Internetul de mare viteză a crescut în ultimii doi ani cu 96%

Internetul de mare viteză a crescut în ultimii doi ani cu 96%, România situîndu-se pe locul I între ţările din Europa de Sud-Est din acest punct de vedere, cu o rată de penetrare de 3,46%, a declarat ieri preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANRC), Dan Georgescu, la ediţia a X-a a Zilei Comunicaţiilor organizată la CERF.

"Tot mai mulţi români aleg internetul în bandă largă, pe măsură ce acest serviciu devine tot mai accesibil, < foamea > de internet şi de viteză existînd nu numai în rîndul companiilor, ci şi în rîndul persoanelor fizice", a precizat Georgescu.

Potrivit datelor ANRC, la 31 decembrie 2005 existau în România peste 750.000 de conexiuni de acces în bandă largă, cu 96,21% mai multe decît la sfîrşitul anului 2004.

Din totalul conexiunilor, aproximativ 380.000 erau conexiuni de acces dedicat în bandă largă, 84% fiind utilizate de persoane fizice.

Cablul coaxial este preferat pentru accesul la internet în bandă largă, în decembrie 2005 faţă de aceeaşi perioadă din 2004 existînd de trei ori mai multe conexiuni de acces tip.

Preşedintele ANRC a precizat că deşi alte tipuri de conexiuni precum Wi-Max sau Wi-Fi reprezintă în acest moment doar circa 13% din totalul conexiunilor, "anul acesta şi în 2007 aces-te tehnologii îşi vor spune cuvîntul".

• România va avea patru milioane de conexiuni broadband în 2009

România ar putea avea în 2009 aproximativ patru milioane de conexiuni în bandă largă, la preţuri accesibile tuturor cetăţenilor, a declarat, ieri, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Zsolt Nagy, la "Ziua Comunicaţiilor".

Zsolt Nagy a arătat importanţa accesului în bandă largă, ca factor esenţial pentru accesul la conţinut digital şi la serviciile disponibile pe paginile web cît şi pentru nevoia dezvoltării de soluţii dictate de piaţă. În acest sens, este necesară promovarea Internetului de mare viteză şi dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă, avînd în vedere că potenţialul de dezvoltare a Societăţii Informaţionale se bazează pe extinderea accesului în bandă largă, acesta oferind şi posibilitatea conectării la Internet şi prin alte mijloace decît calculatorul, cum ar fi televiziunea digitală sau tehnologia 3G. "Comunicaţiile reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naţionale şi unul dintre cele mai atractive pentru inves-titorii străini, ceea ce ne face să acordăm o importanţă deosebită creării de noi oportunităţi de dezvoltare a acestei pieţe. Una dintre modalităţi este cu siguranţă dezvoltarea accesului în bandă largă şi în acest sens lucrăm împreună cu ANRC la definitivarea strategiei naţionale de broadband", a spus minis-trul comunicaţiilor. În Ro-mâ-nia, deşi sunt în creştere, în acest moment, conexiunile broadband reprezintă un procent destul de mic din totalul conexiunilor la Internet, în timp ce în UE există peste 53 de milioane de conexiuni broadband, o creştere de aproximativ 20 de milioane pe parcursul anului 2005 cu o rată de creştere de 52.000 conexiuni pe zi.

• Caietul de sarcini pentru licitaţia la ultimele licenţe 3G, în consultare publică pînă la sfîrşitul lui mai

Caietul de sarcini pentru licitaţia prin care se vor acorda ultimele două licenţe pentru servicii de telefonie mobilă de generaţia a treia (3G) va fi oferit spre consultare publică pînă la sfîrşitul lunii mai, a declarat, ieri, preşedintele Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (IGCTI), Cătălin Marinescu.

"Sperăm ca pînă la momentul integrării României în Uniunea Europeană pe piaţa româ-nească să existe patru operatori cu licenţe 3G", a adăugat Marinescu.

În prezent, operatorii de telefonie mobilă Orange şi Vodafone deţin cîte o licenţă, cel din urmă lansînd acum un an servicii 3G. Cosmote, noul operator de telefonie mobilă lansat în 2005 pe piaţă, şi-a declarat intenţia de a achiziţiona o astfel de licenţă.

În domeniul comunicaţiilor, IGCTI intenţionează ca în acest an să construiască un laborator acreditat de compatibilitate electromagnetică ce va testa dacă echipamentele de comunicaţii sunt conforme cu normele în vigoare, interdicţia pe un anumit lot de terminale fiind transmisă în toate ţările Uniunii Europene.

De asemenea, Sistemul naţional de management al spectrului radioelectric (NSMS) va fi predat la cheie de firma cîştigătoare a licitaţiei în cursul acestui an, primele maşini dotate cu echipamente de monitorizare existînd deja. NSMS poate măsura pînă la 3 GHz.

Al treilea proiect din comunicaţii, prezentat de preşedintele IGCTI, care se va finaliza pînă la sfîrşitul acestui an, este upgradarea sistemului de inspecţii radio (RADIS) ce măsoară frecvenţele GSM şi radio pînă la 40 GHz, astfel încît să măsoare şi 3G, CDMA 450, televiziunea şi radiodifuziunea digitală.

În domeniul IT, IGCTI îşi propune să dezvolte patru proiecte. Unul dintre acestea, Bridge Certification Authority "Bridge CA" va asigura interoperabilitatea dintre instituţiile publice din România cu cele din Uniunea Europeană pentru a permite schimbul de informaţii între ele. Un alt proiect al IGCTI din 2006 este Instituţia Digitală, care reprezintă un sistem software şi hardware prin care IGCTI urmăreşte să asigure conexiunea sistemelor electronice publice din România.

Centrul de Recuperare la Dezastre, un alt proiect în IT, este menit să asigure continuitatea serviciilor electronice administrate de IGCTI în caz de dezastre. Acest centru va avea rolul de a recupera şi a restaura integral sau parţial informaţia pierdută.

Software Development Kit (SDK), al patrulea proiect pe IT pe agenda IGCTI din acest an, este o platformă comună, care permite transferul de date între instituţiile publice, dar şi către beneficiarii acestora. Prin intermediul acestui program se dezvoltă noi mijloace de comunicare standardizate la nivel naţional şi se permite interconectarea aplicaţiilor de guvernare electronică.