ION LUNGU, PREŞEDINTE AFEER: "Dacă firmele din energie vor fi taxate cu 3% din cifra de afaceri, impactul va fi dezastruos"

Impactul proiectului de Ordonanţă de Urgenţă prin care firmele din sectorul energetic ar urma să plătească o taxă de 3% pe cifra de afaceri anuală, va fi unul dezastruos, potrivit domnului Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Taxa, pe care Guvernul o are în vedere ar urma să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019, iar procentul de 3%, majorat de la 0,1% în prezent, va intra în conturile Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Preşedintele AFEER a declarat ieri, în cadrul unei întâlniri cu presa: "Dacă se va întâmpla aşa ceva, impactul aces­tei OUG va fi dezastruos, dar sunt, totuşi, convins că vor avea loc mai multe dezbateri şi vor fi făcute mai multe analize de impact, iar decizia finală va fi luată pe baza concluziilor acestora. Toate anomaliile şi situaţiile trebuie analizate punct cu punct şi rezolvate punct cu punct".

Declaraţiile domniei sale vin în urma afirmaţiilor făcute marţi seara de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, privind introducerea unei taxe pe "lăcomia băncilor", în funcţie de nivelul Robor, plafonarea preţului gazelor naturale sau aplicarea unei taxe pe cifra de afaceri a companiilor din energie.

Mai mult, duminică, liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, în cadrul Consiliului Naţional al PSD, că multinaţionalele şi companiile care activează în sectoare precum energie, telefonie, jocuri de noroc şi în domeniul bancar ar trebui să înceapă să plătească impozit pe cifra de afaceri, şi nu pe profit, aşa cum se întâmplă în prezent.

Potrivit preşedintelui AFEER, aşa cum este formulat acum proiectul de act normativ, "se pare că această contribuţie de 3% este în plus faţă de tarifele ANRE, care doar va colecta aceşti bani şi îi va vira la stat (tarifele ANRE fiind separate)", iar taxa, majorată, va fi aplicată la întreaga cifră de afaceri a companiei, nu doar pentru activitatea din energie, multe dintre companii având activităţi şi în alte sectoare.

Un alt aspect care trebuie discutat pe marginea acestui subiect ţine de caracterul retroactiv al actului normativ, susţine Ion Lungu.

Domnia sa a declarat: "Poate cel mai important aspect, din punctul nos­tru de vedere, este faptul că, deşi aceste prevederi ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2019, este de fapt o aplicare retroactivă pentru că ceea ce plătesc participanţii la piaţă (contribuţia de 3%) se bazează pe cifra de afaceri din 2018. Astfel, în martie 2019 firmele vor trebui să plătească de 30 de ori mai mult la ANRE, ceea ce e substanţial. Evident că nimeni nu şi-a bugetat aşa ceva".

Totodată, membrii Comitetului Director al AFEER au adăugat: "Dacă, într-adevăr, se va întâmpla aşa, firmele din energie aflate în insolvenţă se vor duce direct în faliment, iar cele care nu sunt, încă, în insolvenţă, vor ajunge în acolo". Domnul Lungu a explicat că aceste lucruri au la bază "aspecte întâmplate punctual în activitatea anumitor companii".

"Nu înţelegem de ce nu se merge în control la acele companii, să se rezolve situaţia, în loc să facem o regulă din excepţie. Situaţiile punctuale trebuie rezolvate punctual, şi nu prin măsuri generale. Nu se întâmplă acum pentru prima dată, dar este de o anvergură deosebită", a menţionat domnul Lungu.

În plus, conform AFEER, furnizorii şi traderii ar fi profund loviţi de această prevedere, explicând: "La traderi nu există, în momentul de faţă, margine brută de 3%, acum este 0,5% sau 1%, maxim. Pentru furnizori, este mai complicat puţin deoarece acest procent de 3% intră în cascadă: se aplică întâi la producător şi mai intră o dată la companiile de distribuţie şi transport, apoi se aplică şi la furnizorul final şi, până la urmă, această creştere tot se va regăsi, într-o formă sau alta, la consumatorul final, ceea ce înseamnă că factura consumatorului final va fi încărcată cu un plus de circa 6%, minim".

Domnul Lungu a vorbit şi despre schimbarea fundamentală în ceea ce priveşte piaţa de energie pentru că se reintroduc tarifele reglementate pentru consumatorii casnici, pentru o perioadă limitată (martie 2019-martie 2022), după ce piaţa fusese complet liberalizată, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Preşedintele AFEER a mai spus: "Reapare piaţa reglementată, în care vor exista tarife reglementate la producători, cu care vor trebui să vândă furnizorilor de ultimă instanţă (FUI) şi, probabil, şi tarifele reglementate cu care consumatorii finali vor cumpăra de la FUI.

Actualii FUI au recunoscut un tarif bazat pe un preţ de achiziţie a energiei de 220 lei/MWh, din câte ştiu eu, numai că preţurile s-au dus mult mai sus şi există şansa ca la următoarea stabilire de tarife, de la 1 iulie 2019, să fie introduse, cumva, nişte corecţii".

Unii dintre reprezentanţii AFEER au opinat că "toţi furnizorii români vor dispărea, ca urmare a acestei OUG, pentru că niciunul dintre aceştia nu are marja de 3%, aşadar toţi vor intra în insolvenţă".

În afara furnizorilor sprijiniţi de companiile multinaţionale, toţi ceilalţi vor avea dificultăţi în a se susţine în aceste condiţii, au mai subliniat atenţia.

În cazul în care plata acestei contribuţii de 3% s-ar aplica, tot importul şi exportul de energie din România vor dispărea şi se va ajunge la black out, a atras atenţia unul dintre membrii board-ului Asociaţiei.

La rândul său, Ion Lungu rămâne optimist, fiind de părere că nu se va ajunge la black out şi că vom fi capabili, să ne asigurăm tot consumul de energie. "Există, însă, riscul de a fi izolaţi de restul. Cel puţin părerea mea este că nu suntem sub o presiune de black out, dar putem spune că vor ră­mâne consumatori nealimentaţi, la un moment dat. Există acest pericol, dar nu cred că se mai poate întâmpla o cădere totală, completă, a sistemului. Ca să ajungem acolo trebuie să se întâmple două elemente majore simultan, poate black out comercial, dar nu tehnic, să rămână în beznă toată Româ­nia. Cel mult se va insulariza o anumită zonă şi importul va fi mult mai dificil şi mai scump. Vorbim, aşadar, de un impact comercial, care nu duce, oricum, la căderea sistemului energetic naţional", a explicat preşedintele Asociaţiei, atrăgând atenţia asupra faptului că situaţia de criză înseamnă, efectiv, imposibilitatea de a acoperi consumul cu energie.

Vor rămâne puţini investitori, jucători în piaţă, dar nu vor pleca toşi şi nu toţi vor da faliment, a explicat un alt membru al board-ului, care a mai precizat: "Concurenţa va fi mult mai mică, sau chiar monopol, şi, probabil, vom lua energia mult mai scump. Oricum ar fi, această ordonanţă, chiar dacă nu va apărea, a îngheţat, cel puţin pentru şase luni, orice decizie de investiţie în sectorul energetic din România".

Declaraţiile de marţi seara ale Minis­trului Finanţelor Publice au generat, ieri, scăderi puternice ale cotaţiile acţiunilor companiilor energetice listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Ieri, la orele 15:55, acţiunile Romgaz scăzuseră cu 13,14%, cele ale OMV Petrom cu 13,54%, acţiunile Transelectrica cu 7,24%, titlurile companiei Nuclearelectrica cu 5,45%, acţiunile Transgaz scăzuseră cu 9,79%, cele ale companiei Electrica cu 11,71%, iar acţiunile Conpet înregis­trau un minus de 7,05%.