Iohannis, la COP28: "România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru manufactura de tehnologii verzi"

Preşedintele Klaus Iohannis, prezent luni la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), a declarat că România este interesată să dezvolte, să utilizeze şi să fabrice tehnologii verzi, contribuind astfel la lanţurile valorice verzi internaţionale, transmite agerpres.ro.

Preşedintele a subliniat, în cadrul evenimentului "Sustainable Innovation Forum 2023", din Dubai, că, pentru a răspunde în mod eficient schimbărilor climatice, guvernele trebuie să dezvolte un parteneriat puternic cu întreprinderile, instituţiile financiare, entităţile de cercetare şi inovare şi ONG-urile, relatează sursa indicată.

Conform sursei menţionate, "România este interesată să dezvolte, să utilizeze, dar şi să fabrice tehnologii verzi şi să contribuie astfel la lanţurile valorice verzi internaţionale. Analizele publicate de Banca Mondială indică competitivitatea României la export în ceea ce priveşte subcomponentele lanţului valoric eolian, cum ar fi tablourile electrice de control şi de distribuţie. România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru manufactura de tehnologii verzi. Prin intermediul Fondului pentru Tranziţie Justă, ţara mea sprijină în mod activ dezvoltarea producţiei de baterii în regiunile în care economia locală este în prezent încă dependentă de cărbune. De asemenea, marii producători auto din România îşi reorientează producţia către vehiculele electrice", a spus preşedintele.

Potrivit acestuia, ţara noastră este situată într-o regiune "percepută uneori ca având o amprentă de carbon mare", dar subliniază că România şi-a redus de fapt emisiile de gaze cu efect de seră cu peste două treimi, în ultimele trei decenii, în timp ce şi-a multiplicat produsul intern brut, transmite sursa indicată: "Pornind de la acest bilanţ, ne angajăm să ne dezvoltăm economia şi să ne reducem în continuare emisiile, în mod simultan. În acest sens, avem nevoie de tehnologii transformatoare şi inovatoare la preţuri accesibile", a subliniat Iohannis.

Preşedintele a afirmat că "peisajul inovaţiei verzi din România este foarte dinamic" şi marile centre universitare, precum cele din Bucureşti şi Cluj, inovează în domeniul materialelor de construcţie durabile şi al aplicaţiilor pentru eficienţa energetică. Totodată, companiile din România susţin progresul tehnologiei pompelor de căldură, "esenţiale pentru decarbonizarea sectorului încălziri şi răcirii" clădirilor, menţionează sursa citată.

Potrivit agerpres, "Cercetarea şi inovarea pot ajuta la consolidarea şi la adaptarea superioară a producţiei agricole la schimbările climatice, atât în România, cât şi la nivel mondial. La COP26, la Glasgow, România a fost printre primele ţări care s-au alăturat Misiunii de Inovare Agricolă pentru Climă, o iniţiativă care urmăreşte să abordeze schimbările climatice şi foametea la nivel mondial prin inovaţie la nivelul sistemelor alimentare. Demersurile României fac parte din eforturile mai ample ale UE în materie de inovare. Uniunea Europeana este promotorul celui mai avansat sistem de comercializare a emisiilor din lume", a spus preşedintele.

Iohannis a subliniat că Uniunea Europeană este "un inovator" în ceea ce priveşte finanţarea combaterii schimbărilor climatice şi stimulentele financiare pentru acţiunea climatică. În acelaşi timp, a adăugat şeful statului, UE este un "lider" în cercetarea şi dezvoltarea de soluţii de stocare a energiei şi de captare a carbonului, ambele esenţiale pentru a ajunge la zero emisii nete, precizează sursa.

Klaus Iohannis a evidenţiat că acţiunea globală în domeniul climei se bazează pe dezvoltarea şi transferul de tehnologie, astfel încât ţările din întreaga lume să poată pune în aplicare eficient planurile naţionale privind clima şi să livreze în raport cu Acordul de la Paris, conform sursei citate: "Sinergiile dintre tranziţia verde şi cea digitală facilitează o acţiune eficientă în domeniul climei. Pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare în a-şi atinge ţintele legate de digitalizare şi sustenabilitate, România s-a alăturat anul acesta Hub-ului Digital pentru Dezvoltare, condus de UE, pentru proiecte în Africa şi America Latină", a precizat preşedintele.

Potrivit şefului statului, "cel mai important atu" în lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cetăţenii, care trebuie să aibă competenţele necesare pentru a inova şi a participa la tranziţia verde. Acest lucru va asigura o creştere durabilă din punct de vedere economic şi ecologic, a punctat Iohannnis, informează agerpres: "Sistemele educaţionale solide vor genera capacitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare necesară pentru tranziţia verde. De asemenea, trebuie să inovăm în ceea ce priveşte programele şcolare şi practicile de predare. România a făcut paşi în acest sens prin includerea, de exemplu, a Săptămânii Verzi în structura anului şcolar, începând cu 2023. Schimbările climatice constituie o ameninţare extremă pentru planetă şi reprezintă o ameninţare existenţială pentru populaţia acesteia. Numai dacă noi toţi, oamenii din întreaga lume, ne vom aduna şi ne vom uni forţele, vom putea răspunde eficient la aceasta provocare fără precedent", a conchis Klaus Iohannis.

Opinia Cititorului ( 6 )

1. e urgent propunerea unei.DUP
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2023, 10:30)
Declaraţie Universală a Păcii
Noi, locuitorii acestei planete, începând o eră definitivă de părăsire a războiului și abolire legală a oricărei îndeletniciri a acestuia, adoptăm solemn această Declaraţie Universală a Păcii, asemănătoare Magna ch arta a erei noastre.
1. Pacea, un bun universal al Omenirii: Pacea este un drept fundamental al Omenirii. Toţi locuitorii planetei, prezenţi şi viitori, precum și toate structurile instituţionale care le servesc interesele, inclusiv statele, au datoria fundamentală să o apere, să o dezvolte, să o facă cât mai rezilientă și să o promoveze prin toate mijloacele economice, politice, culturale, educaţionale etc.
2. Indivizibilitatea Păcii lumii: Pacea lumii este indivizibilă și aparţine de drept, ca bun colectiv, Umanităţii. Niciun fel de condiţii, împrejurări sau situaţii conflictuale, competiţii, diferende religioase, culturale sau de altă natură, niciun fel de obiective economice, politice, ideologii etc. nu pot îndreptăţi, sub nicio rezervă, recursul organizat instituţional la folosirea forţei, constrângerii, opresiunii, privării cetăţenilor de drepturile și libertăţile lor fundamentale, dislocării prin forţă sau distrugerii comunităţilor umane, uciderii în masă și genocidului, distrugerii eco-sistemelor planetare sau locale, distrugerii sistematice a infrastructurilor sociale.
3. Crimă împotriva Umanităţii: Oricine pune la cale, pregăteşte, decide, pune în mişcare și conduce/coordonează astfel de acțiuni care aduc atingere, creează ameninţare sau reprezintă încălcare a Păcii, indiferent de natura lor și de amploarea pericolelor create, comite o crimă împotriva Umanităţii.
4. Sancţiuni de drept: De la intrarea în vigoare a prezentei Declaraţii, prevederile sale se bucură de privilegiul absolut al precăderii constituţionale și vor deveni nemijlocit apelabile în instanţele desemnate legal să judece asupra acestei materii și a răspunderii juridice a făptuitorilor.
Prin adoptarea acestei Declaraţii Universală a Păcii, semnatarii recunosc solemn și consacră de drept angajamentul lor comun pentru o lume mai pașnică, mai dreaptă și mai prosperă, fundamentată pe respectul reciproc și cooperare internaţională.
1. 1.1. Pai armata Israelului a reluat bombardamentele ,nu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2023, 14:08)
  Ce Declaratii sa se adopte cand nici macar o condamnare verbala nu a putut trece in Consiliul de securitate ,referitoare la nenorocirile din Gaza : ca sunt mai multe incalcari simultane ale tratatelor UN ,tratatele internationale generale etc .
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2023, 11:01)
Importanța Păcii Durabile pentru Coeziune: Sublinierea efectelor în cascadă ale crizelor recente asupra economiilor și societății, precum și necesitatea menținerii unității și coeziunii interne, evidențiază importanța păcii durabile în promovarea unei comunități europene unite. Fără o pace stabilă, obiectivele de coeziune devin mai dificil de atins.
3. modularea cheltuielilor militare catre compensare
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2023, 13:09)
Analiza Integrată privind Impactul Războiului asupra Schimbărilor Climatice și Propunerea de Realocare a Fondurilor Militare:
Conexiunea directă între război și schimbările climatice:
Introducerea ideii că războiul contribuie la schimbările climatice prin poluarea generată de arme este pertinentă și susținută de informațiile furnizate. Cifre și exemple specifice despre emisiile de gaze cu efect de seră produse în timpul conflictelor ar întări argumentul.
Impactul poluării armelor:
Menționarea că armele folosite în conflicte generează poluare constituie un punct important. O analiză mai detaliată a acestui aspect, precum tipurile de arme cu cel mai mare impact poluant, ar adăuga profunzime și credibilitate argumentului.
Propunerea de realocare a fondurilor militare:
Sugestia de a utiliza fondurile alocate factorului militar pentru compensarea daunelor aduse climei este o inițiativă înțeleaptă. Totuși, o examinare detaliată a fezabilității acestei propuneri, inclusiv posibilele beneficii și riscuri, ar completa argumentul.
Comparare cu fondul de solidaritate la nivelul UE:
Referința la fondul de solidaritate al UE și apelul României pentru acesta adaugă un context semnificativ. O analiză a modului în care alte regiuni sau state au gestionat realocarea fondurilor pentru situații de urgență poate consolida susținerea pentru o abordare similară la nivel global.
Nevoia de date concrete:
O mai mare prezentare a datelor specifice privind impactul poluării armelor și posibilele beneficii ale realocării fondurilor ar consolida încrederea cititorului în argumentul prezentat.
Abordarea bilaterală și potențiale obstacole:
Textul ar putea să includă perspectivele bilaterale ale acestei propuneri, cum ar fi opoziția potențială din partea industriei militare sau problemele legate de securitate națională. Aceasta ar contribui la o abordare echilibrată și la anticiparea potențialelor provocări.
În final, propunerea de a analiza și de a realoca fondurile militare pentru a compensa daunele aduse mediului în contextul schimbărilor climatice reprezintă o perspectivă inovatoare. O analiză mai profundă și susținută de date concrete va consolida argumentul și va contribui la îmbunătățirea acestei inițiative.
1. 3.1. Ca sa produci o arma (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2023, 15:53)
  Ca sa produci o arma, ca si o eoliana, trebuie sa arzi in procesul de productie niste combustibili fosili.
  Iar acesti combustibili fosili, pe langa faptul ca sunt ne-regenerabili, emana CO2 in atmosfera.. deci pe cale logica... inarmarea si productia de arme contribuie direct la poluarea planetei si dreneaza serios din resursele care ar putea fi dirijate in scopuri mai bune.
  3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2023, 16:29)
  Multumiri!