Reporter: Care sunt tendinţele legislative, legate de industria gamblingului?
Irina Corcoveanu: După mulţi ani în care normele de reglementare a jocurilor de noroc erau deficitare atât din perspectiva transpunerii la nivel legislativ a realităţilor sociale din acest domeniu cât şi din perspectiva conformităţii cu legislaţia europeană, putem să spunem că în prezent aceste carenţe sunt cel puţin la nivel teoretic, sensibil atenuate. Anul trecut a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern nr. 823 privind modificarea şi completarea H.G. nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, care are meritul de a completa noul cadru legislativ reglementat de O.U.G. nr. 77/2009, aşa cum a fost modificată şi aprobată prin Legea nr. 246/2010. Aceste norme sunt importante nu doar din punct de vedere juridic, ci şi pentru că facilitează deschiderea unei noi pieţe de servicii în România, cea a jocurilor de noroc online. Rămâne de văzut însă cum se va realiza punerea în practică a acestor norme, în funcţie de care vom putea evalua dacă amendamentele în materie de jocuri de noroc online sunt doar pe hârtie sau produc efectiv şi consecinţe juridice în acest domeniu.
Reporter: Este obligatorie corelarea cu legislaţia europeană în acest domeniu?
Cristian Costea: Nu putem vorbi de o legislaţie europeană armonizată în acest domeniu. Există legislaţia primară europeană, general aplicabilă, însă fiecare stat are propria legislaţie după care se ghidează. La nivel european au existat numeroase presiuni legate de reglementările în domeniu, însă Comisia a considerat că este recomandabil să lase libertate de acţiune în acest sens statelor membre. Acestea au preferat să-şi creeze un cadrul legislativ propriu, astfel încât să existe un control naţional cât mai bun în ceea ce priveşte activitatea operatorilor din domeniu. Încă există numeroase dezbateri la nivelul Uniunii Europene pe marginea acestui subiect şi în special, în cazul jocurilor de noroc online, servicii transfrontaliere de o amploare deosebită în ultimii ani.
Reporter: Credeţi că în actualul context vor mai intra în România operatori cu tradiţie în domeniu?
Irina Corcoveanu: E o piaţă în continuă mişcare şi, ca atare, este necesară asigurarea unui mecanism de control moderat şi eficace care, pe de o parte, să atragă operatorii cu tradiţie, autorizaţi deja în statele membre iar, pe de altă parte, să des-curajeze piaţa neagră a jocurilor de noroc.
Cristian Costea: Pe piaţă vor rămâne doar cei care pot face faţă concurenţei, deja existenţi sau nou veniţi. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt clare: pe de o parte este piaţa cazinourilor clasice şi a caselor de pariuri offline, mai imobilă, iar pe de altă parte sunt operatorii online, mult mai dinamici. Publicul ţintă este complet diferit, ultimele se adresează în special jucătorilor mai tineri, pe când primele au un public mai conservator, care apreciază numai anumite jocuri, tradiţionale.
Reporter: Se vorbeşte că în acest domeniu evaziunea fiscală este foarte mare. Cât este adevăr şi cât fabulaţie?
Irina Corcoveanu: Cu siguranţă există şi în acest domeniu evaziune fiscală. La nivel "micro", sunt binecunoscute cazurile acelor locaţii mici în care funcţionează, spre exemplu, câte una sau două slot machines, evident neautorizate, şi pentru care nu se plăteşte nicio taxă.
Cristian Costea: Nu putem spune că este un domeniu în care evaziunea fiscală este mai mare decât în altele, aşadar ar fi corect să spunem că jocurile de noroc se încadrează în media generală. În domeniul online s-au luat măsuri foarte drastice, toate tranzacţiile sunt absolut transparente şi controlul este mult mai uşor de făcut.
Reporter: Impozitarea câştigurilor din jocurile online este un demers profitabil în condiţiile actuale?
Irina Corcoveanu: Cu siguranţă este un demers profitabil din perspectiva bugetului de stat, iar taxarea câştigurilor din jocuri de noroc online nu poate decât să sporească veniturile bugetare. Însă trebuie să spunem că deşi, teoretic, avem toate instrumentele legale în vederea autorizării operatorilor de jocuri de noroc online, în fapt avem o problemă generată de inexistenţa operatorilor de monitorizare şi raportare. Având în vedere condiţiile impuse pentru autorizarea operatorilor de monitorizare, nu este surprinzătoare lipsa de interes pentru prestarea acestei activităţi şi ne aflăm într-un cerc vicios.
Cristian Costea: Mai sunt şi alte probleme. În proiectul transmis Comisiei Europene în martie 2011, autorităţile române au prevăzut posibilitatea operatorilor de jocuri de noroc online de a deţine direct sau printr-un asociat o licenţă pentru jocuri de noroc offline, însă doar ca o opţiune. Surpriză însă, în varianta finală, aprobată de Guvern, această "opţiune" s-a transformat în obligaţie expresă, care condiţionează autorizarea pentru jocuri de noroc online. Este lipsit de sens, pentru că este vorba de două afaceri diferite, cu jucători diferiţi. Din această cauză există o rezervă a operatorilor de a se licenţia şi autoriza în ţara noastră pentru jocuri de noroc online, ceea ce ar putea lipsi bugetul statului de venituri considerabile.
Reporter: Numărul de cazinouri din ţara noastră s-a diminuat drastic. Care sunt cauzele: criza financiară, legislaţia, răspândirea sălilor de joc ilegale?
Irina Corcoveanu: De obicei, în perioadele de criză financiară, se observă o creştere a apetitului populaţiei pentru câştiguri din jocuri de noroc. Chiar dacă se joacă poate pe sume mai mici sau jucătorii se gândesc de două ori înainte să apeleze la astfel de servicii, nu cred că acestea sunt aspectele principale care au generat diminuarea drastică a numărului de cazinouri. Există însă şi o concurenţă, una normală, a operatorilor care activează în domeniul altor jocuri de noroc (pariuri sportive, jocuri de noroc online, etc.) dar şi alta lipsită de loialitate, a pieţei negre, care nu plăteşte niciun fel de taxe şi care oferă, firesc, câştiguri mult mai mari. Nu în ultimul rând, şi, poate cel mai important, asistăm la o repoziţionare a jucătorilor principali din acest domeniu şi o reorientare a gusturilor jucătorilor pentru noi posibilităţi de a forţa mâna norocului.
Cristian Costea: Cu câţiva ani în urmă exista un aşa zis turism de gambling, când jucători din Israel, China şi alte ţări veneau la Bucureşti să-şi încerce norocul. Treptat acest fenomen s-a diminuat. Poate că nu s-a realizat o promovare adecvată, poate că nivelul de taxare impus de prevederile legale în vigoare să fi contribuit la scăderea numărului de turişti-jucători. Nu trebuie ignorată nici amploarea luată în ultimii ani de jocurile online organizate de operatori licenţiaţi în alte state, cât mai ales abilitatea acestor operatori de a dezvolta şi diversifica permanent paleta de jocuri oferite, parte dintre acestea fiind inclus de tip casino (ex: poker, blackjack etc) . Cred că aceştia sunt, de fapt, principalii factori care probabil au condus la acest declin.
Reporter: Există o întreagă "mitologie" a jucătorilor care câştigă sume consistente în cazinouri sau la pariuri şi care ajung să se adreseze justiţiei pentru că nu intră în posesia banilor.
Cristian Costea: Am avut astfel de cazuri. De multe ori sunt neînţelegeri grave, iar adevărul este undeva la mijloc. Există şi jucători care trăiesc exclusiv de pe urma jocurilor de noroc, care realizează lunar câştiguri consistente. De altfel, am avut discuţii cu operatori din străinătate şi care mi-au spus că românii sunt printre cei mai informaţi şi abili jucători.
Irina Corcoveanu: Şi totuşi, sunt încă multe cazuri în care neînţelegerile dintre jucători şi organizatori sunt generate de necunoaşterea de către jucători a regulamentelor de joc ale fiecărui operator în parte. În special în cazul jocurilor offline, sunt încă puţini cei care citesc într-adevăr aceste regulamente disponibile în sălile de joc. Uneori, aceştia îşi manifestă dorinţa de a se informa abia după ce se ajunge la o neînţelegere cu organizatorul. În mediul online este mai simplu, regulamentul este afişat pe site şi fiecare potenţial jucător trebuie să confirme că a luat la cunoştinţă de prevederile acestuia... Prevederi clare, uşor de accesat, inclusiv în ceea ce priveşte legislaţia sau jurisdicţia în cazul unui eventual litigiu.
Reporter: Vă mulţumesc!