Industria României îşi primeşte impulsurile din Germania

Industria Germaniei a înregistrat cea mai mare scădere anuală din ultima decadă în iunie 2019, de 5,2%, după un declin de 4,4% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare de 1,5%. Declinul anual al industriei prelucrătoare s-a accelerat şi mai mult, până la 6,1%, de la 4,9% în luna anterioară, în condiţiile unei scăderi lunare de 1,8%.

Un motiv de optimism ar părea să ofere evoluţia comenzilor industriale noi, care şi-au temperat declinul anual până la 3,6% în iunie 2019, de la 8,6% în luna mai 2019, însă creşterea lunară de 2,5% a fost determinată exclusiv de comenzile externe, la nivelul cărora s-a manifestat o volatilitate sem­nificativă în ultimele luni.

Economistul şef al băncii de investiţii Natixis, Patrick Artus, a publicat recent o analiză în care arată că intrarea Germaniei într-o recesiune prelungită va afecta semnificativ economiile din Europa Centrală şi de Est ale căror exporturi către principala economie a zonei euro depăşesc 5% din PIB.

Printre ţările amintite se află Cehia, România şi Bulgaria, alături de Polonia, Slovacia, Ungaria şi Slovenia.

Pentru Cehia, datele oficiale privind producţia industrială sunt dis­ponibile şi pentru iunie 2019 şi arată un declin anual de 3,8%, cel mai mare din ultimii 3 ani, pe fondul unei scăderi lunare de 2,8%.

În cazul Cehiei şi României, dinamica anuală a producţiei industriale înregistrează o corelaţie ridicată cu aceea a Germaniei, în special în ultimii trei ani (vezi graficul 1 de pe ilustraţie).

Din ianuarie 2010 până în iunie 2019, coeficientul de corelaţie dintre dinamica anuală a producţiei indus­triale din Germania şi Cehia a fost de circa 70%, iar de la începutul anului 2017 până în iunie 2019 a fost de circa 73%.

La nivelul industriei prelucrătoare, corelaţia a fost mai puternică, după cum arată coeficienţii de corelaţie de 70,5%, respectiv 74,6% (vezi graficul 2).

Coeficientul de corelaţie, o măsură a dependenţei liniare dintre două variabile, este pozitiv când o creştere a valorii unei variabile este asociată creşterii valorii celeilalte variabile şi negativ când creşterea valorii unei variabile este asociată scăderii valorii celeilalte variabile.

Pentru industria noastră, corelaţia cu industria Germaniei a cunoscut schimbări majore din 2010 până în prezent. Dacă din ianuarie 2010 până în luna mai 2019, coeficientul de corelaţie dintre dinamica anuală a producţiei industriale din Germania şi Româ­nia a fost de numai 37,3%, de la începutul anului 2017 acesta a fost de 77,4%. În cazul industriei prelucrătoare, coeficientul de corelaţie dintre creşterile anuale a fost de 34,7% între ianuarie 2010 şi luna mai 2019, iar de la începutul anului 2017 a fost de 78,4%.

Perspectivele unei "contagiuni" industriale sunt mult mai reduse pentru Bulgaria, unde corelaţia dinamicii anuale a industriei a fost de numai 43% între ianuarie 2010 şi luna mai 2019, în condiţiile în care coeficientul de corelaţie a scăzut până la 38,4% pentru perioada ianuarie 2017 - mai 2019. Pentru industria prelucrătoare coeficienţii de corelaţie au fost de 36,7%, respectiv 35,5%.

Această evoluţie arată că dependenţa dintre industria ţării noastre şi cea a Germaniei, mai ales la nivelul indus­triei prelucrătoare, a crescut foarte mult în ultimii doi ani şi jumătate, iar efectele negative ale unei recesiuni prelungite în cea mai mare economie a zonei euro vor fi foarte puternice la noi.

Mai mult, spre deosebire de Germania, unde spaţiul fiscal de care dispun autorităţile pentru stimularea economică este semnificativ, activitatea autorităţilor noastre fiscale se rezumă la "inventarea" unor noi "artificii" pentru menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB.

Deşi coeficientul de corelaţie prezintă destule puncte slabe din punct de vedere al proprietăţilor sale statistice, creşterea sa puternică pentru dinamica anuală a sectoarelor industriale din Germania şi România arată că o nouă recesiune globală, despre care Bloomberg scrie că este tot mai apropiată, pe fondul extinderii îngrijorărilor privind efectele războaielor comerciale, se va manifesta mult mai puternic la nivelul economiei noastre.

Acesta este contextul în care măsuri de urgenţă, privind reducerea dobânzilor de politică monetară, au fost adoptate de băncile centrale din Noua Zeelandă, India şi Thailanda.

"Utilizăm dobânzile pentru rezolvarea unor probleme pe care acestea nu le pot rezolva", a declarat Patrick Bennett, director de strategie la Canadian Imperial Bank of Commerce din Hong Kong, pentru Bloomberg.

În ceea ce priveşte măsurile de politică monetară pentru prevenirea recesiunii, Tom Orlik, economist-şef la Bloomberg Economics, scrie că "spaţiul pentru politica monetară convenţională este limitat, iar politica neconvenţională are o eficienţă limitată" şi "nu ne rămâne decât să sperăm că nu va fi nevoie de astfel de măsuri neconvenţionale".

La noi sunt limitate toate spaţiile de manevră, în condiţiile în care autorităţile noastre sunt prinse în capcana unei structuri economice profund distorsionate şi dezechilibrate de politicile monetare şi fiscale iresponsabile din ultimele decade.

Prelungirea pe termen nedefinit a scandalurile publice din ultima perioa­dă nu va fi suficientă pentru ascunderea unei realităţi economice care va fi marcată de ceva mult mai grav decât "simpla" prăbuşire a pieţei imobiliare.