INDAGRA Daniel Constantin: Producţia alimentară globală trebuie să crească cu 70% până în anul 2050

Securitatea alimentară este şi va rămâne o problemă de viitor în contextul în care producţia alimentară globală trebuie să crească cu 70% până în anul 2050, a declarat, ieri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-o conferinţă de specialitate. Domnia sa a spus: "Trebuie să dezvoltăm o agricultură inteligentă-climatic pentru a face faţă schimbărilor de climă şi creşterii populaţiei la nivel mondial. Utilizarea eficientă a apei şi eficienţa energetică trebuie corelate şi integrate în noile politici agricole comune (PAC) privind volatilitatea preţurilor produselor agricole". Până în 2050, producţia de alimente va trebui să crească cu 70% pentru a face faţă cererii populaţiei care va creşte la 9 miliarde de persoane, conform datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Participanţii la Forumul internaţional "Noile politici agricole şi securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice", organizat de Ministerul Agriculturii, au punc­tat necesitatea dezvoltării cercetării şi inovării în sectorul agricol. "Implementarea de noi tehnologii, combaterea efectelor schimbărilor climatice, obţinerea de informaţii reale de la marii producători agricoli vor crea baza pentru depăşirea limitărilor producţiei. Cooperativele agricole pot juca un rol important în aplicarea politicilor agricole", a spus Raimund Jehle, secretar general al FAO European Regional Conference. Cu ocazia acestui eveniment au fost propuse măsuri care să ducă la creşterea transparenţei şi la regularizarea pieţelor agricole prin consolidarea sistemului de informaţii al pieţelor lansat cu ocazia reuniunii G20 în 2011. "România are şansa de a avea una dintre cele mai importante resurse - pământul. În viitorul apropiat, pământul va fi mai important, ca resursă, decât aurul. Dacă nu ne vom bate joc de de această resursă, dacă vom şti să facem o agricultură prietenoasă cu mediul, vom putea avea şi o creştere a nivelului de trai. Ceea ce ne lipseşte, însă, prioritar, este o organizare eficientă a agriculturii. Sperăm, însă, ca din 2013, să se înfiinţeze Camerele agricole şi în România", a spus Adrian Rădules­cu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor. Participanţii la forum au făcut apel la necesitatea realizării unor programe pentru echilibrul mondial al stabilităţii preţurilor produselor agricole care se poate realiza numai prin intermediul investiţiilor susţinute. De asemenea, producţia agricolă din zona Asiei şi Africii trebuie încurajată prin programe specifice.

"Abordarea regională a acestei probleme poate fi o soluţie eficientă. În prezent, facem o reformă totală a sectorului de apă pentru a putea obţine o eficienţă maximă. Este necesară şi o voinţă politică coerentă pentru a putea realiza cerinţele FAO", a precizat, în acest context, Dimitri Izvetov, ministrul adjunct al Agriculturii din Republica Bulgaria.

"Criza alimentară este cea mai dură dintre toate crizele cu care se confruntă în prezent omenirea. Anual se pierd 5-7 milioane de hectare de teren din cauza schimbărilor climatice. România beneficiază, însă, de terenuri agricole dintre cele mai fertile din lume, dar avem nevoie de programe bine susţinute financiar pentru cercetare şi inovare", a spus Cristian Hera, vicepreşedintele Academiei Române.

Una dintre problemele României este, în prezent, conform europarlamentarului Rareş Niculescu, dependenţa de exporturile de produse agricole şi agroalimentare. "Înainte de a răspunde despre cum putem avea grijă de nouă miliarde de oameni, ar trebui să vedem cum putem avea 20 de milioane de români reducând masiv exporturile agroalimentare ale României", a mai spus Rareş Niculescu.

• Dacian Cioloş: Volatilitatea preţurilor agricole şi schimbările climatice pot afecta stabilitatea şi veniturile agricultorilor

Volatilitatea preţurilor agricole la nivel internaţional şi schimbările climatice sunt doi factori de risc care pot afecta stabilitatea şi veniturile agricultorilor, a declarat, ieri, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la dezbaterea "Noile politici agricole şi securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice", organizată de Ministerul Agriculturii în cadrul târgului Indagra.

Domnia sa a spus: "Obiectivul Politicii Agricole Comune (PAC) continuă să rămână acela de a asigura o anumită stabilitate atât a veniturilor agricultorilor, cât şi a preţurilor pe piaţă. (...). Produsele agricole materie primă precum cerealele, dar şi lactatele, sunt produse care se pot conserva şi devin elemente care se tranzacţionează pe pieţele internaţionale, dar care sunt încă puţin transparente şi creează o mare volatilitate a preţurilor agricole. Pentru o dezvoltare de durată în agricultură nu este important preţul mare, ci preţul stabil".

Acesta a adăugat că prin noua PAC intenţiile Comisiei Europene sunt de a menţine plăţile directe chiar dacă acestea nu asigură întregul venit pentru agricultori, ci doar baza de la care se poate structura producţia în funcţie de cererea din piaţă: "Ne-am propus prin PAC să menţinem în perioada următoare plăţile directe, care, chiar dacă nu asigură întreg venitul agricultorului reprezintă un fundament de la care pot construi ceea ce se cere pe piaţă. Aceste subvenţii sunt decuplate de producţie pentru a nu afecta alegerile agricultorilor în privinţa structurii producţiei".

Cioloş a menţionat că este nevoie de mai multă informaţie reală pe piaţă, nu doar de una virtuală: "Aceste tranzacţii cu materii prime agricole cu cereale şi oleaginoase pot să creeze false informaţii privind cererea de pe piaţă. Dincolo de mecanismele de gestiune a ris­curilor pe piaţă pe care încercăm să le introducem în noua PAC, prin susţinerea funcţionării unor fonduri mutuale ale agricultorilor, respectiv acea plasă de siguranţă, e nevoie de o cooperare internaţională cât mai strânsă şi cât mai consistentă. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor agriculturii din ţările G20 s-a decis creşterea gradului de informare şi de transparenţă a ceea ce se întâmplă pe piaţa internaţională cu produse agricole materie primă".

În acest sens, comisarul european a menţionat că FAO va juca un rol important în ceea ce priveşte sistemul de informare pentru cotele de producţie şi potenţialul cererii. "FAO va juca un rol important cu acest sistem de informare privind cotele de producţie în diferite părţi ale lumii, stocurile şi potenţialul cererii. E nevoie de o cooperare a tuturor marilor producători care să comunice datele pentru a putea să prevezi mai bine ceea ce se poate întâmpla pe piaţă. În viitor aceste informaţii pot fi o platformă de reguli şi principii la nivel internaţional privind producţia agricolă şi funcţionarea pieţelor", apreciază comisarul european.

Dacian Cioloş consideră că în viitor e nevoie şi de o mai bună organizare a agricultorilor pentru că ei vor juca un rol important în stabilizarea pieţei. Domnia sa a spus: "Cred că din ce în ce mai puţin autorităţile publice vor fi în măsură să intervină pe piaţă şi din ce în ce mai mult mecanismele de gestionare a pieţelor agricole ar trebui să se construiască cu sprijinul agenţilor economici şi al organizaţiilor de producători. Din 2014 avem intenţia de a spijini crearea organizaţiilor de producători în toate sectoarele agricole ca să îşi poată negocia mai bine preţurile pe termen mediu şi lung şi pentru a putea interveni prin intermediul lor atunci când este nevoie de o minimă asigurare a stabilizării pieţelor".

• Fonduri structurale şi de dezvoltare rurală pentru reabilitarea sistemului de irigaţii

Ţara noastră ar putea combina, în perioada 2014-2020, fondurile structurale pentru marea infrastruc­tură privind utilizarea apei cu fondurile de dezvoltare rurală pentru conectarea agricultorilor la această infrastructură, a mai spus Dacian Cioloş. Domnia sa a precizat: "Consider că în următoarea perioadă bugetară 2014-2020, România ar putea combina folosirea fondurilor structurale pentru marea infrastructură privind utilizarea apei, nu numai din punct de vedere al irigaţiilor, dar şi fondurile de dezvoltare rurală pentru conectarea agricultorilor la această infrastructură. Aşa cum alte state au găsit soluţia în ceea ce priveşte reabilitarea sis­temului de irigaţii aşa cred că poate să o găsească şi România". Acesta a precizat că gestionarea riscurilor în agricultură nu înseamnă doar rezolvarea problemelor legate de irigaţii, deoarece acestea trebuie legate de tehnologie şi de organizarea producătorilor.

"Gestionarea riscurilor în agricultură nu înseamnă doar rezolvarea problemelor legate de irigaţii ci şi tehnologie, organizarea producătorilor şi susţinere financiară. În viitor pot fi găsite soluţii dacă toate aceste elemente vor fi combinate. Consider că nu este suficient să pui în valoare irigaţiile pentru că trebuie să fie şi cine să le folosească, iar până acolo e nevoie o organizare din ce în ce mai bună a agricultorilor", a adăugat oficialul european. Comisarul a recomandat guvernului să înceapă cât mai rapid discuţiile cu Comisia Europeană în vederea reabilitării sistemelor de irigaţii după 2014 din fonduri europene, deşi acest lucru trebuie realizat într-o abordare integrată, care să vizeze gestiunea apei în România.

Cioloş a mai spus: "Am avut o discuţie cu comisarul european privind politica regională, care coordonează fondurile structurale şi am recomandat Guvernului să înceapă discuţiile cât mai devreme posibil cu o abordare integrată care sa vizeze problema largă privind gestiunea apei în România, nu doar din perspectiva irigaţiilor ci şi din cea a amenajărilor împotriva inundaţiilor, a transportului pe canale şi pe râuri şi din perspectiva alimentării cu apă a populaţiei. E important să fie pus în valoare rolul utilizării irigaţiilor în dezvoltarea agriculturii şi sectorului agroalimentar, dar şi impactul pe care poate să îl aibă o astfel de investiţie în crearea de locuri de muncă şi în dezvoltarea unei regiuni, iar aici se pot regăsi şi aspectele economice. Cred că se pot găsi soluţii de finanţare dacă problema este pusă în felul acesta şi cu proiecte pregătite din timp".

• Oportunităţile de piaţă ar trebui să le dea speranţă şi încredere agricultorilor în activitatea lor

Oportunităţile de piaţă ar trebui să le dea speranţă şi încredere agricultorilor în meseria şi activitatea lor, dincolo de susţinerea financiară care ar trebui să rămână în agricultură, consideră Dacian Cioloş. Domnia sa a declarat: "Dincolo de aceste subvenţii acordate agriculturii atât la nivel european cât şi internaţional, cererea de produse agroalimentare este în creştere, iar agricultorii organizaţi ar trebui să profite mai mult de aceste oportunităţi, care sunt şi pe piaţa internă dar şi la export. Vă recomand să nu vă uitaţi numai pe piaţa UE ci şi în exterior. Uniunea Europeană negociază acorduri de liber schimb cu diferiţi parteneri din lume care sunt importatori neţi de produse alimentare. Aici, agricultura şi sectorul agricol din noile state membre ar trebui să ocupe un teren mai consistent". Acesta a precizat că manifestări precum Indagra ar putea să contribuie mai mult la o punere în contact a ofertei prezentate de România, dar şi de vecinătatea României: "Indagra ar putea avea pretenţia unui târg regional în sud-estul Europei. Târgul a crescut mult şi sper ca în viitor, după ce ajunge la majorat, să treacă într-o nouă etapă de dezvoltare şi de reflectare a evoluţiei realităţilor din agricultură şi industria alimentară şi chiar să anticipeze o posibilă evoluţie a sectorului în România. Împreună cu susţinerea autorităţilor publice şi a agricultorilor sper ca de anul viitor camerele agricole să aibă o prezenţă notabilă în organizarea acestui eveniment. Prin pragmatism şi optimism, potenţialul agricol şi agroalimentar al României, de care se vorbeşte de ani de zile, trebuie pus în valoare şi prin utilizarea acestei oportunităţi".

În opinia acestuia, Politica Agricolă Comună (PAC) are potenţial pentru a susţine în continuare dezvoltarea agriculturii.

• Constantin: Pierderile suferite de fermieri din cauza secetei nu pot fi compensate din fonduri europene

Pierderile suferite de fermieri în acest an din cauza secetei nu pot fi compensate din fonduri europene, ci numai de la bugetul de stat, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la deschiderea Indagra. Domnia sa a spus: "Discuţia despre secetă şi pierderile avute de fermierii români în acest an au fost discutate la nivel european, la Consiliul de Miniştri. Din păcate singura soluţie de sprijin la nivel european o reprezintă perspectiva anului 2014 şi întărirea în România a rolului pe care îl vor avea fondurile mutuale pentru a compensa eventuale pierderi legate de secetă. Pentru a nu mai fi dependenţi de vreme am găsit sprijin la comisarul Cioloş ca din 2014 să începem reabilitarea sistemului de irigaţii cu fonduri europene". Acesta a precizat că în acest an au fost alocări importante de la bugetul de stat pentru compensarea pierderilor suferite de agricultori din cauza secetei. "Este prima dată când la o rectificare bugetară o sumă atât de importantă vine la MADR. Este ceea ce putem face în acest an pentru agricultori. Sperăm că din 2013 vom putea să vorbim de astfel de sume care se vor duce în investiţii şi nu neapărat de compensarea pierderilor avute de fermieri", a adăugat şeful MADR. Ministerul Agriculturii a beneficiat de cea mai mare sumă alocată unui domeniu la rectificarea bugetară aprobată recent de Guvern, obţinând 400 de milioane de lei.

• Constantin: Fondurile europene extrem de importante şi-au făcut simţită prezenţa într-un an agricol foarte greu

România are acces la fonduri europene extrem de importante care şi-au făcut simţită prezenţa într-un an agricol extrem de greu din cauza secetei, a spus Daniel Constantin. "Producţiile foarte bune din 2011 au făcut ca preţurile să scadă foarte mult în România, dar faptul că am avut fonduri europene consistente a dat posibilitatea fermierilor să facă investiţii importante în agricultură şi să nu vândă atunci când sunt în pierdere la preţuri destul de mici. Valoarea adăugată adusă în agricultură prin aceste investiţii în procesare se va putea vedea azi la Indagra", a spus Constantin. Aces­ta a precizat că în anul 2012, când bugetul agriculturii nu a atins nici măcar 1% din PIB, fondurile europene avute la dispoziţie au fost de 1,5% din PIB. "În zona de agricultură vorbim de un grad de absorbţie care depăşeste 50%. Dintr-un pachet financiar de 8,5 miliarde de euro fermierii au atras de la CE pes­te 4 miliarde de euro. Este un lucru bun care creează premisele unei perspective financiare la fel de bune în anii 2014-2020", a adăugat şeful MADR.

În opinia acestuia este foarte important ca bugetul agriculturii la nivel european, dar şi naţional, să nu fie afectat de o eventuală reducere a bugetului UE. "Ştiu că aveţi nevoie de fonduri ca să fiţi competitivi la nivel european şi ştiu că sunteţi nemulţumiţi de nivelul plăţilor de la bugetul de stat şi de cele europene, dar eu cred că printr-o poziţie fermă pe care România o va avea la nivelul Consiliului UE vor exista fonduri europene importante pentru agricultură", a adăugat şeful MADR. În timpul discursului rostit de ministrul Agriculturii, producătorii agricoli au afişat bannere cu proteste la adresa politicilor legate de subvenţiile alocate de Ministerul Agriculturii.