Reporter: Cum caracterizaţi situaţia IMM-urilor în acest moment?
Florin Jianu: Este o situaţie specială, pe care nimeni nu o anticipa la începutul anului 2020. Dacă în ianuarie 2020 vorbeam despre deficitul privind forţa de muncă, despre o creştere consistentă a companiilor, am ajuns ca la finalul anului trecut să vorbim despre menţinerea locurilor de muncă actuale şi despre menţinerea competitivităţii. Anul 2020 a fost unul special, pentru că a fost o criză specială, care nu a fost determinată de cauze economice. A fost o criză de sănătate cu care, cel puţin, România nu s-a mai confruntat în această perioadă de 30 de ani de antreprenoriat. Dacă ne uităm la datele statistice, am avut scăderi pe ceea ce a însemnat înscrierea de noi firme, dar am avut scăderi şi pe ceea ce înseamnă închiderea de firme. Şi atunci, putem spune că anul trecut a reprezentat un an al status-quo-ului, un an în care nu am reuşit dezvoltarea, dar nu avem nici pierderi foarte mari.
Aşa încât, dacă instrumentele naţionale şi europene intră rapid în economie, cu siguranţă economia României îşi va reveni. Aici, însă, este nevoie să lucrăm cu toţii în acest sens, e nevoie de o colaborare între mediul public şi mediul privat, de instrumente adecvate, de profesionişti, de o implementare exactă a planurilor de relansare economică.
Reporter: Spre deosebire de anii precedenţi, problemele cu care se confruntă antreprenorii din ţara noastră au rămas, în mare parte, aceleaşi?
Florin Jianu: Problemele majore rămân aceleaşi. Avem, însă, şansa de a trece peste toate aceste probleme cu ajutorul infuziei de capital european - vorbim de Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă -, plan care are în vedere investiţii în domenii strategice, cum ar fi digitalizarea, care înseamnă de fapt o simplificare şi o debirocratizare masivă. În plan mai sunt prevăzute investiţii în ceea ce înseamnă infrastructura rutieră şi feroviară, atât de necesare economiei româneşti, investiţii în dezvoltarea unor sectoare cheie ale economiei naţionale - şi aici mă refer la ceea ce înseamnă securitatea economică a României: depozite de produse alimentare, fabrici de procesare, fabrici de consumabile medicale atât de necesare. Uitaţi-vă că aceste atât de banale măşti de protecţie, noi le-am importat în toată această perioadă de pandemie, mărind deficitul comercial, în loc să le producem în ţară. Acestea sunt probleme sistemice, pe care România, cu ajutorul acestor fonduri şi cu o implementare adecvată, poate să le depăşească în această perioadă. Deci, practic, ar trebui să vedem şi oportunităţile din această criză.
Reporter: Sunteţi mulţumit de măsurile luate de Guvern pe parcursul anului trecut pentru sprijinirea mediului de afaceri sau consideraţi că ar mai fi fost nevoie de ceva în plus?
Florin Jianu: Au fost o serie de măsuri bune şi aici menţionez şomajul tehnic - banii au ajuns la timp în acea perioadă. Acum este transformat în kurzarbeit (n.r. - muncă flexibilă), iar aici este o problemă ca banii să ajungă rapid pentru ultimele trei luni ale anului trecut în conturile companiilor. Când vorbim despre 2020 ne referim şi la IMM Invest, un program care şi-a dovedit utilitatea şi capacitatea, ajungând la peste 24.000 de garanţii acordate companiilor româneşti, dar şi despre o întârziere în ceea ce înseamnă implementarea măsurilor privind sprijinirea capitalului de lucru şi capitalului pentru investiţii - cu acele măsuri denumite generic 1, 2, 3 - măsuri care, iată, au ajuns la implementare abia spre sfârşitul anului 2020. Ar fi putut să fie puse în aplicare mai rapid, aşa cum noi cerem încă din luna aprilie, şi atunci cu siguranţă lucrurile ar fi stat altfel în această perioadă.
• Înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului, Comerţului, Turismului şi Digitalizării - o necesitate pentru mediul privat de afaceri
Reporter: Antreprenorii români sunt pregătiţi să acceseze fondurile europene, din punct de vedere profesional, din punct de vedere al procedurilor, sau mai este nevoie de programe de formare profesională în acest sens?
Florin Jianu: Mesajul meu pentru antreprenori este să nu se specializeze ei în accesarea de fonduri europene, ci să apeleze la specialişti şi la profesionişti în accesarea acestui tip de fonduri. Să nu facă singuri accesarea respectivă, deoarece apar foarte multe chichiţe, foarte multe greşeli pe care le pot face în implementare şi care ar avea drept consecinţă returnarea fondurilor primite. Dacă ne uităm însă strict statistic pe numărul de firme care au aplicat la celelalte măsuri - de exemplu la Programul Operaţional Regional, unde avem depăşiri de 200% sau 300% din partea mediului privat -, cu toate supracontractările realizate de Guvern în ultima perioadă, avem solicitări care depăşesc de două-trei ori nivelul fondurilor alocate. Deci, putem spune că mediul românesc privat de afaceri este unul matur, pregătit pentru implementarea şi absorbţia fondurilor europene. Şi, dacă mai facem o comparaţie între ce a reuşit mediul privat şi mediul public în această perioadă, în acest exerciţiu financiar multianual 2014-2020, dar şi în cel anterior - 2007-2013, vedem că performanţa este de partea sectorului privat.
Reporter: Ce aşteptări aveţi de la noul guvern?
Florin Jianu: Aşteptăm, în primul rând, să vedem că noul guvern este alcătuit din oameni profesionişti, să vedem o implementare imediată a Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, realizarea unor task-force-uri naţionale pentru a lucra îndeaproape între mediul public şi mediul privat pe absorbţia fondurilor europene. Aşteptăm câteva investiţii cheie în economie, cum ar fi modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, şi modernizarea şi reformarea sectorului economic, de la simplificare-debirocratizare până la susţinerea unei noi generaţii de antreprenori prin instrumente adecvate pentru finanţare, pentru dezvoltare şi pentru internaţionalizare.
Reporter: Ce ar trebui făcut pentru ca mediul privat de afaceri din ţara noastră, şi în special IMM-urile, să reprezinte la sfârşitul anului 2021 mai mult de 50% din Produsul Intern Brut?
Florin Jianu: Ar trebui să facem în primul rând politici adecvate pentru mediul privat. Cu asta ar trebui să începem, cu o diferenţiere legislativă. Să nu mai legiferăm sau supralegiferăm în mod similar pentru companiile mici ca şi pentru companiile mari, deoarece în acest moment nu se gândeşte deloc la scară mică aşa cum e principiul european, adică nu se gândeşte adecvat şi simplificat pentru companiile mici versus companiile mari. Toate companiile trebuie să implementeze aceleaşi lucruri şi atunci rezultă o pierdere de competitivitate din partea companiilor mari. Le este foarte greu cu această supralegiferare, suprabirocraţie să funcţioneze la parametri la care ar putea să îşi atingă potenţialul.
Reporter: Vă mulţumim!
1. Bate câmpii, Jianu
(mesaj trimis de Cristian în data de 05.01.2021, 07:59)
Bate câmpii, Jianu. Economia nu-și poate reveni decât dacă dacii liberi sunt lăsați să revină în economie în calitatea lor de consumatori care sa cumpere și să susțină afacerile, iar asta presupune revenirea la starea inițială, când oamenii erau liberi și FIARA mondială stătea cat de cat în banca ei fără să-și bage nasul în viețile oamenilor
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.01.2021, 09:22)
N-ai spus nimic. Dupa ce te-ai facut de rusine cu asazisul corporatismn al fascismului, ar trebui sa iei o pauza, pentru ca nu-i frumos sa fii si nesimtit, cand te dovedesti semidoct si incult.
1.2. Din nou te bagi în seamă (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Creitar în data de 05.01.2021, 10:47)
Există un cuvânt care te-ar descrie foarte bine. Dar nu îl voi folosi, pentru că risc ca Make să îmi șteargă mesajul. Îți spun doar atât: vezi că revenirea la starea inițială înseamnă practicarea trocului. Sunt însă convins că mulți dintre dacii liberi la care te referi vor confunda trocul cu troaca din care se adapă alături de alți porci.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.01.2021, 12:25)
Cristian are suflet mare, dar e inginer.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.01.2021, 13:33)
Cristiane mai ia și tu o pauză. Că amesteci realitatea cu fantezia.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.01.2021, 10:49)
Pai incepem cu "daca". Daca, daca, s-ar putea, ..... Asa ca nu se va face nimic. Pe acest pamant minunat locuiesc prea multi "daca, . Am putea cate ceva, daca..., am fi facut , daca...Asa spun toti cei care nu au facut nimic in viata lor, cu capul lor. Acestia traiesc bine la Stat. Conduc tara niste indivizi care ar fi lasat ceva in urma lor, daca...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.01.2021, 19:02)
Deci nu s_a restructurat statul din 90 si acum ce sa vezi .... Cov2 ii salveaza ? Rusinoasa mentalitate , consumul trebuie sustinut doar dupa restructurarea imperios necesara a statului....
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.01.2021, 22:54)
consumul nu trebuie sustinut!
Productivitatea reala a societatii trebuie sustinuta!
Daca susti productivitatea se face loc si de consum!
Ce este asta cu consumul?
Nu exista asa ceva pana in primul si al doilea razboi mondial!
Nu exista sa sustii consumul cu productivitatea!
semnat comenturi “cretine”
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.01.2021, 20:47)
BEC face QT in timp ce FED tine QE!
Din relatia asta reiese ca banca centrala europeana transmite intentionat socuri deflationiste in piata prin descentralizare si dizolvare a unor rute vechi comerciale!
Germania, Franta si Italia Domina excesiv rutele comerciale de tranzactionare, UK incepe sa schimbe trendul!
Exemple sunt destule in Malluri si Supermarketuri cu etc produse ce nu mai sunt autohtone!!!
Fiecare soc deflatie, prin inchiderea /restrangerea creditarii, duce la dizolvare entitati locale si migratie fluzuri din exterior in intarior si monopolizare rute tranzactionate!
semnat comenturi "cretine"