Ionuţ Simion, Amcham: "Prioritatea zero a Guvernului ar fi să asigure o creştere economică sustenabilă"

Prioritatea zero a Guvernului trebuie să fie asigurarea unei creşteri economice sustenabile, consideră Ionuţ Simion, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), care apreciază că o creştere economică care nu este sustenabilă poate avea efecte destul de nefavorabile pe termen mediu şi lung.

"Creşterea economică a României, de 6%, este un lucru bun la prima vedere, dar dacă ea nu are la bază fundamente economice sustenabile, putem plăti un preţ destul de mare", a spus domnia sa , adăugând: "La acest moment, analizele făcute au arătat că deficitul României nu are acelaşi grad de creştere pe măsura a ceea ce se anticipa în primele şase luni ale anului. Analizele arată că, dacă România ar reuşi să crească în mod constant cu 5%, în fiecare an, progresul ar fi unul extraordinar".

AmCham a prezentat, ieri, documentul "Priorităţi pentru România", care conţine propunerile companiilor americane de la noi pentru viitorul Parlament şi viitorul Guvern.

"Spre deosebire de dezbaterile electorale anterioare, constatăm o pondere mai mare a temelor economice în agenda electorală de anul acesta şi ne dorim ca atenţia acordată de interlocutori acestui domeniu din poziţia de candidaţi să fie menţinută după alegeri", a spus Ionuţ Simion, care speră să regăsească o mare parte dintre recomandări în platformele economice propuse de partide.

Domnia sa a menţionat că reprezentanţii AmCham România au început deja discuţiile cu liderii partidelor parlamentare, urmând ca acestea să fie continuate în următoarele zile: "Am lansat invitaţii tuturor partidelor parlamentare pentru a le prezenta sugestiile noastre. Ne-am întâlnit cu PNL şi ALDE. Azi (n.r. ieri) avem programată o întâlnire cu UDMR, urmează întâlnirea cu PSD".

Radu Florescu, vicepreşedinte AmCham, a declarat: "Vrem să avem un dialog cu partidele. Este foarte important ca noi, reprezentanţii mediului de afaceri, să ne prezentăm ideile. Suntem conştienţi că nu putem fi de acord în toate aspectele, dar suntem convinşi că un dialog direct va face mai mult bine decât situaţia din anii 90. Ideile noastre au fost bine primite în discuţiile cu PNL".

Referitor la tendinţa partidelor de a include în programele electorale a unor măsuri nesustenabile, Ionuţ Simion a declarat: "Noi avem câteva elemente incluse deja în Codul Fiscal şi mai vedem propunerile din oferta electorală a partidelor politice. În mod normal, ceea ce e trecut în Codul Fiscal ar trebui să rămână. Este însă adevărat că orice măsură prevăzută în actualul Cod Fiscal poate fi amânată, anulată. Înţelegem că e un moment de cotitură şi că orice partid care va veni la guvernare va dori să îşi pună în aplicare propriul program care să se bazeze pe o construcţie proprie a bugetului.

Domnia sa a mai adăugat că orice măsură populistă dacă nu poate fi susţinută pe termen mediu, va fi ulterior însoţită de creşteri de taxe: "Noi nu avem nimic împotriva măsurilor populiste, dar ne temem că dacă ele nu vor putea fi susţinute - şi experienţa noastră anterioară confirmă acest lucru - vom asista la creşteri de taxe. Aceste propuneri de taxe noi se fac peste noapte, iar cei care plătesc nota suntem în final tot noi".

Potrivit domniei sale, eliminarea taxelor şi impozitelor nu aduce nimic bun pentru o ţară, la fel cum un nivel mare de taxe nu aduce nimic bun, pentru că, la ora actuală vorbim de o competiţie fiscală majoră între state, care sunt dornice să atragă investitorii în ţara lor. Ionuţ Simion a spus: "România are, la acest moment, un pachet fiscal echilibrat. Cea mai mare problemă este să colecteze aceste impozite şi taxe. De ani de zile, noi stăm la nivelul de 30-31% a ponderii veniturilor bugetare în PIB".

AmCham consideră că România trebuie sa facă paşi importanţi şi rapizi într-o serie de cinci piloni esenţiali pentru dezvoltarea viitoare: capitalul uman, infrastructura modernă, atragerea fluxurilor de capital, dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, statul de drept şi aplicarea legii.

AmCham recomandă adoptarea unor politici menite să oprească declinul demografic, acordând atenţie stimulării ratei natalităţii.

Ionuţ Simion a declarat: "Este foarte bine cunoscut că progresul economic este strâns legat de factorul demografic. În ultima perioadă, asistăm la un trend negativ, îngrijorător, al ratei natalităţii, în România.

Trendul demografic atestă o scădere a populaţiei active în România, care, pe termen mediu şi lung, poate avea un impact foarte mare asupra capacităţii de dezvoltare a economiei.

Aceste măsuri nu se vor vedea decât peste ani, iar ele trebuie luate acum, dacă nu trebuiau luate acum cinci-zece ani. Dar, chiar şi acum, dacă vor fi luate într-o manieră predictibilă, vor ajuta generaţiile viitoare şi mai ales pe noi să avem pensia care să ne permită să ne ducem bătrâneţile într-un trai liniştit".

Conform domnului Simion, la ora actuală, 100 de persoane active (cu vârsta între 18 şi 65 de ani) acoperă, prin contribuţiile lor, pensia a 24 de persoane: "Dacă lucrurile vor continua aşa, în anul 2048-2050, este de estimat ca acelaşi număr de persoane active să plătească pensia a aproape 50 de persoane".

Astfel, Ionuţ Simion apreciază că măsurile în domeniul natalităţii trebuie să fie pe decade de timp, şi nu pe cicluri electorale.

În opinia sa, este nevoie de un echilibru între prevederile anterioare şi cele actuale cu privire la concediul de maternitate, între existenţa unui plafon (de 85% din salariu), care nu stimula pe nimeni, şi lipsa unui nivel, care face ca sumele plătite să fie foarte mari.

AmCham precizează că statul poate şi trebuie să stimuleze natalitatea prin măsuri fiscale pentru familiile care au mai mult de doi copii. Introducerea în anul 2003 a concediului şi indemnizaţiei de creştere a copilului a constituit o măsură cu cert efect stimulativ asupra natalităţii femeilor salariate, iar eliminarea în 2016 a limitei maxime pentru indemnizaţia lunară este şi ea o măsură mult aşteptată care îşi va dovedi cu siguranţă efectele pozitive, conform documentului prezentat, unde se mai arată: "În egală măsură, România se confruntă cu două probleme stringente, cu ramificaţii calitative şi cantitative la productivitatea capitalului uman românesc: exodul de inteligenţă, în special şi emigrarea populaţiei, în general. Reversarea acestor fenomene trebuie să constituie o prioritate pentru orice guvernare prin adoptarea unor măsuri concrete de atragere a diasporei înapoi în România.

Astfel, sunt recomandabile măsuri în sensul oferirii de stimulente pentru a reţine în ţară specialiştii cu înaltă calificare şi pentru a inversa exodul de inteligenţă".

Aportul capitalului uman la competitivitatea unei ţări este influenţat semnificativ şi de calitatea sistemului de educaţie prin competenţele pe care factorul uman şi le însuşeşte ca urmare a procesului de şcolarizare, se mai precizează în documentul citat.

Conform Raportului de Competitivitate publicat de către AmCham România în 2016, sistemul de educaţie românesc este încă subdezvoltat comparativ cu Uniunea Europeană. România are un nivel redus de cheltuieli alocate educaţiei, cu o pondere de numai 3,1% din PIB în anul 2015, semnificativ sub media UE care în anul 2015 era de 5,3%. Astfel, România se clasează sub media UE în ceea ce priveşte Procentul PIB cheltuit pentru educaţie, Raportul studenţi/profesor şi Învăţare pe tot parcursul vieţii.

De asemenea, România se confruntă cu o rată de participare la forţa de muncă scăzută şi cu un nivel al sărăciei foarte ridicat, potrivit AmCham: "Paradoxal, în ciuda faptului că România înregistrează cele mai mici cheltuieli de protecţie socială pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, sumele sunt direcţionate eronat, generând dezinteres în rândul forţei de muncă active de a participa la piaţa muncii. În această direcţie, AmCham România susţine implementarea cât mai rapidă a Strategiei Băncii Mondiale privind incluziunea socială, care listează măsuri pentru valorificarea potenţialului unor segmente de populaţie care sunt în prezent lipsite de oportunităţi economice (prin soluţii de modernizare şi eficientizare a politicilor de incluziune socială, reducere a sărăciei, acţiuni de încurajare a participării la forţa de muncă etc.)".

În domeniul infrastructurii, AmCham apreciază că reabilitarea infrastructurii de irigaţii, precum şi extinderea acesteia acolo unde este economic viabil, ar putea avea efecte benefice certe pe termen scurt asupra productivităţii agricole şi ar aduce predictibilitate şi o independenţă mai mare a veniturilor sectorului faţă de condiţiile meteo.

Din perspectiva dezvoltării şi creşterii competitivităţii economiei, România are nevoie de o piaţă de energie performantă şi competitivă, reglementată în mod echitabil şi inteligent pentru asigurarea echilibrului între nevoia de investiţii, siguranţa în alimentare şi protejarea consumatorilor, concomitent cu limitarea impactului asupra mediului, consideră AmCham: "În acest sens, este necesară urgentarea adoptării şi implementării efective a unei strategii energetice naţionale care să fie vizionară, să prioritizeze modernizarea sectorului, să urmărească necesităţile şi obiectivele economiei naţionale pe termen mediu şi lung şi să materializeze avantajele pe care România le-ar putea avea datorită poziţiei strategice în interconectarea pieţelor regionale şi europene, în special în tranzitul pentru alimentarea pieţelor europene.

De asemenea, este necesară realizarea corelaţiei dintre obiectivele şi acţiunile incluse în strategia energetică şi măsurile rezultate ca urmare a implementării directivelor europene relevante, de exemplu Directiva privind combustibilii alternativi".

AmCham consideră că investiţiile sunt principalul mecanism transversal care poate consolida oricare dintre obiectivele strategice ale României, fie ele economice sau sociale: "Investiţiile totale în România (măsurate prin formarea brută de capital fix) s-au ridicat la 24,7% din PIB în 2015, marcând o scădere faţă de 2011 când valoarea indicatorului era de 27,1%. Deşi stăm mai bine din perspectiva acestui indicator faţă de media europeană de 19,8% din PIB, România trebuie să pună accent pe creşterea nivelului de investiţii, ca principal motor în efortul de recuperare accelerată a decalajului de dezvoltare dintre România şi celelalte state europene (PIB-ul pe cap de locuitor în România este de numai 27,5% din media UE).

În afară de investiţiile publice, care trebuie direcţionate strategic (cum este indicat în celelalte secţiuni), investiţiile private sunt o sursă mai flexibilă de capital, cu un potenţial mai accelerat de creştere şi de aceea trebuie încurajate corespunzător. Investiţiile private vizează: investiţiile locale în capital productiv, investiţiile străine directe, dar şi investiţiile financiare.

Capitalul autohton reinvestit în economie oferă atât stabilitate pe termen lung, cât şi un efect multiplicator. În acest sens, sunt necesare eforturi susţinute pentru asigurarea unui cadru propice pentru dezvoltarea mediului autohton de afaceri şi creşterea investiţiilor locale în capital productiv, de la start-up-uri până la marile companii cu capital autohton. România se bucură de un număr în creştere de poveşti antreprenoriale de succes, atât la scară mică, cât şi la scară mare".

De asemenea, dezvoltarea unei pieţe de capital locale puternice şi lichide ar asigura o sursă alternativă de finanţare atât de necesară pentru investiţii private şi publice, reducând dependenţa economiei de finanţarea bancară, consideră AmCham, care evidenţiază capitolele la care ţara noastră este deficitară, din punct de vedere al atractivităţii: "Investitorii, atât cei locali, cât şi cei străini, întâlnesc diferenţe de la o ţară la alta cu privire la accesul şi utilizarea pieţei de capital, în special pe următoarele zone: - Aspectele fiscale şi comisioanele aplicate; - Libera transferabilitate a instrumentelor financiare, posibilitatea tranzacţiilor executate în afara pieţei şi tranzacţii executate fără plată; - Infrastructura pieţei, gradul de risc asociat (existenţa sau nu a unei Contrapărţi Centrale şi a mecanismelor de management al riscului, inclusiv un fond de garantare adecvat); - Predictibilitatea".

Camera de Comerţ americană mai recomandă administrarea în condiţii de maximă eficienţă a cadrului natural al României, dezvoltarea turismului, protejarea fondului forestier şi gestionarea deşeurilor.

La capitolul "Statul de drept şi aplicarea legii", AmCham doreşte consolidarea integrităţii în domeniul public şi privat, prin susţinerea luptei anti-corupţie şi implementarea unor standarde de etică, combaterea birocraţiei şi asigurarea unei justiţii eficace.