ÎNAINTE SĂ FIE AUDIAT ÎN PARLAMENT, Guvernul Ponta 2 şi-a publicat programul de guvernare

• FINANŢARE EUROPEANĂ

• Executivul vrea să majoreze gradul de absorbţie la 50%-80%

Noul guvern şi-a propus să consolideze statulul României de beneficiar net de fonduri europene. În acest sens, Executivul vrea să majoreze gradul de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune de la nivelul de circa 10% - atins în anul 2012 - la 50%-80%, până la finalul lui 2015.

Potrivit programului de guvernare 2013-2016, acest deziderat ar urma să fie realizat prin crearea unui Minister al Fondurilor Europene care să îşi asume funcţia de Autoritate de Management unică, încă din exerciţiul financiar european 2007-2013.

"Eficientizăm administrarea banilor europeni, prin crearea unui minister al fondurilor europene care îşi va asuma funcţia de Autoritate de Management unică, asigurând un sistem de management suplu, coerent, unitar şi performant", arată programul de guvernare al noului executiv.

În privinţa marilor proiecte pe fonduri europene, Guvernul Ponta 2 are în vedere etapizarea proiectelor existente care nu pot fi terminate până în 2015, precum şi lansarea rapidă a unor proiecte majore suplimentare - în mod special în infrastructura de transport şi mediu - şi a căror implementate să înceapă până în anul 2015.

Programul mai prevede realocarea de fonduri europene către sectoarele cu potenţial maxim de absorbţie, atât în interiorul, cât şi între programele operaţionale, precum şi revenirea la o salarizare stimulativă pentru angajaţi.

"Vom îmbunătăţi sistemul de management şi control al absorbţiei fondurilor europene prin coordonarea unitară a instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control a fondurilor structurale şi de coeziune şi prin eliminarea suprapunerilor administrative între Autorităţile de Management, Organismele Intermediare şi Beneficiari", precizează documentul.

• FISCALITATE

• Reducererea impozitării şi creşterea colectării

Obiectivele fiscale ale programului de guvernare vizează reducerea generală a impozitării, lărgirea bazei de impozitare, simplificarea sistemului de taxe, creşterea colectării la bugetul de stat şi reducerea evaziunii fiscale.

Guvernul intenţionează să reducă TVA până la nivelul de 19%. Executivul vrea să păstreze plafonul de 16%, aferent cotei unice de impozitare, pentru ca, pe parcursul mandatului, să introducă impozitul diferenţiat pe salarii cu deductibilităţi fiscale, cotele de 8%, 12% şi 16% urmând să fie stabilite pe grile de venit. Numărul de taxe parafiscale au urma să fie redus la jumătate. Deductibilitatea cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea va creşte la 50%, de la nivelul de 20%, din prezent.

Redevenţele aferente concesionării activelor statului ar urma să fie aliniate la media europeană.

De asemenea, Guvernul doreşte să scutească de la impozitare, pentru o perioadă de cinci ani, dividendele care vor fi reinvestite în utilaje şi echipamente tehnologice şi în cercetare-dezvoltare, sub forma majorării capitalului social la companiile respective sau a participării la capitalul social al altor companii, care să conducă la crearea de noi locuri de muncă. Executivul are în plan simplificarea procedurilor fiscale şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători. Plafonul de scutire de la plata TVA urmează să fie crescut la 65.000 euro.

CAS-ul pentru angajatori urmează să fie redus cu cinci puncte procentuale, iar, în cazul creării de noi locuri de muncă, plata acestei taxe este redusă integral pentru un an de zile, cu condiţia ca respectivele locuri de muncă să fie menţinute pentru încă un an, cel puţin. Cheltuielile cu birocraţia şi fiscalitatea urmează să fie reduse, prin desfiinţarea unor tarife, avize şi autorizaţii, şi prin simplificarea cadrului legislativ.

Guvernul doreşte să consolideze Eximbank şi CEC Bank, cele două instituţii de credit urmând să se consolideze pe obiectul lor de activitate, respectiv promovarea exporturilor şi stimularea dezvoltării industriale, în cazul primeia, şi finanţarea agriculturii, a IMM-urilor, a micilor întreprinzători şi a activităţilor independente, în cazul celei de a doua.

Executivul intenţionează , de asemenea, să adopte o nouă Lege pentru IMM, care să fie bazată pe transpunerea în legislaţia autohtonă a legii europene privind companiile mici din Europa (Small Business Act). Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) urmează să fie capitalizat, iar IMM-urile aflate în dificultate din cauza crizei economice să fie sprijinite, prin instituirea unei scheme de ajutor de stat, care să includă şi utilizarea de fonduri europene.

Guvernul şi-a mai propus să susţină dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, pentru a genera activităţi multiple şi venituri alternative, pentru activităţi meşteşugăreşti şi neagricole.

Controlul financiar fiscal de fond va fi aplicat doar o singură dată la trei ani, în cazul IMM-urilor, şi, de asemenea, urmează să fie aplicat principiul "o singură dată", astfel încât să fie eliminate solicitările pe care unele instituţii publice le adresează IMM-urilor, pentru a depune documente emise de alte instituţii.

Executivul va implementa programarea bugetară multi-anuală pe proiecte şi programe, pentru a genera economii la buget şi a creşte gradul de predictibilitate şi eficienţa cheltuielilor publice. Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală (ANAF), Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor vor fi restructurate, şi se va înfiinţa un consiliu de supraveghere şi audit, format din experţi internaţionali din state membre UE, cu performanţe în acest domeniu.

Guvernul vrea să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice şi reducerea semnificativă a operaţiunilor, ceea ce ar trebui să crească veniturile impozabile şi să reducă evaziunea fiscală.

În cazul instituţiilor publice şi a companiilor de stat se vor introduce contracte de performanţă.

Executivul intenţionează să menţină deficitul bugetar pe sistem ESA sub 3% din PIB, până în anul 2016, şi să atingă un deficit bugetar structural de 0,7% din PIB în 2014, care să fie menţinut la acest nivel în următorii doi ani. În cazul datoriei publice, ţinta este de menţinere a acesteia sub nivelul de 60%.Administrarea datoriei publice ar urma să se facă după o strategie realizată după modelul polonez, care să fie transpusă în lege şi să includă măsuri automate de ajustare, în cazul depăşirii unor praguri ale datoriei.

Guvernul intenţionează ca, odată cu bugetul pentru anul 2014, să treacă la programarea bugetară multianuală. Executivul se angajează să continue acordurile cu UE, FMI şi Banca Mondială şi să respecte prevederile acestora.

• MEDIU DE AFACERI

• Obiectiv: Recâştigarea încrederii investitorilor

În noul program de guvernare se arată că "este imperios necesar ca România sa recâştige încrederea investitorilor", prin stabilizarea cadrului legislativ, administrativ şi fiscal; respectarea de către autorităţi a pachetului de măsuri legislative adoptate; liberalizarea treptată a pieţelor de energie electrică şi gaz; promovarea tehnologiilor noi şi modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zăcămintelor de huilă, lignit şi uraniu; executarea de lucrări petroliere în comun cu firme străine de specialitate; punerea în exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului şi uraniului; modernizarea şi mărirea capacităţilor de rafinare a uraniului; participarea în parteneriat pe pieţele externe la concesionarea de zăcăminte uranifere în vederea explorării şi exploatării acestora; promovarea proiectelor de interconectare transfrontalieră pentru gaze şi energie electrică etc.

De asemenea, noul guvern îşi propune să stimuleze întreprinderile mici şi mijlocii, dar şi pe cele mari, prin adoptarea unor facilităţi fiscale pentru crearea de locuri de muncă; stimularea mobilităţii tinerilor prin subvenţii pentru chirie pentru cei care se mută în alt judeţ pentru primul loc de muncă, prin crearea unui program de dezvoltare a reţelei naţionale de colectare, depozitare şi prelucrare a produselor agricole, prin parteneriate public-privat.

Consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea investiţiilor în sectoarele strategice reprezintă o nouă măsură pe care guvernanţii intenţionează să o adopte în noul lor mandat, urmărind să consolideze instrumentele de garantare şi contragarantare, în vederea stimulării sectorului IMM.

• ENERGIE

• Gaze de şist şi investiţii noi în producţie

Priorităţile Guvernului Ponta 2 în materie de energie nu reprezintă noutăţi, ci revitalizează proiecte mai vechi, de ordinul a multe miliarde de euro, de care tot am mai auzit în ultimii ani, dar care nu au fost puse în aplicare, precum hidrocentrala Tarniţa, Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala de la Islaz, grupuri noi în cadrul CET-urilor vechi. Pentru aceste investiţii, autorităţile vor să atragă parteneri privaţi.

Un element de noutate este deschiderea Guvernului către explorarea şi exploatarea gazelor de şist, în contextul diversificării surselor de energie. Autorităţile centrale acordă o atenţie deosebită (cel puţin în programul de guvernare) şi resurselor de petrol şi gaze din Marea Neagră, dar şi realizării mai multor parteneriate pentru exploatarea resusurselor energetice din alte ţări.

Un loc aparte în strategie îl ocupă piaţa noastră de energie administrată de OPCOM, pentru care ţintele propuse sunt transformarea ei într-o bursă regională, pentru ca apoi să poată fi realizată integrarea ei în proiectul pieţei unice europene. În programul de guvernare este stipulată dezvoltarea pieţelor administrate de către OPCOM pentru tranzacţionarea gazelor în mod transparent, concurenţial şi nediscriminatoriu; dezvoltarea pieţelor administrate de către OPCOM pentru tranzacţionarea energiei electrice şi a gazului pentru marii consumatori, ca o măsură necesară pentru reindustrializarea României; garantarea accesului consumatorilor la energie electrică şi gaz în mod nedicriminatoriu şi transparent.

Guvernul Ponta 2 nu renunţă nici la proiectele de interconectare a reţelei de transport a electricităţii şi gazelor cu ţările vecine şi nici la implicarea în gazoductele Nabucco şi AGRI şi în oleoductul PEOP. Guvernul îşi mai propune dublarea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, dar şi dezvoltarea de capacităţi de producţie de energie electrică şi termică, ce vor folosi deşeurile menajere şi industriale ca resursă primară. Şi cogenerarea de înaltă eficienţă ocupă un loc important în programul de guvernare, autorităţile dorindu-şi mai multe investiţii în domeniu, în special pe segmentul încălzirii centralizate în marile oraşe.

Susţinerea programelor de eficienţă energetică (reducere a consumului şi a poluării) se va face prin identificarea de noi fonduri de investiţii şi înfinţarea Autorităţii Române de Conservare a Energiei şi Eficienţei Energetice, dar şi prin atragerea de fonduri europene. Guvernul îşi propune crearea de programe naţionale pentru introducerea reţelelor inteligente, stocarea energiei, proiecte urbane inteligente.

Liberalizarea treptată a pieţelor de energie electrică şi gaz va continua, concomitent cu adoptarea şi implementarea măsurilor legislative de protecţie a consumatorului vulnerabil. Vor fi introduse, în urma consultărilor cu companiile din domeniu, o contribuţie suplimentară pe veniturile suplimentare obţinute în urma liberalizării pieţei gazelor.

• AGRICULTURĂ

• TVA redusă la alimentele de bază

Cotă redusă de TVA la alimentele de bază, încurajarea agriculturii ecologice şi tradiţionale, construirea canalului Siret-Bărăgan şi iniţiative care să conducă la comasarea terenurilor, reprezintă unele dintre măsurile incluse în programul de guvernare 2013-2016 pentru agricultură.

Acesta precizează: "Agricultura şi dezvoltarea satului românesc sunt priorităţi absolute ale actualului Guvern. România a pierdut foarte mult în urma deteriorării situaţiei în sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse şi ca urmare a divizării în milioane de exploataţii de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne şi care cu greu se aliniază cerinţelor pieţei şi unei agriculturi moderne, performante".

Încurajarea agriculturii de nişă (agricultura ecologică şi produse tradiţionale), dezvoltarea sectorului de producere a fructelor, crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor, precum şi funcţionarea corectă a pieţelor acestora şi stabilirea fondului de creditare agricolă şi a celui mutual în agricultură sunt alte priorităţi ale noilor guvernanţi.

În următorii trei ani, ar putea fi puse în practică reforma în domeniul cercetării şi inovării în agricultură, elaborarea unui program naţional de cercetare-dezvoltare agricolă pentru perioada 2014-2020 şi adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor şi reducerea numărului de ferme şi exploataţii.

Programul de guvernare include şi revigorarea şi dezvoltarea zonei montane, identificarea de noi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri şi iniţiative pentru stabilirea unei pieţe funciare funcţionale.

Totodată, Guvernul Ponta 2 îşi propune să sprijine agricultorii să obţină certificate bio şi să aibă acces mai uşor la piaţa europeană.

Programul pentru agricultură va reflecta nevoile de finanţare ale sectorului, astfel încât să se poată realiza o planificare multianuală a bugetului, eficientizarea activităţii agenţiilor prin comasarea acestora, asigurarea de personal suficient, bine pregătit şi remunerat corespunzător.

• TURSIM

• Taxe şi impozite mai mari de zece ori pentru hotelurile privatizate şi nefolosite

Taxele şi impozitele vor creşte de zece ori pentru structurile hoteliere privatizate şi nefolosite, în timp ce investiţiile în turismul balnear vor fi scutite de impozit pe profit pentru o perioadă de cinci ani.

Măsurile fiscale pentru stimularea turismului românesc au în vedere scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de trei ani pentru investiţii noi în cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante), precum şi pentru parcuri tematice, de distracţie şi echitaţie. De asemenea, se are în vedere, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu condiţia efectuării de investiţii pentru îmbunătăţirea structurii de cazare, alimentaţie publică, agrement, porturi turistice şi parcuri de distracţie.â

Programul de guvernare 2013-2016 prevede acordarea de facilităţi fiscale operatorilor din turism care obţin eticheta ecologică pentru pensiunile şi capacităţile de cazare pe care le deţin, dar şi transformarea litoralului românesc în Zonă cu statut special.

• TRANSPORT

• Strategie unitară de taxare a reţelei de autostrăzi

Finalizarea Autostrăzii Transilvania şi a Centurii Bucureşti, dar şi a Autostrăzii Nădlac-Arad-Bucureşti, precum şi modernizarea Gării de Nord şi execuţia tronsoanelor de metrou Drumul Taberei-Pantelimon şi Piaţa Victoriei-Aeroport Henri Coandă sunt principalele priorităţi din domeniul transporturilor care apar în programul noului guvern.

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii şi serviciilor capabile să fie suportul activităţii economice şi sociale, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, pentru finanţarea lucrărilor folosindu-se cu prioritate fonduri europene şi fonduri extrabugetare.

În strânsă concordanţă cu strategia construcţiei de autostrăzi vor fi realizate coridoare de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene şi drumurilor expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, în concordanţă cu definirea polilor de dezvoltare şi aferente regiunilor de dezvoltare.

Documentul precizează că Executivul va urmări aducerea, până în 2016, în stare bună sau foarte bună a 75% din reţeaua de drumuri naţionale şi a 55% din reţeaua de drumuri judeţene.

Ministerul Transporturilor va fi implicat activ în modernizarea drumurilor judeţene, acestea fiind preluate în administrarea sa pe perioada modernizării sau reabilitării.

Resursa financiară pentru autostrăzi trebuie să fie bazată pe atragerea finanţării private, prin promovarea Parteneriatului Public-Privat (PPP). Programul citat prevede şi o strategie de taxare a reţelei de autostrăzi, care va fi una unitară, concepută în aşa fel încât costul de utilizare a acesteia să fie optim.

În domeniul feroviar, se va urmări implementarea restructurării companiei în vederea redresării economico-financiare în conformitate cu Acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.

Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfăşurată, 60% trebuie adusă la standarde europene, pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile rămase urmează să fie închiriate sau concesionate, trecute în conservare sau chiar dezafectate.

Vor fi eliminate şi punctele periculoase de pe calea ferată astfel încât viteza comercială pe calea ferată să crească cu 30%.

Programul citat urmăreşte şi realizarea unor investiţii în sectorul transportului naval şi infrastructurii din domeniu.