ÎN RITM ANUAL Avem creştere economică de 6,5% la jumătatea lui 2021

Economia ţării noastre a crescut cu un ritm uşor sub aşteptări în cel de-al doilea trimestru al acestui an, înregistrând o dinamică de 1,8% comparativ cu primul trimestru din 2021, când Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 2,5% în ritm trimestrial. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2020, când economia a fost afectată puternic de restricţiile anti-pandemie, PIB-ul României a crescut cu 13% în trimestrul al doilea, potrivit estimărilor "semnal" publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Totodată, creşterea economică la jumătatea anului este de 6,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2020.

Principala contribuţie la creşterea dinamicii anuale a PIB este adusă cel mai probabil de consumul privat, principala componentă a PIB, în contextul manifestării cererii anterior reprimate - comerţul cu amănuntul, principalul indicator al consumului privat, a crescut cu o dinamică anuală de peste 24% în al doilea trimestru. Totodată, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, arată că evoluţia din trimestrul al doilea a PIB a fost determinată inclusiv de consolidarea momentului favorabil la nivelul investiţiilor productive, motorul economiei din perspectiva cererii agregate.

Creşterea dinamicii anuale a activităţii economice la un nivel de două cifre, pe fondul efectului de bază asociat contracţiei economice severe de 10,5% din trimestrul doi de anul trecut, va fi cel mai probabil urmată de o scădere moderată a acesteia în trimestrul al treilea, după cum arată minuta şedinţei de politică monetară a BNR din august.

Potrivit analiştilor, cererea reprimată în timpul pandemiei de la nivelul gospodăriilor şi investiţiile publice, finanţate prin fonduri UE, ar trebui să rămână principalii factori de creştere economică în următoarele trimestre. De menţionat că BCR anticipa o creştere trimestrială de 2% a PIB în trimestrul al doilea şi un ritm de creştere anuală de 15,4%, pe fondul efectului de bază.

• Valentin Tătaru, ING: "Datele INS ajută BNR să menţină dobânda la şedinţa din 5 octombrie şi să înceapă ciclul de majorări în noiembrie"

Valentin Tătaru, economist şef ING Bank, arată că revizuirea operată creşterii economice din primul trimestru a redus din punct de vedere statistic creşterea anuală din trimestrul al doilea, în condiţiile în care estimarea ING era de un avans anual de 14,5%. Tătaru estimează o creştere a PIB de 7,5% în 2021 şi de 5,0% în 2022.

"Ca deobicei, informaţiile sunt prea puţine în estimările semnal, iar detalii privind componentele PIB vor fi oferite abia pe 7 septembrie. Este de aşteptat totuşi ca o mare parte din creştere să fi venit din consumul privat care a fost impulsionat de cererea reprimată care încă există (în economie). Investiţiile - în principal cele publice - au continuat probabil să aibă o contribuţie pozitivă, în timp ce contribuţia negativă a exportului net este posibil să se fi ameliorat", afirmă Tătaru.

Potrivit acestuia, "după o vară foarte relaxată din perspectiva coronavirusului, marcată de un număr foarte redus de infectări zilnice, dar şi de o rată foarte scăzută de vaccinare, România este în prezent la începutul celui de-al patrulea val de infectări Covid-19, vârful acestui val fiind estimat să se materializeze undeva în mijlocul lunii septembrie".

"Autorităţile au clarificat deja că impunerea de restricţii precum cele implementate în precedentele valuri nu este luată în calcul. Totuşi, incertitudinile rămân şi s-au tot adunat (inclusiv unele contre sporadice în coaliţia de guvernare: România încă aşteaptă aprobarea UE pe Planul său de redresare şi rezilienţă şi există încă multe necunoscute cu privire la tendinţa ascendentă a aşteptărilor inflaţioniste sau cu privire la strategia de consolidare fiscală care urmează să fie publicată în următoarele luni", mai afirmă Tătaru.

Domnia sa adaugă: "Cu toate acestea, ne menţinem estimarea de creştere a PIB la 7,5% în 2021 şi 5,0% în 2022. Riscurile la adresa creşterii economice rămân înclinate moderat pe partea pozitivă, dar într-o măsură mai mică după publicarea datelor de astăzi (ieri - n.r.). Asta ar trebui să ajute banca centrală să menţină politica la şedinţa din 5 octombrie şi să înceapă ciclul de majorare a dobânzilor în noiembrie. Până atunci vom avea o imagine mai bună asupra impactului celui de-al patrulea val de infectări, asupra execuţiei bugetare şi posibil ceva mai multă claritate pe scena politică (după încheierea alegerilor interne din PNL)".

• BCR revizuieşte uşor în scădere estimarea de creştere a economiei noastre în 2021

Ca urmare a datelor INS, BCR şi-a revizuit pentru a treia oară în acest an estimarea de creştere a Produsului Intern Brut al României în 2021 la +7,4%, de la +8% (iniţial +2,7%). De menţionat că inclusiv guvernul şi-a revizuit pentru a treia oară estimarea privind creşterea PIB în 2021, aceasta fiind în prezent de +7%.

Ciprian Dascălu, economist la BCR, afirmă că serviciile au fost cel mai probabil motorul creşterii economice în trimestrul al doilea. Acesta evidenţiază declinul trimestrial de -0,7% al producţiei industriale din trimestrul al doilea din 2021, avansul trimestrial de +2% al sectorului de construcţii şi creşterea serviciilor destinate întreprinderilor de +5,5% în primele două luni ale trimestrului doi, comparativ cu primul trimestru din 2021.

Ciprian Dascălu spune: "Serviciile pentru populaţie au crescut cu +11,4% trimestru/trimestru în perioada aprilie - iunie 2021, după un salt de 31,3% în primul trimestru, beneficiind de manifestarea cererii amânate, susţinute suplimentar de o piaţă a muncii rezilientă la criză şi de o accelerare a creşterilor salariale nominale. Consumatorii au cheltuit mai mult, împingând vânzările cu amănuntul la un avans de +5,8% în trimestrul al doilea din 2021, după o contracţie uşoară în primul trimestru din 2021. Decelerarea ritmului de creştere a depozitelor constituite de clienţii de retail sugerează că gospodăriile îşi pun la lucru economiile acumulate în criză".

Economistul subliniază şi avansul indicatorului de încredere în economie (ESI) calculat de Comisia Europeană, la o valoare medie de 102,7 puncte în trimestrul al doilea, de la 90,7 puncte în primul trimestru.

"Încrederea s-a îmbunătăţit în toate sectoarele, chiar dacă a rămas sub nivelurile pre-Covid-19. Indicatorul privind aşteptările de angajare (EEI) a atins 110,6 puncte în trimestrul al doilea, cel mai ridicat nivel mediu trimestrial din istoria datelor, sugerând condiţii tensionate pe piaţa muncii în perioada următoare", mai arată Ciprian Dascălu.

• Mircea Coşea: "Avem această revenire prin utilizarea ratei de îndatorare"

La rândul său, economistul Mircea Coşea spune că revenirea se datorează în principal consumului privat şi mai precis lichidităţilor împrumutate şi injectate în economie.

Domnul Coşea afirmă: "Condiţiile acestei reveniri sunt de natură toxică. Ele sunt bazate pe existenţa unor deficite extrem de periculoase, bugetar, de cont curent şi al balanţei comerciale, ceea ce arată că aceasta este o creştere economică ce se bazează pe o revenire a consumului, după etapa anterioară a pandemiei, pe baza unei lichidităţi în aşteptarea redeschiderii pe care populaţia a avut-o, dar şi a unei lichidităţi care s-a păstrat în societate ca urmare a lipsei de reformă în sectorul salarial al bugetarilor. Bugetarii, în România, au venituri extrem de mari, raportat la sectorul privat, extrem de importante din punctul al puterii de cumpărare de intrare pe consum, or de la venirea guvernului de coaliţie nu a existat, deşi s-a declarat că va avea loc, nicio reformă din punctul de vedere al reglementării raportului dintre veniturile din sectorul public şi cel privat. Aşa încât această păstrare a lichidităţii la nivel public, cu salarii foarte mari în sectorul administrativ, a dus la o creştere a consumului, caracterizat prin două elemente: consum pe import - care duce la dezechilibrarea balanţei comerciale - şi consum pe împrumut - care duce la debalansarea contului curent. Avem această revenire prin utilizarea ratei de îndatorare ca factor de creştere. Economia nu poate să aibă o revenire prin factori care nu ţin de esenţa ei: de eficientizare, de modernizare. Sursa revenirii economiei României este o permanentă intrare pe piaţa de credit internaţională şi internă care a ajuns la o rată de îndatorare de 50% din PIB".

Domnia sa mai spune că, în condiţiile în care nu există niciun program economic sau o guvernare clară în România, în aceste luni, pe fondul alegerilor interne de la nivel politic, o accelerare a creşterii economice ar trebui să dea de gândit în condiţiile în care inflaţia s-ar putea să devină şi mai puternică, iar după perioade de exuberanţă vine şi o încetinire care ar putea să pună probleme.

"Se aduce o anumită fragilizare a economiei din punctul de vedere al unor impulsuri externe care ar putea veni. De exemplu, o accentuare a crizei printr-o inflaţie foarte mare la nivel internaţional sau o creştere importantă, aproape periculoasă, a tarifelor la energie - electricitate, gaze naturale şi carburant", conchide Mircea Coşea.