Înfiinţarea zonelor metropolitane - o prioritate pentru AMR

Legea zonelor metropolitane reprezintă o prioritate pentru reformarea administraţiei publice locale au afirmat, ieri, reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), după întâlnirea pe care au avut-o cu premierul Florin Cîţu şi Attila-Zoltan Cseke, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a cărei temă principală de dezbatere a fost bugetul pentru anul în curs.

"Am asigurat guvernul şi pe prim-ministru de susţinere din partea primarilor de municipii pentru reorganizarea administrativ-teritorială şi pentru reformă administrativă în vedere eficientizării administraţiei publice din România. Credem că guvernul are această posibilitate, iar noi suntem direct interesaţi să creştem calitatea serviciilor publice oferite cetăţenilor. Fără o reformă reală, chiar dacă destul de dură, acest lucru nu va fi posibil. Noi suntem aici pentru a asigura acest suport instituţional. (...) Am ridicat problema zonelor metropolitane şi obligativitatea de a promova în Parlament o lege a acestor zone care va oferi primarilor de mari municipii şansa de a putea decide împreună cu primarii comunelor limitrofe destinul dezvoltării urbane, transportului public, educaţiei, sănătăţii, calităţii vieţii. Astăzi, noi avem competenţă administrativă până la graniţa administrativă a oraşului nostru. Ce se întâmplă dincolo nu putem să discutăm, dar tot ce se întâmplă dincolo de oraşul nostru afectează calitatea vieţii din municipiile pe care le reprezentăm. S-a convenit să se facă un proiect de lege care să fie înaintat Parlamentului, cu consultarea Asociaţiei Municipiilor din România", a declarat Emil Boc, preşedintele AMR, primar al municipiului Cluj-Napoca.

În privinţa bugetului pe anul în curs, primarii municipiilor din ţara noastră sunt mulţumiţi că au fost prevăzute legislativ cotele pe impozitele de venit pentru administraţiile locale, un lucru care până acum era la discreţia fiecărui guvern prin legea bugetului anual.

"Acest lucru oferă predictibilitate şi soluţii financiare administraţiilor publice locale. Am precizat două principii pe care le vom solicita fiecărui ministru: respectarea principiului subsidiarităţii potrivit căruia deciziile să fie luate de autorităţile publice care sunt cele mai apropiate de cetăţeni şi orice alocare de sarcină suplimentară în sarcina administraţiei locale să se facă doar după consultarea administraţiei respective şi cu asigurarea resursei financiare aferente", a precizat Emil Boc.

Preşedintele AMR a menţionat că a solicitat premierului Florin Cîţu egalitate de tratament între cetăţeni şi instituţiile publice, în privinţa impozitării terenurilor neîngrijite şi a clădirilor abandonate ori lăsate în ruină.

"Am cerut ca cetăţenii şi autorităţile să fie trataţi egal în privinţa obligaţiilor pe care le au din perspectiva îngrijirii terenurilor şi clădirilor. Noi putem să mărim cu 500% impozitul pentru cetăţenii care nu îşi îngrijesc terenurile sau clădirile, dar pentru alte autorităţi ori instituţii deconcentrate nu putem să aplicăm aceeaşi măsură sau să le amendăm ori să le obligăm la refaţalizarea clădirilor, pentru că legea le scuteşte. De aceea dorim egalitate de tratament pentru cetăţeni şi instituţiile publice, pentru că avem în oraşele noastre foarte multe clădiri publice în paragină şi terenuri neîngrijite care aparţin acestor instituţii sau autorităţi", a declarat Emil Boc. El a afirmat că în privinţa cheltuielilor legate de pandemie efectuate de administraţiile publice locale, premierul s-a declarat adeptul predictibilităţii returnării acestora.

Referitor la problema spinoasă a cheltuielilor cu asistenţa socială, preşedintele AMR a spus: "Noi am solicitat ca 100% din aceste cheltuieli cu asistenţa socială să vină de la bugetul de stat. S-a convenit ca 90% să fie de la Guvern, iar 10% din partea administraţiilor locale şi cu implicarea administraţiilor locale în comisiile care decid aceste drepturi de asistenţă socială. Pentru că acum noi doar plătim, dar nu avem niciun cuvânt de spus în oferirea acestor drepturi, pentru a fi siguri că primesc doar aceia care au dreptul la asistenţă socială".

Emil Boc a mai precizat că premierul i-a asigurat că vor fi bani pentru bursele acordate elevilor şi pentru gratuitatea oferită acestora la transportul public. Preşedintele AMR a mai spus că primarii de municipii au o listă cu 6000 de obiective de investiţii, care sunt fie abandonate, fie nu au lucrări finanţate, pe care ar dori să le preia la administraţia publică locală.

Constantin Toma, preşedinte executiv al AMR şi primar al municipiului Buzău a arătat că anul curent este unul dificil pentru administraţia publică locală.

"Este un an economic greu şi nu trebuie să apese asupra noastră sarcini foarte grele pentru că nu le putem duce. De aceea, am solicitat guvernului să crească plafonul de împrumuturi rambursabile la 6 milioane euro, pentru a asigura şi cofinanţarea proiectelor derulate pe fonduri europene. De asemenea, am cerut ca să fim angrenaţi în proiectele de investiţii pe PNRR (n.red. - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) de la început, adică de la realizarea ghidurilor respective pentru accesarea fondurilor", a declarat Constantin Toma.

De aceeaşi opinie este şi vicepreşedintele AMR, Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi, care solicită, pe lângă implicarea administraţiilor locale în PNRR, şi o consultare permanentă cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru realizarea ghidurilor de accesare a fondurilor prevăzute în exerciţiul bugetar multianual 2021-2027, înainte ca aceste ghiduri să fie trimise, spre aprobare, la Comisia Europeană.