• Încă ne împrumutăm pentru pensii şi salarii
Bugetarii s-ar putea bucura de salarii mai mari, dacă economia îşi revine. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economis-tul-şef al Raiffeisen Bank, ne-a declarat că fondul de salarii în sistemul bugetar ar putea fi majorat cu 5% în 2012, dacă economia va creşte cu 1,5% în acest an şi cu 3,9% anul viitor, aşa cum anticipează autorităţile.
Domnia sa ne-a explicat: "Conform programului de consolidare fis-cală agreat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, ponderea salariilor din sectorul bugetar trebuie să scadă de la 8,3% din PIB, cât era în 2010, la 7,5% în 2011, respectiv la 7,1% în 2012. Dacă PIB ar creşte cu 1,5% în acest an şi cu 3,9% în 2012, aşa cum anticipează autorităţile, ar exista spaţiu fiscal pentru o majorare a fondului de salarii cu 5% în 2012. Evident că, dacă numărul de salariaţi ar rămâne în 2012 acelaşi ca în 2011, salariul mediu din sectorul bugetar ar putea creşte cu 5% în 2012 faţă de 2011. Dacă numărul de salariaţi va scădea, procentul de creştere a salariului mediu ar putea fi mai mare".
Preşedintele Consiliului Fiscal a subliniat că nu este posibilă revenirea la salariile de dinainte de tăierea cu 25% din iunie 2010 fără ca autorităţile să-şi asume o scădere majoră a numărului de personal.
"Nu ne permitem o creştere a facturii sociale. Dimpotrivă, aceasta trebuie să scadă în continuare, ca procent din PIB", a precizat domnul Ionuţ Dumitru.
• Deficitul sistemului de pensii trebuie rezolvat prin creşterea numărului de contribuabili
Deficitul sistemului de pensii rămâne o problemă majoră pentru ţara noastră, deşi situatia s-a mai îmbunătăţit,comentează Ionunţ Dumitru, adăugând: "Dacă deficitul sistemului de pensii este de aproape 3 miliarde de euro, adică 2% din PIB, peste care se suprapune un procent de 2% din PIB pentru plata dobânzilor la datoria publică, rezultă un deficit bugetar de minim 4%. Suntem ţară europeană, trebuie să avem un deficit bugetar sub 3% din PIB".
Pe termen scurt, problema deficitului în sistemul de pensii rămâne nerezolvată, însă, pe termen mediu şi lung, noua lege a pensiilor corectează parţial problema, prin creşterea vârstei de pensionare şi indexarea pensiilor cu inflaţia şi jumătate din creşterea reală a salariului mediu pe economie, precizează Ionuţ Dumitru.
"Legea pensiilor spune că pensiile vor fi indexate, începând cu 2012, în funcţie de inflaţie plus jumătate din creşterea reală a salariului mediu pe economie, fapt care mai echilibrează pe termen lung sistemul de pensii. Înainte de criză, politicienii doreau ca punctul de pensie să fie de 45% din salariul mediu brut pe economie, ceea ce era aberant şi sfida aritmetica elementară, în contextul în care contribuţia angajaţilor la bugetul de pensii este de circa 30% din salariul brut, iar numărul de contribuabili este aproximativ acelaşi cu numărul de pensionari.
Teoretic, salariile vor creşte mai repede decât inflaţia, pe termen mediu şi lung. Dacă pensiile vor fi indexate în funcţie de inflaţie şi parţial, în funcţie de creşterea reală a salariului mediu pe economie, raportul dintre pensie şi salariu ar trebui să scadă în timp. Acest fapt va contribui la creşterea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii".
Preşedintele Consiliului Fiscal ne-a dat şi un exemplu: dacă salariul mediu pe economie ar creşte cu 10% şi am avea o inflaţie medie anuală de 6% în 2011, ar însemna că salariul mediu ar creşte, în termeni reali, cu circa 4%. Astfel, pensiile ar trebui majorate, conform legii, cu 8% în 2012, din care 6% reprezintă inflaţia, iar 2%, jumătate din creşterea reală a salariului mediu pe economie.
Pe de altă parte, noul cod al muncii aduce flexibilitate pe piaţa muncii şi ar trebui să stimuleze angajarea. Primul-ministru Emil Boc a anunţat că noul cod al muncii a dus la creşterea numărului de contracte de muncă cu 102.870 într-o singură săpămână.
"Cu toate acestea, procesul de îmbătrânire a populaţiei este caracteristic tuturor ţărilor din economia globală.
Speranţa de viaţă este în creştere în ţara noastră, iar natalitatea, scăzută, astfel că este posibil să avem, în continuare, mai puţini contribuabili şi mai mulţi pensionari în viitor, spune reprezentantul Consiliului Fiscal. Este vital ca numărul de contribuabili la sistemele de asigurări sociale, inclusiv pensii, să crească în viitor", mai spune Ionuţ Dumitru.
• Ne împrumutăm, în continuare, pentru pensii şi salarii
Ne împrumutăm, în continuare, pentru pensii şi salarii, spune, îngrijorat, Ionuţ Dumitru: "Ministerul Finanţelor s-a împrumutat, în ultimii doi ani, ca să plătească pensii şi salarii, ceea ce nu este deloc sănătos pe termen lung.
Deşi situaţia bugetului s-a mai îmbunătăţit, datorită programului implementat în ultimii doi ani, încă sunt probleme. Reformele trebuie continuate.
România a intrat în criză cu un deficit bugetar foarte mare, de peste 5% din PIB, în 2008. Încă avem un deficit bugetar mare, generat, în mare parte, de cheltuieli sociale. Deşi procentul este în scădere, circa 70% din ce încasăm la buget pleacă spre salarii, pensii şi ajutoare sociale".
În felul acesta, datoria publică a României, nevoită să se împrumute pentru a achita cheltuieli curente, a crescut.
Preşedintele Consiliului Fiscal atrage atenţia:
"Dacă ne îndatorăm să plătim cheltuieli curente, evident că situaţia nu este sustenabilă pe termen mediu şi lung şi trebuie corectată. Autorităţile s-au angajat să reducă factura socială, măsurile cele mai dificile fiind luate în 2010".
Autorităţile trebuie să păstreze angajamentele asumate şi să continue reformele structurale, a concluzionat Ionuţ Dumitru.
"Mi se pare riscant să deschidem şampania, să spunem că am ieşit din recesiune şi să credem că totul va reveni la ce-a fost înainte de asumarea măsurilor de austeritate, pentru că nu se poate. În termeni de consolidare fiscală şi de reducere a deficitului bugetar, suntem abia la jumătatea drumului. În 2008 aveam un deficit bugetar de peste 5% din PIB. Deficitul risca să explodeze spre 10% sau chiar mai mult. Deşi măsurile de ajustare luate de autorităţi au inversat acest trend nesustenabil, încă nu am ajuns la finalul procesului de ajustare", spune preşedintele Consiliului Fiscal.
*
Ionuţ Dumitru: "Nu cred că vom avea probleme cu datoria suverană, dacă nu va mai continua să crească. În prezent, datoria publică este de peste 30% din PIB.
Noi nu ne permitem o datorie publică foarte mare. Nu trebuie să ajungem la 60% din PIB, limita impusă în Uniunea Europeană. Pentru o datorie publică mai mare, am avea de plătit dobânzi mai mari. Noi de-abia suportăm să plătim dobânzi de 2% din PIB, pentru că avem printre cele mai mici venituri bugetare din Europa. Cel mai important este să reducem deficitul bugetar şi să nu mai acumulăm datorie publică în mod nesustenabil, plătind salarii şi pensii".
*
"Creşterea exporturilor nu ajută foarte mult economia, pentru că reprezinta doar 25-27% din PIB. Dacă nu cresc cererea internă pentru consum şi investiţiile, sunt slabe speranţe să vedem o revenire rapidă a economiei.
Important este ca revenirea consumului să nu mai conducă la acumularea de deficite de cont curent, ca înainte de criză, ci să avem un consum ancorat în oferta internă. Creşterea economică va trebui să fie mai echilibrată, bazată într-o măsură mai mare pe exporturi şi investiţii", spune preşedintele Consiliului Fiscal.
*
"Dacă aprecierea de curs este mai mică decât câştigurile rezultate din creşterea de productivitate, exportatorii nu au o problemă de competitivitate. Producţia industrială a intrat pe o traiectorie de creştere datorită cererii externe. Pe fondul scăderii numărului de salariaţi, productivitatea este si ea în creştere. Este important, însă, ca aprecierea de curs să nu devină excesivă şi să nu fie mai mare decât câştigurile de productivitate. În plus, trebuie evitată aprecierea cursului, bazată pe intrări de capital speculativ volatil", atrage atenţia Dumitru.
*
"Orice măsură care nu figurează în proiecţiile bugetare şi afectează negativ deficitul bugetar, fie pe partea de cheltuieli, fie pe partea de venituri, ne-ar putea împiedica să atingem ţinta de deficit bugetar pentru 2011, de 4,4% din PIB, şi pe cea pentru 2012, de 3%. Doar dacă economia ar creşte mai repede decât am anticipat, ar fi posibile măsuri suplimentare de creştere a cheltuielilor sau de reducere a taxelor. În proiecţiile bugetare asumate de guvern, există potenţialul ca fondul de salarii să crească moderat în 2012", a declarat Ionuţ Dumitru.
*
"Economia are patru sectoare: industrie, servicii, construcţii şi agricultură.
Industria creşte de la jumătatea lui 2009, datorită cererii externe. În primul trimestru din 2011, probabil că şi serviciile au început să crească uşor.
Construcţiile sunt încă în scădere, iar rezultatele din agricultură sunt incerte, pentru că depind de condiţiile climatice", apreciază Ionuţ Dumitru.