• Interviu cu domnul Cristian Pascu, Preşedinte Executiv al Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România
Reporter: Care este opinia dumneavoastră referitoare la piaţa de gambling din România comparativ cu alte ţări?
Cristian Pascu: Ca cifră de afaceri, ca volum, piaţa de gambling din România este de dimensiuni medii pentru Europa. Deşi România este pe locul 7 ca şi cifra de afaceri nu putem spune că acest loc este valabil şi pentru piaţa de gambling. Nu ne putem lăuda cu încasările care se realizează în ţările avansate, dezvoltate, acolo unde populaţia are alt nivel de trai şi alt buget pe care îl alocă acestei forme de "entertainment", dar compensăm cu un sistem suficient de permisiv privitor la tipurile de jocuri de noroc legalizate, slot-machine, pariuri, casino, bingo, loterie. Nu avem interdicţiile care se întâlnesc la vecinii noştri - Ucraina, Polonia, Rusia, mai nou datorită taxării şi Ungaria, sau monopolurile care merg până la interzicerea unor tipuri de jocuri ca în Franţa (slot - machine stradal) sau ţările nordice unde găsim alte forme de monopoluri de stat cu bariere pentru operatorii privaţi.
La noi, jocurile de noroc sunt monopol al statului, dar acesta, prin licenţieri, a acordat acces mediului privat fără să restrângă tipurile de jocuri practicabile, cu excepţia exclusivităţilor Loteriei.
În sectorul de slot-machine au rămas 400 de operatori (din cei 1200 până la apariţia noii legislaţii din 2009) care exploatează un număr de 50.000 de maşini de joc. Cifra nu s-a diminuat mult faţă de anii anteriori (înainte de noua legislaţie erau în jur de 60.000 de maşini de joc), dar cu profitul este o altă discuţie. Cei mai mulţi operatori sunt la limita supravieţuirii, departe de ceea ce era până în 2008, înainte de criză, şi cu taxele de atunci de 4-5 ori mai mici decât în prezent. Numărul de cazinouri a scăzut sub 10 pe ţară, cu doar 2 în provincie, iar majoritatea sunt pe pierdere. La bingo mai sunt doar 13 săli pe ţară, faţă de 140 săli în 1998, iar la pariuri 13 case din cele circa 25 existente anterior.
Avem şi "paradoxuri" ale noastre care nu ne fac atractivi pentru inves-tiţii în domeniu, cum ar fi taxa unică în Europa pe "câştigul" jucătorului, de 25%, care, la jocurile de tip slot şi casinou, nu poate fi aplicată, similar blochează şi apariţia unor operatori licentiaţi pentru on-line.
Reporter: Cum comentaţi relaţia industriei de gambling cu autorităţile române?
Cristian Pascu: Relaţia cu autorităţile, exprimată în special prin dialogul dintre acestea şi asociaţiile de profil, datează încă de la primele reglementări în domeniu, din anii "90, deci este deja o tradiţie.
Această relaţie, prin consultări, participare la şedinţele Comisiei de Autorizări, colective de lucru comune care au participat la elaborarea legislaţiei din domeniu, putem spune că este instituţionalizată.
La acest capitol asociaţia noastră, ca reprezentantă a majorităţii operatorilor de slot -machine a operatorilor de bingo şi a producătorilor de echipamente totodată, a atras de mai multe ori atenţia asupra necesităţii ca autorităţile să ţină cont de cererile operatorilor mici şi mijlocii, să sprijine chiar IMM-urile din domeniu, să nu cedeze tentaţiei de a veni doar în întâmpinarea intereselor marilor operatori şi să ducă în acest fel la transferul monopolului de stat către un monopol privat, prin ridicarea unor bariere artificiale pe care doar unii le pot depăşi, cei mai mulţi fiind sortiţi excluderii din branşă.
Reporter: Se vorbeşte că în acest domeniu evaziunea fiscală este foarte mare. Cât este adevăr şi cât fabulaţie?
Cristian Pascu: Evaziunea fiscală se manifestă în special prin funcţionarea unor echipamente de tipul slot-machine fără licenţă şi autorizaţie, la "negru", răspândite în teritoriu. Este, din păcate, o realitate.
Nu există cifre verificate referitoare la numărul acestora, de aici pot apărea fabulaţii, legende, numărul acestor maşini la negru fiind estimat de la câteva mii la câteva zeci de mii de unităţi (între 10 şi 25 de mii după unele surse neconfirmate).
După părerea noastră, deşi la nivel central şi la nivelul tuturor asociaţiilor de profil există determinare pentru reducerea fenomenului, complicitatea organelor locale din teritoriu care acoperă aceste operaţiuni este principala cauză. Sunt organe locale de control, care ar putea cu un minim de voinţă să depisteze locaţiile cu maşini la negru, să se concentreze în primul rând pe acestea şi nu să verifice şi să amendeze doar aceiaşi operatori licenţiaţi, a căror locaţie este oficial cunoscută. În acest mod există o reticenţă a celor care lucrează legal să reclame pe cel pe care îl vede în proximitate că lucrează ilegal, deoarece se poate trezi cu un control punitiv tocmai din această cauză, pentru că a "deranjat" pe cine nu trebuie.
Reporter: Care sunt tendinţele legislative, legate de industria gamblingului?
Cristian Pascu: La noi în ţară legislaţia introdusă în 2009, sub formă de OUG şi din 2010 de Lege, ar necesita deja unele amendamente. Unele din aceste propuneri datează încă din 2009 când unele prevederi adoptate au fost de atunci contestate pentru caracterul lor anticoncurenţial, neeconomic şi ducând la nerentabilitate, prohibitiv pentru majoritatea operatorilor, favorizând doar pe cei mari în detrimentul celor mulţi. Fără a intra în amănunte tehnice, noi am propus adoptarea principiului "mai puţin de la mai mulţi" în favoarea celui care s-a preferat "mai mult de la mai puţini".
O altă categorie de modificări legislative trebuie să aibă ca efect deblocarea sectorului on- line, care este deja legalizat dar neoperaţional (cu licenţă, nu discutăm de operatorii licenţiaţi în afara ţării care continuă să opereze actualmente ilegal, o altă formă de evaziune fiscală, fără a plăti taxe statului roman dar încasând bani de la populaţia din România).
Prevederi legislative neaplicabile, cum ar fi impozitul pe venitul jucătorului, prevederi care creează mari probleme în aplicare cum ar fi biletele de intrare, trebuie modificate, de asemenea reglementări contabile care dau naştere la interpretări şi abuzuri de la organele de control, trebuiesc clarificate conform practicii internaţionale în domeniu şi specificităţii acestui sector.
Eliminarea prevederilor legale care favorizează C.N. Loteria Româ-nă în piaţa concurenţială a jocurilor de noroc, crează situaţii de ajutor ilegal de stat şi instituie discriminări în acest domeniu.
La nivel european nu există o directivă comună pentru jocuri de noroc, fiecare ţară are dreptul să îşi legifereze acest domeniu după specificul şi propriul concept, desigur fără a încălca principiile generale ale legislaţiei europene.
În discuţie la Comisia Europeană şi Parlamentul Europei este după elaborarea încă din 2010, aşa numitul Green Paper for ON-LINE Gambling, care se referă în principal la fenomenul transfrontalier de joc on-line, un domeniu în care tot mai multe ţări vor să trecă de la faza de interdicţie, care oricum nu este uşor de impus, la stadiul de legalizare, de reglementare şi control al fenomenului, cu încasarea unor taxe aferente de la operatori pentru participarea la joc a cetăţenilor fiecărei ţări.
Reporter: Ce dificultăţi întâmpină producătorii de echipamente de joc?
Cristian Pascu: Producătorii autohtoni şi cei internaţionali de echipamente găsesc actualmente în România o ţară "invadată", supraofertată de echipamente second- hand din ţările limitrofe în care legislaţia a interzis sau limitat operarea lor, Rusia, Ucraina, Polonia, astfel încât nu au o piaţă de desfacere substanţială. O maşină de joc tip video slot machine, nouă, nu poate coborî ca preţ sub 3000 de euro, ca exemplu, în timp ce maşini second-hand dar în stare foarte bună, care în 2008 erau 8000-9000 de euro se vinde acum cu circa 2000-2500 euro!
Singura opţiune care le-a rămas este comercializarea în leasing sau închirierea echipamentelor pentru a intra pe piaţă. Până la urmă jucătorul hotărăşte, dacă i se oferă un număr suficient de maşini de un tip astfel încât să le poată testa şi dacă rămâne să joace la ele, operatorul poate să ia decizia de a mai comanda asemenea echipamente şi produsul devine comercializabil.
Reporter: Vă mulţumesc!
• MIŞCĂRI DIN INDUSTRIA DE GAMBLING:
- Reducerea între 30% şi 60% a numărului de maşini exploatate pentru majoritatea organizatorilor autorizaţi înainte de 2009;
- Apariţia pe piaţă a unor noi organizatori, proces determinat de reducerea preţului echipamentelor, al chiriilor pentru locaţii şi a volumului de activitate al vechilor organizatori;
- Nivelul taxelor şi restricţiile privind numărul minim de maşini/locaţie determină permanente dificultăţi privind plata trimestrială, în avans, a ratelor taxei de autorizare, o mulţime de organizatori fiind pe pierdere sau la limita pragului de rentabilitate;
- Venituri foarte diferite funcţie de organizator, locaţie sau echipamente şi care se cifrează între 300 euro şi 1.200 euro/maşină/lună, minimul necesar pentru acoperirea costurilor de operare fiind de 500 euro/maşină.
- La ora actuală România este o piaţă slabă pentru producătorii autohtoni şi internaţionali de echipamente de joc noi, plină de oferte de echipamente second-hand provenite din ţări vecine (Rusia, Ucraina sau Polonia);
- Începând din decembrie 2010, România a legalizat jocurile de noroc online, operatorii interesaţi putând solicita licenţe după aprobarea Normelor Metodologice (august 2011);
- Până în prezent nu au fost solicitate licenţe pentru jocurile de noroc online;
- Autorizarea turneelor de poker desfăşurate în afara locaţiilor autorizate pentru activităţi de jocuri de noroc, turnee organizate de operatorii licenţiaţi pentru activitatea de cazinou.
• PREVEDERI IMPORTANTE ALE LEGISLAŢIEI REFERITOARE LA JOCURILE DE NOROC ONLINE
- Organizatorii care solicită licenţă pentru jocurile de noroc online trebuie să deţină şi licenţă pentru exploatarea jocurilor de noroc land-based (conform modelului belgian) având cel puţin 500 slot-machines sau 20 mese de joc sau 100 agenţii de pariuri;
- Din punct de vedere al taxelor de licenţă şi autorizare (1,5% din încasări pentru toate tipurile de jocuri cu excepţia pariurilor unde procentul este de 5%), acestea sunt la un nivel moderat faţă de alte ţări;
- Autorizarea operatorilor de monitorizare, control tehnic şi raportare pentru organizatorii de jocuri de noroc online.
- Cerinţa ca organizatorul de jocuri de noroc online să fie înregistrat în România - condiţie criticată de Comisia Europeană;
- Reglementări precise privind metodele de plată, identificarea şi urmărirea jucătorilor, de combatere a dependenţei şi de autoexcludere, de blocare a website-urilor organizatorilor nelicenţiaţi în România, blocarea transferurilor bancare în unele cazuri, amenzi pentru publicitatea făcută organizatorilor neautorizaţi etc.
• PRO ŞI CONTRA NOII LEGISLAŢII PRIVIND JOCURILE DE NOROC
• Aspecte pozitive:
- o taxă unică în locul unei multitudini de taxe în trecut;
- birocraţie mai puţină la deschiderea sau închiderea unui spaţiu destinat jocurilor de noroc;
- o protecţie mai bună a producătorilor în legătură cu drepturile de autor;
- reducerea reclamei stradale agresive (interzicerea folosirii denumirii de CAZINOU pentru locaţiile neautorizate pentru acest tip de activitate) ;
- selectarea organizatorilor prin impunerea unor criterii minime de profesionalism şi de capacitate financiară (număr minim de 50 slot-machines/organizator);
- definirea premiului de tip Jackpot
• Aspecte negative:
- taxa de autorizare de 8.000 lei/an (1.900 euro) în locul celei de 6.000 lei/an (1.400 euro) propusă de AOPJNR;
- numărul minim de 15 slot-machine/locaţie în loc de 10 slot-machine/ locaţie, variantă propusă de AOPJNR;
- valoarea mare a amenzilor aplicate pentru contravenţii minore în procesul de exploatare;
- impozitul de 25% aplicat veniturilor jucătorilor ce depăşesc valoarea de 600 lei (140 euro);
- introducerea, începând cu luna ianuarie 2011, a biletelor de intrare pentru activităţile de cazinou (20 lei) şi slot-machine (5 lei);
- interzicerea mediatizării pentru locaţiile cu 2, 3 - 5 maşini de joc;
- posibilitatea modificării taxelor în perioada de valabilitate a autorizaţiilor obţinute în condiţiile de taxare anterioare intrării în vigoare a noilor taxe (principiul neretroactivităţii legii).