Ironia istoriei şi tristeţea florii de cireş

La New York a început campania de mai a vânzărilor record de artă. Unul dintre recordmani este Ghenie, Adrian Ghenie, românul. Românul nostru, de la Cluj-Napoca. S-a punctat serios şi la seniori, cu un Victor Brauner ce s-a apropiat tangenţial de milionul de dolari. Bineînţeles că a trecut de el, dacă punem taxele şi alte dări.

Joi, 19 mai, la o oră când la noi era deja 20, la şedinţa de seară de la Sotheby's, două dintre cele doar 24 de loturi erau semnate de Adrian Ghenie. Primul a primit, în licitaţie, 9.286.700 dolari US, iar al doilea cam jumătate, 4,5 milioane. Recordul de piaţă al lui Ghenie era de 7,1 milioane de lire sterline, britanice, care echivalează cu uşor peste 9 milioane de dolari. A fost stabilit în 2016 şi avea ca subiect o lucrare de mari dimensiuni a pictorului român, "Nickelodeon", tot o evocare a vremurilor interbelice. Acum s-a vândut o piesă ceva mai mică, dar un portret. Imaginea trimite la Van Gogh şi, desigur, la Francis Bacon, nume de referinţă în creaţia artistului. Şi titlul, "Degenerate Art", aluzie la numele dat de nazişti artei moderne de atunci, ne încadrează în sfera de lucru şi acţiune a lui Adrian Ghenie. Dacă "Nickelodeon" a fost expusă şi la Bucureşti, la expoziţia Ghenie din 2016, de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, "Degenerate Art" a fost pictată în acel an şi a pornit în lume din apropiere, de la Pace Gallery din New York. Pictura este o parafrază plastică după un portret al lui Van Gogh, ultimul realizat de acesta, în 1889.

Să ne amintim că, tot în 2016, dar prin februarie, la Londra de această dată, a fost vândută pictura de mari dimensiuni "Sunflower in 1937", cu 3,117 milioane de lire sterline. 1937 este pur şi simplu anul în care naziştii, ajunşi la putere în 1933, au organizat, la Munchen, o expoziţie de artă prezentată ca fiind degenerată. Aveau o problemă cu autorii, ce proveneau din categorii etnice, religioase sau politice pe care naziştii, aliaţii bolşevicilor ruşi, le voiau distruse pur şi simplu. Lovitura a venit în plină discuţie avangardistă internaţională, la care germanii participau cu idei şi opere de excepţie. Ironia istorie face ca ideea artei degenerate să fie preluată de hitleriştii antisemiţi de la Max Nordau, un critic de artă şi sociolog care pusese aceste idei în cartea sa din 1892. Max Nordau este cofondator, alături de Theodor Herzl, al mişcării sioniste. Fiica sa, Maxa Nordau, s-a făcut pictoriţă. Aşa că, valabil pentru toţi slujitorii ideologiilor şi ai ideilor ireductibile, atenţie cu istoria pe scări, că are un umor ucigător!

Revenind la licitaţia de la New York, a doua lucrare de Ghenie vândută cu milioane de dolari americani, 4,5 mai exact, este din aceeaşi zonă de discuţie. Se numeşte "Trip", "Călătorie" adică, şi îl arată pe Picasso într-un halat de casă, în centrul atenţiei şi a construcţiei plastice. Teribil îmi aminteşte această lucrare de "The Arrival", în care personajul central, pare a fi venit sau, oricum, tocmai a sosit dintr-o călătorie, are pălăria pe cap, fularul la gât şi o valiză în mână. Cadrul are accente de exotism pentru că este vorba de Mengele, criminalul nazist de război, şi tocmai a ajuns în Argentina, unde ştim că a scăpat de pedeapsă. Numit în mod eronat "Îngerul morţii", Mengele a fost, de fapt, "Diavolul de la Auschwitz", animalul turbat care făcea experienţe pe oameni. Pictura lui Ghenie a fost vândută în 2020, în februarie, înaintea pandemiei, tot la Sotheby's, cu 4,185 milioane de lire sterline, care depăşesc, în valoare, 4,5 milioane de dolari. "Sosirea" nu vine de la Pace, ci de la galeria Judin, din Berlin. A fost expusă acolo în 2014, împreună cu o lucrare din categoria "Pie Fight" care acum aparţine faimosului Centru Pompidou din Paris.

"The Trip" a plecat în lume de la Pace Gallery din New York, este pictată în 2016 şi ne trimite iar la anul 1937. După cum vorbeam de istoria care le leagă şi ni le pune în faţă, în 1937 a fost realizată celebra pânză "Guernica". Autor este Picasso, celebrul pictor spaniol, care omagia victimele masacrului din acelaşi an, 1937, din oraşul spaniol Guernica, distrus de aviaţia Germaniei naziste, care sărise în ajutorul dictatorului Franco, aflat în plin război civil. Pictura a fost realizată la Paris, unde stătea pictorul. Se spune că atunci când au ajuns nemţii şi acolo, unul dintre ei l-a întrebat pe Picasso, arătând spre "Guernica" dacă el a făcut-o. "Nu, a zis Picasso, voi aţi făcut-o!".

La licitaţia "The Now Evening Auction" de la New York, din 19 mai, cele 24 de loturi au primit aproape 73 de milioane de dolari. Nu pictura lui Ghenie, cu cele 9 milioane ale sale, a fost cea mai scumpă adjudecare, ci chiar lucrarea de pe coperta vânzării, "Beauty Examined" de Kerry James Marshall, care a primit 13,538 milioane de dolari. Damien Hirst a luat 5,6 milioane de dolari pentru "Happy Life Blossom", lucrare din 2018 destul de atipică pentru el, simpluţă şi comună. El a făcut mai multe lucrări pe această temă, care au mers la Fundaţia Cartier din Paris, anul trecut, şi la Tokio, în acest an. După expoziţia pariziană, un alt pictor britanic, Joe Machine, l-a acuzat pe Hirst că i-a luat florile de cireş. Zice că atunci când le-a văzut prima dată a crezut că se uită la picturile sale. Într-adevăr, are şi el picturi cu flori de cireş, mai vechi şi parcă mai bune decât cele prezentate de Hirst la Paris, în pandemie. Nici Machine nu zice că l-a copiat, ci doar că sunt foarte asemănătoare lucrările lor cu flori de cireş. Până la urmă nici nu este greu să semene două lucrări cu autori diferiţi dar care arată flori de cireş. Dacă mă întreabă cineva, sau chiar dacă nu mă întreabă, pictura cu astfel de subiect realizată de Joe Machine este mai bună decât cea a lui Hirst, fără a crede că măcar Damien Hirst să se fi inspirat de la Machine. Iar, pe de altă parte, este destul de ciudat şi trist că un artist capabil de mare inovaţie ca Hirst se întoarce la flori de cireş în manieră clasico-şcolărească. De altfel, performanţele sale de piaţă de artă au fost cam modeste, în ultimul timp, iar cele patru milioane şi ceva de dolari obţinute pe floricelele de cireş reprezintă cota pentru o lucrare recentă, expusă la Fondation Cartier, un fel de relansare de mare actualitate a lui Hirst. Adică, maximum din ce se poate face acum, cu toate resursele mobilizabile. Şi de abia s-a ajuns cam la a doua ofertă Ghenie din licitaţie!