INS anunţă că PIB a scăzut cu peste 10%, Cîţu este mulţumit de evoluţia economiei

Datele statistice anunţă o economie în scădere accenuată, de la an la an, însă ministrul Finanţelor se declară mulţumit de evoluţia noastră economică, având în vedere contextul actual internaţional.

Prima jumătate a anului în curs a adus o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 4,6% pe seria brută (având o valoare de 440,21miliarde lei), respectiv 3,9% pe seria ajustată sezonier (cu o valiare de 510,49 miliarde lei), faţă de semestrul întâi din 2019, conform datelor provizorii publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

PIB-ul estimat pentru trimestrul al doilea al anului curent s-a ridicat la 238,5 miliarde lei, în scădere cu 12,3% faţă de primele trei luni ale lui 2020 şi cu 10,5% faţă de trimestrul similar de anul trecut, pe seria ajustată sezonier, potrivit comunicatului INS.

Specialiştii de la INS subliniază că, atât estimările "semnal", precum şi cele provizorii ale PIB sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Comunicatul INS arată: "Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi.

Conform practicii curente, datele publicate astăzi (n.r. ieri) vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei".

Ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu consideră că cifrele anunţate de INS sunt bune, în contextul economic mondial. Oficialul a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook, după ce Institutul Naţional de Statistică a publicat datele provizorii legate de evoluţia economiei noastre: "Veşti bune din economie, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani.

În trimestrul al doilea economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgenţă. Totuşi, investiţiile au avut o contribuţie pozitivă la creşterea economică de 0,4 puncte procentuale. Nu cred că sunt multe ţări care pot arăta o astfel de performanţă. A doua veste bună - în iulie câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,1% faţă de iulie 2019.

Această creştere a venitului net de care beneficiază milioane de români este foarte importantă, mai ales în contextul crizei economice globale.

Pentru a menţine ritmul şi a asigura revenirea rapidă a economiei este nevoie ca politica fiscală şi monetară să lucreze împreună.

Spaţiul fiscal este limitat, dar mai este loc de relaxare pe partea de politica monetară, atât la dobânzi, cât şi la rezerve minime obligatorii.

Injecţia de lichiditate în economie de până acum a funcţionat perfect. Trebuie să continuăm".

• INS: "La scăderea PIB au contribuit aproape toate ramurile economiei"

În prima jumătate a anului în care ne aflăm, la scăderea PIB au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii negative mai importante având următoarele ramuri: industria (-3%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 14,1%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%, conform comunicatului citat. Acesta arată: "Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele ramuri: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%; administraţia publică şi apărare; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%".

INS conchide: "Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu -3,5% la scăderea PIB. Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele componente: formarea brută de capital fix, care a contribuit cu +1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 5,8%; consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 8,7%. O contribuţie negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecinţă a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,4%".

Estimările oficialilor arată că economia noastră ar putea scădea cu 3,8% în acest an, iar deficitul bugetar s-ar cifra la 8,6% din PIB.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză prognozează o scădere a producţiei industriale de 8,6%, un recul al producţiei agricole de peste 7% şi o creştere a sectorului construcţii cu 5,6%. Comisia Europeană are estimări mai severe, apreciind că PIB-ul nostru va scădea cu 6%, până la finalul anului. În acelaşi timp, Raportul BNR asupra inflaţiei preconizează că economia autohtonă va cădea până la o valoare negativă apropiată de cea înregistrată la apogeul crizei economice din 2008-2009.

Specialişti din cadrul BCR estimează, pentru acest an, o scădere economică de -4,7%, urmată de o redresare de +3,9% în 2021 şi +3,7% în 2022. Fondurile europene semnificative alocate României (o medie anuală de 2,4% din PIB în următorul deceniu) pot susţine investiţiile în anii următori şi pot reduce efectul unui posibil proces de consolidare fiscală, arată un raport al instituţiei de credit.

• Cele mai semnificative scăderi din 1995, de când Eurostat publică aceste date: PIB-ul zonei euro a scăzut cu 14,7%, iar cel al UE - cu 13,9%

În trimestrul al doilea al acestui an, încă marcat de măsurile de izolare adoptate de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (Covid-19), PIB-ul a înregistrat un declin de 11,8% în zona euro şi de 11,4% în UE, comparativ cu precedentele trei luni, arată datele publicate ieri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Comunicatul Eurostat subliniază că acestea sunt cele mai semnificative scăderi de când Oficiul publică datele, respectiv din 1995. În primul trimestru din 2020, PIB-ul a înregistrat un declin de 3,7% în zona euro şi de 3,3% în UE, comparativ cu precedentele trei luni, arată Eurostat, conform Agerpres.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul al doilea din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin s-a consemnat în Spania (minus 18,5%), Croaţia (minus 14,9%), Ungaria (minus 14,5%), Grecia (minus 14%), Portugalia (minus 13,9%), Franţa (minus 13,8%), Italia (minus 12,8) şi România (minus 12,3%). La polul opus se află Lituania (minus 5,5%), Estonia (minus 5,6%), Irlanda (minus 6,1%), Letonia (minus 6,5%) şi Danemarca (minus 6,9%).

În primele şase luni din 2020 faţă de primul semestru din 2019, zona euro a înregistrat o scădere de 14,7% şi UE un recul de 13,9%, după un declin de 3,3%, respectiv 2,7%, în primele trei luni din 2020. Sunt, de asemenea, cele mai semnificative scăderi de când Eurostat publică aceste date.