, resursele din producţia internă s-au majorat cu 2,5%, ajungînd la 6579,2 mii tone echivalent petrol.

Investiţiile străine directe atrase de ţara noastră în primul trimestru s-au ridicat la un miliard de euro, de cinci ori mai mult decît perioada similară din anul 2004 şi de două ori mai mari decît anul trecut. Vergil Voineagu, preşedintele INS, a declarat că investiţiile străine de la începutul anului ar putea să acopere în proporţie de 98% deficitul contului curent. Profitul reinvestit în economia noastră atinge pragul de 36% din totalul investiţiilor străine iar 430 de milioane de euro reprezintă valoarea împrumuturilor acordate de companiile mamă pentru filialele din ţara noastră, a mai precizat preşedintele INS.

Valoarea lucrărilor de construcţii a crescut cu 20,7% în primul trimestru. Creşterea poate fi considerată explozivă dacă luăm în calcul faptul că în trimestrul I 2005 faţă de trimestrul I 2004 acest indicator a înregistrat o creştere de 3,1%.

În martie 2006 au fost eliberate 3337 autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, faţă de 3084 în martie 2005.

Creşteri importante s-au înregistrat în comerţul cu amănuntul, cifra de afaceri a societăţilor din acest domeniu (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut cu 23,8% în primul trimestru faţă de perioada similară din 2005. Creşterea este semnificativă avînd în vedere că a fost de 18,7% în trimestrul I 2005 faţă de trimestrul I 2004. Vînzările de mărfuri alimentare, băuturi şi tutun au crescut în primele trei luni cu 30,6%, faţă de creşterea de 24% înregistrată în trimestrul I 2005/trimestrul I 2004.

În schimb, comerţul cu autovehicule şi carburanţi şi-a diminuat creşterea la 15%, faţă de 22,8% cît a fost cu un an înainte.

O scădere se consemnează la serviciile de piaţă prestate populaţiei, cifra de afaceri a societăţilor din acest domeniu scăzînd cu -0,8%, faţă de o creştere de 0,7% în trimestrul I 2005 / trimestrul I 2004.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii martie 2006 era de 545,9 mii persoane, în creştere faţă de martie 2005 cu 8.100 persoane. Rata şomajului înregistrat în martie 2006 a fost de 6,2% în raport cu populaţia

activă civilă. Pentru aceeaşi perioadă în 2005, rata şomajului s-a situat la 6,1%.

Cele mai ridicate rate ale şomajului se înregistrează în judeţele Vaslui 12,1%, Ialomiţa 11,6% şi Hunedoara 10,5%, iar cele mai scăzute în judeţele Ilfov şi Timiş, de 2,4 procente fiecare, precum şi în Municipiul Bucureşti 2,6%.

• Populaţia nu reuşeşte să economisească

Majoritatea veniturilor salariale realizate anul trecut au fost utilizate pentru plata cheltuielilor curente, arată un studiu publicat ieri de INS, doar una din nouă gospodării încadrîndu-se în bugetul disponibil. 65% din gospodării au cheltuit tot venitul fară să mai reuşească să facă deloc economii. Echilibrarea bugetului familial s-a făcut pe bază de împrumuturi în proporţie de 18% sau prin folosirea economiilor anterioare 5%. Principala sursă a împrumuturilor o constituie băncile şi celelalte instituţii financiare, cu o

pondere de circa 85%, superioară anului precedent cu 6,5 puncte procentuale.

Împrumuturile de la rude, prieteni sau de la alte persoane particulare sunt mai puţin frecvente decât în anul trecut, se arată în sondajul INS.

Veniturile familiale sunt obţinute în proporţie de 53% din salariu, 17% din producţia agricolă şi 7% din activităţi pe cont propriu.

Distribuţia după venitul net obţinut în perioada a 12 luni (iunie 2004-mai 2005) arată că mai mult de o treime din familii au realizat un venit mai mare de 9800 lei, pondere care se menţine şi pentru familiile care au avut venitul cuprins între 4700 şi 9800 lei şi aproape una din patru familii care au avut venitul cuprins între 1900 şi 4700 lei. De remarcat că una din 13 gospodării au obţinut mai puţin de 1900 lei, adică aproximativ 158 lei lunar.

Două treimi dintre persoanele cu loc de muncă lucrează în firme particulare, 22,7% sunt angajate în unităţi de stat şi 7,9% aparţin formei de proprietate publicn de interes naţional şi local.

În perioada iunie 2004-mai 2005, numai 15% dintre persoanele peste 7 ani au plecat în concediu sau vacanţă, ce presupune cel puţin patru nopţi consecutive de cazare în afara locuinţei. Motivul principal pentru care românii nu au reuşit să se bucure de vacanţe este cel financiar (76% dintre ei), a precizat Andreea Vasile, director în cadrul INS.

Studiul a fost elaborat pe un eşantion de 10920 locuinţe în perioada 6 - 19 iunie 2005.