• Obligaţiunile verzi
Prima obligaţiune verde din istorie, concepută special pentru a strânge fonduri pentru proiecte de mediu a fost emisă în 2007 de către Banca Europeană de Investiţii a UE. Piaţa este în prezent apreciată la 1,1 trilioane de lire.
Principala sursă de experienţă în această piaţă este Profesorul Sean Kidney, cofondatorul şi preşedintele Climate Bonds Initiative, o organizaţie non-profit care urmăreşte să mobilizeze fonduri pentru proiecte de energie verde şi lucrează în 30 de ţări, împreună cu parteneri de investiţii care includ Credit Suisse, Black Rock şi Allianz Global Investors.
Până în prezent, sumele strânse de obligaţiunile ecologice de stat sunt de 95 miliarde lire sterline şi 90% dintre acestea provin din ţările europene.
CE FINANŢEAZĂ OBLIGAŢIUNILE VERZI
ENERGIE: 36,00%
CLĂDIRI: 26,5 %
TRANSPORT: 23,00%
APĂ: 6,5 %
UTILIZAREA PĂMÂNTULUI: 5,00%
DEŞEURI: 2,00%
ALTELE: 1,00%
• Activismul acţionarilor
La momentul editării acestui articol, 3.826 de organizaţii au semnat aceste principii susţinute de ONU pentru investiţiile responsabile care, împreună, au în administrare active de 89 de trilioane de lire.
Acţionarii instituţionali care investesc în conformitate cu principiile de mediu, sociale şi de guvernanţă (Environmental Social and Governance - E.S.G.) au arătat anul acesta că pot obţine succese reale.
Exemple ale acestui activism sunt:
1. Companiile petroliere Chevron şi ExxonMobil au pierdut amândouă bătălii cu acţionarii lor privind strategiile privind climatul. În cazul ExxonMobil, un fond de hedging a reuşit să elimine doi membri din consiliul de administraţie.
2. Presat de o coaliţie de acţionari cu 140 de miliarde de lire în mai, un retailer internaţional major a promis să vândă băuturi şi mâncăruri mai sănătoase.
3. Banca HSBC a acceptat să elimine finanţarea industriilor bazate pe cărbune, după lobby-ul unui grup de investitori cu proiecte de 1,74 trilioane de lire.
Cu toate acestea, în timp ce unii administratori de active arată leadership în zona de ESG, manageri care administrează un total de 26 de trilioane de lire sterline încă nu fac nimic cu privire la daunele ecologice cauzate de companiile în care investesc.
James Alexander este preşedintele U.K. Sustainable Investment and Finance Association [U.K.S.I.F.], care reprezintă firme de administrare a fondurilor şi alte organizaţii de investiţii.
El a făcut o afirmaţie foarte înţeleaptă. "Nu poţi să ajungi la sustenabilitate vânzându-ţi participaţiile, asta ar însemna pur şi simplu că ai vândut acţiunile cuiva căruia îi pasă mai puţin decât îţi pasă ţie. Deci angajamentul şi activismul este esenţial, fondurile ar trebui să voteze la adunările generale ale acţionarilor şi să lucreze cu companiile pentru o presiune în direcţia sustenabilităţii. Opinia lui este că firmele ar trebui să stabilească obiective de performanţă E.S.G. şi sa permită acţionarilor să voteze în privinţa subiectelor care privesc schimbarea climatică.
• Investiţiile etice - reacţia în lanţ
1. Investitorul va insista faţă de administratorul de fond ca banii acestuia să intre doar în societăţi care au un model de business sustenabil, astfel încât petrolul sau cărbunele să nu se încadreze.
2. Aceasta va avea un efect asupra strategiei de investiţii, pe măsură ce administratorii îşi ajustează portofoliul pentru a reflecta dorinţele clienţilor lor.
3. Acest lucru va avea apoi un efect asupra activităţii bursei şi a preţului acţiunilor.
4. Firmele de combustibili fosili va trebui să-şi schimbe comportamentul şi strategiile de investiţii pentru a-şi demonstra credenţialele lor verzi sau preţul acţiunilor lor va avea de suferit.
Deci activiştii pentru schimbarea climatică le cer investitorilor să pună preocupările pentru mediu deasupra oricăror alte consideraţii - rentabilitate, profit etc. - şi dacă societatea în care vrei să investeşti nu are politici de mediu acceptabile atunci nu ar trebui investeşti în ea. Dacă reuşesc acest lucru şi fondurile vor părăsi acele companii, atunci bursa va trece printr-o schimbare seismică permanentă.
Notă: Autorul este membru al Institutului Contabililor Autorizaţi din Anglia şi Ţara Galilor de 42 de ani şi este consilier fiscal în Marea Britanie.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2021, 12:17)
energia va deveni un lux , iar energie scumpa inseamna profit mic sau deloc
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2021, 20:04)
"Acţionarii instituţionali care investesc în conformitate cu principiile de mediu, sociale şi de guvernanţă au arătat anul acesta că pot obţine succese reale."
Eu mă așteptam ca la capitolul succesuri să apară elemente concrete spre exemplu: scăderea prețului energiei electrice, scăderea prețului încălzirii, dublarea capacității de stocare a energiei în baterii, șamd.
Când colo "succesurile" constau în faptul că ceva hedge fund a înlocuit 2 indivizi din board cu alți 2 obedienți (plătiți cu milioane $$$). Că nu se mai finanțează proiecte petroliere, prețul energiei explodează iar inflația distruge clasa de jos și clasa de mijloc peste tot prin lume. Sigur, pe hedge fund, pe ceilalți mari granguri și pe politicieni îi doare la pedală de explozia prețurilor la energie. Însă nivelul de trai se prăbușește pentru 90% din populație.
2.1. Soylent Green (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Malthus în data de 10.11.2021, 20:19)
Oricum sintem prea multi. Peste 7 miliarde, in conditiile in care optimul este de 3,5 miliarde. Solutia ar fi sa reducem populatia planetei. Spune si autorul, intr-un articol anterior, ca se poate face pe parcursul unei generatii.
Pretul (foarte) ridicat al energiei, alimentelor, serviciilor publice sint mijloace eficiente si rapide de a infaptui aceasta revolutie sociala. Cine are (destui) bani ramine in viata. Ceilalti se reintorc in circuitul naturii.