IONUŢ PAULENCO, ANALIST ETORO: ''Europa, prognoză de revenire economică accelerată dar noile tulpini ale virusului rămân o ameninţare''

Economiile europene prognozează o revenire puternică anul acesta cu creşteri economice record, în ciuda ameninţărilor noilor variante ale virusului care amâna deschiderea completă pe o mare parte a continentului. Inflaţia este şi ea aşteptată să crească pe termen scurt dar Banca Centrala Europeană o vede încetinind pe termen mediu.

Consumul, inclusiv turismul care beneficiază de noile certificate de călătorie covid, este aşteptat să explodeze în următoarele luni, conform previziunilor de vară ale Comisiei Europene. Companiile încă se confruntă cu provocări precum blocajele logistice şi ale lanţului de aprovizionare, dar se aşteaptă ca şi acestea să îşi majoreze cheltuielile.

Se aşteaptă ca şi companiile să-şi crească cheltuielile deşi se vor confrunta cu provocări diverse cum ar fi cele logistice precum şi cu blocaje ale lanţurilor de aprovizionare.

Deşi optimistă în previziuni, Comisia Europeană a avertizat că statele membre ar trebui să-şi accelereze campaniile de vaccinare anti-Covid ca să oprească răspândirea noilor variante, mai infecţioase ale virusului. Ar fi de notat că aproximativ 64% din adulţii europeni au primit măcar o doză de vaccin, România fiind una din performerele slabe cu doar 30% din adulţi vaccinaţi, ceea ce o expune la riscul de a suferi un nou val pandemic în lunile ce vor urma.

Prognoza Comisiei Europene plasează totuşi România în fruntea celorlalte ţări cu o creştere economică prognozată de 7,4% din PIB pe 2021. În precedenta prognoză, publicată în primăvară, economia României era aşteptată să crească cu doar 5,1% în acest an. Media creşterii PIB la nivelul UE e prognozată să atingă 4.8% pentru 2021.

BCE adoptă o politică monetară nouă, concentrată pe un ţel de inflaţie de 2% pe termen mediu

Raportul Comisiei Europene estimează inflaţia în zona Euro pentru 2021 la 1,9%, iar în România la 3,2%, care este chiar inflaţia raportată pentru luna mai. Ţările din Uniunea Europeană raportează cifre ale inflaţiei care variază între minus 1,2% în Grecia şi un maxim de 5,3% în Ungaria, media UE fiind la 2,3%.

La doar o zi după raportul Comisiei Europene, în mod surprinzător, Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene a comunicat adoptarea unei noi politici monetare, incluzând o ţintă de inflaţie simetrică de 2% pe termen mediu. Acest lucru va oferi BCE mai multă flexibilitate în menţinerea unor rate ale dobânzilor mai scăzute pentru o perioadă mai lungă de timp, în ciuda unei creşteri aşteptate a inflaţiei pe termen scurt.

Precedenta revizie a politicii monetare din 2003 a fost considerată acum ca fiind nealiniată cu schimbările structurale ce au avut loc în aceasta perioadă. Trecerea la o ţintă de inflaţie simetrică de 2% înseamnă că inflaţia va putea să aibă depăşiri moderate ale ţintei într-o perioadă tranzitorie ca să recupereze perioadele când aceasta a fost sub ţintă.

În Statele Unite, Fed-ul a avut o viziune similară asupra inflaţiei pe care o consideră legată de redeschiderea economiei, văzută ca un eveniment unic şi din această cauză nu a luat măsuri de restrângere a acesteia în condiţiile în care piaţa muncii este încă în recuperare. Anul trecut, în august, Preşedintele Fed, Jerome Powell anunţa o măsură similară, "o formă flexibilă a inflaţiei cu o medie de 2% în timp".

În ciuda perspectivelor de revenire a economiilor, raportul Comisiei Europene avertizează asupra riscurilor din perioada următoare, inclusiv al unor noi valuri de Covid-19 cauzate de noile variante ale virusului. Riscurile economice sunt legate în particular de răspunsul gospodăriilor şi firmelor la schimbările restricţiilor şi impactul retragerii măsurilor de sprijin de urgenţă. Inflaţia poate creşte peste estimări dacă se vor menţine constrângerile legate de lanţul de aprovizionare iar presiunea asupra preţurilor va fi transferată agresiv către de consumatori.

În plus faţă de riscurile pe care le aduce pandemia de Covid, schimbarea de politică a BCE menţionează şi un angajament către un "plan" de acţiune ambiţios privind combaterea schimbărilor de mediu. "Consiliul Guvernatorilor BCE admite că schimbarea condiţiilor de mediu are implicaţii profunde asupra stabilităţii preţurilor" se menţionează în comunicatul de presă al BCE.

Economiile din zona Central şi Est Europeană în revenire puternică

Institutul pentru Studii Economice Internaţionale din Viena a publicat un raport care prezice o creştere economică de 4,2% în 2021 pentru cele 23 de economii din zona Centrală, Estică şi Sud-Estică a Europei (CESEE).

Ca şi ţările occidentale, zona CESEE se va confrunta cu o inflaţie mai mare decât cea estimată iniţial, provocată în principal de creşterea la nivel global a preţurilor la energie şi alimente. Inflaţia medie în luna mai a rămas la 4,5% - cel mai înalt nivel din 2015. Cu toate că inflaţia în creştere poate forţa băncile centrale să crească dobânzile de referinţă în 2021 - şase bănci centrale din zonă au facut-o deja - conform Institutului, aceasta nu va produce efecte adverse asupra activităţii economice sau de creditare.

Săptămâna trecută, BNR a păstrat neschimbaţi parametrii de politică monetară, inclusiv rata dobânzii de 1,25%.

Pieţele aşteaptă cu interes anunţurile de mâine legate de CPI (Indexul Preţurilor de Consum) pe iunie căutând semne că inflaţia este cu adevărat tranzitorie, a atins un maxim şi începe să scadă. În Statele Unite, analiştii se asteaptă la o scădere a inflaţiei de la 5% în mai la 4.9% în iunie. În România, inflaţia pe iunie este aşteptată să scadă uşor de la 3.75% la 3.7%.