Iohannis sesizează CCR cu privire la neconstituţionalitatea legii referitoare la statutul aleşilor locali

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, astăzi, Curţii Constituţionale, o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

"Intervenţia legislativă asupra art.9 lit. f) şi art. 15 lit. e) din legea dedusă controlului de constituţionalitate conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local, consilier judeţean, primar şi preşedinte al consiliului judeţean de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei (art. unic pct.1 şi 2 din lege)", motivează Administraţia Prezidenţială decizia prin intermediul unui comunicat de presă.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale prin actuala modificare a statutului aleşilor locali, standardele de integritate şi de luptă împotriva corupţiei sunt diminuate, în condiţiile în care încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, iar nu şi în cazul altor fapte de corupţie prevăzute în Codul penal şi în alte legi speciale.

De asemenea conform sursei citate, noua opţiune nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege.

"În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept", se precizează în acelaşi comunicat.

În sesizare, preşedintele arată că, potrivit Legii 393/2004, în exercitarea mandatului, aleşii locali se află în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia, iar o condiţie a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia aceştia se obligă la respectarea Constituţiei şi a legilor.

Iohannis afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracţiunii şi titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorităţii publice de către persoana condamnată.

"De altfel, instanţa de contencios constituţional a statuat că exercitarea în mod netulburat a funcţiei dobândite ca urmare a opţiunii electorale nu este un drept absolut, acesta fiind protejat de prevederile Constituţiei atât timp cât se realizează cu respectarea condiţiilor prevăzute de aceasta şi de legi. Or, săvârşirea unei fapte penale pentru care există o condamnare definitivă la pedeapsa cu închisoarea plasează, prin ea însăşi, alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei, prin încălcarea jurământului de a respecta prevederile Constituţiei şi ale legilor, asumat potrivit Legii 393/2004, iar consecinţele legale pe care nerespectarea condiţiilor de exercitare a unei funcţii le antrenează nu pot fi considerate o restrângere a exerciţiului acelei funcţii", adaugă şeful statului.