IULIAN FOTA: "Urmează ani grei pentru occidentali, vacanţa s-a terminat în Europa"

Nivelul de violenţă din societatea occidentală creşte, din diverse motive, fie ele sociale (în contextul sărăciei), religioase (provocate de Statul Islamic) etc., subliniază fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate Iulian Fota, care consideră că, pentru occidentali, următorii ani vor fi mai grei decât cei de până acum, din mai multe puncte de vedere.

Specialistul ne-a precizat: "Asistăm la un «război» al oamenilor cu propria societate. Cazurile care au avut loc în ultima vreme, în Europa, sunt diferite şi, deşi aparent nu au legătură unele cu altele, pe fond vorbim de aceeaşi situaţie. Nivelul de violenţă din societatea occidentală creşte din aceleaşi cauze sociale, religioase, de sănătate etc. S-a terminat cu societatea stabilă, sigură, vacanţa a luat sfârşit în Europa. Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca şi la noi să se întâmple acelaşi lucru. Fiecare ţară are o situaţie specifică. În Franţa, de exemplu, am putea asista, în septembrie, la multiple mişcări sociale, pe fondul nemulţumirilor politice. La noi nu există acest sentiment de insecuritate. De aceea mi se pare important să reacţionăm în mod calm şi raţional la ceea ce se întâmplă în alte ţări. Inclusiv din punct de vedere economic s-ar putea să ne fie mai bine nouă, românilor".

În acest context, domnul Iulian Fota subliniază că oamenii de afaceri nu se uită doar la aspectul securităţii când investesc într-o ţară, ci îi interesează şi gradul de birocraţie, fiscalitatea, modul în care sunt trataţi, piaţa de capital din statul respectiv.

Fostul consilier prezidenţial susţine că prognozele sale potrivit cărora pe noi ne aşteaptă "ani mai buni decât pe occidentali" au la bază faptul că europenii au "în spate" mulţi ani de dezvoltare, iar acum conştientizează că salariile scad, asemeni nivelului de trai, ceea ce conduce la stări de angoasă şi de pesimism. În acelaşi timp, noi am traversat mai mulţi ani de sărăcie, în care economia nu a mers foarte bine, iar pentru viitor este estimată o creştere economică, pe un fond de securitate şi siguranţă socială.

În ultima perioadă, au avut loc mai multe atacuri teroriste soldate cu morţi şi răniţi, în ţări dezvoltate ca Franţa, Turcia sau Germania.

Candidatul la preşedinţia SUA, Donald Trump, a sugerat, recent, că atacurile teroriste din Franţa şi Germania au avut loc "din vina" acestor ţări, deoarece au "lăsat oameni să intre" pe teritoriul lor, referindu-se la valurile de emigranţi veniţi din ţările arabe. Trump a afirmat că cetăţenii celor două state ar putea fi supuşi unui "control extrem" la intrarea în Statele Unite, dacă el va ieşi preşedinte, conform The Telegraph.

Trump a spus că cele două naţiuni sunt "total compromise de terorism", afirmând că, dacă va câştiga alegerile, atunci s-ar gândi să retragă America din Organizaţia Mondială a Comerţului.

"Vom renegocia sau vom ieşi. Aceste acorduri comerciale sunt un dezastru. Organizaţia Mondială a Comerţului este un dezastru", a precizat Donald Trump, candidatul republican la Casa Albă, citat de presa externă.

• Chifu: "Avantajele României - nu a fost colonie, are servicii de informaţii foarte bune şi nu dispune de gloanţe şi explozibil pe toate drumurile"

Problema din Occident este că "s-a creat o modă" de violenţă, este de părere fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu, analist de politică externă. Domnia sa estimează că acest tip de violenţă, care se va accentua şi care are o vizibilitate foarte mare, creează popularitate şi comunicare. "Terorismul fără mass-media şi fără mediatizare nu mai este terorism, pentru că nu mai implică teroare", susţine domnul Chifu, menţionând că fiecare atac trebuie tratat în parte şi că sunt necesare studii pe fiecare atac şi pe fiecare atacator.

"Numărul de morţi pe zona de infracţionalitate este mult mai mare decât cel din zona teroristă, doar că terorismul a ajuns la modă şi în perioada următoare mă aştept să văd mult mai multe lume recurgând la acest mod de acţiune, pentru că este mult mai popular şi mai vizibil decât un suicid în care protagonistul se aruncă de pe bloc", ne-a spus Iulian Chifu.

Potrivit specialistului, există mai multe categorii de atacuri teroriste şi mai multe tipuri de atacatori. Domnia sa ne-a explicat: "Cele care au avut loc la 11 septembrie 2001 în SUA sau atacul de la gara Atocea din Madrid s-au dovedit a fi atacuri teroriste în care erau implicate persoane pregătite peste hotare. Au fost atacuri venite din exterior.

Ulterior, am fost în situaţia să avem un alt tip de intervenţie, tot externă, dar care s-a raportat la cetăţeni interni, din Occident (fie că a fost vorba despre influenţarea şi racolarea lor, de convertirea pe loc sau de autoradicalizarea, ca lupi singuratici, nu neapărat integraţi în vreo reţea, sau că am avut de-a face cu cei recrutaţi, duşi ca luptători străini în teatre de operaţii teroriste şi care urmau să se întoarcă în teritoriul de unde au plecat, fiind cetăţeni occidentali).

Mai avem o cu totul altă categorie de atacatori, care se împarte şi ea pe diferite clase. Unii sunt cei care s-au autoizolat de societate şi se autoradicalizează în faţa calculatorului, ca lupi singuratici, producând o acţiune în statele în care se află. Este categoria celor din faţa ecranului, sunt cetăţeni din Franţa sau Germania de exemplu, resortisanţi, urmaşi ai migranţilor sau, în cazul recent din Germania, chiar refugiaţi care declanşează astfel de acţiuni.

Mai nou, avem cea de-a treia categorie, care este cea mai periculoasă şi care, din punctul meu de vedere, reprezintă acum marea provocare pentru Occident - teroristul de lângă noi, vecinul nostru. Acesta nu a fost niciodată în teatrul de operaţiuni, nu a intrat niciodată în legătură cu site-urile dedicate, nu s-a radicalizat niciodată, dar care trece la acţiuni teroriste împotriva statului şi a concetăţenilor săi, în formule chiar mai sofisticate, unele chiar de suicid. Un exemplu este cazul de pe Esplanada de la Nisa, Franţa - un caz clasic de terorism din interior. A fost un suicid luând după sine foarte mulţi morţi. Aceştia sunt produse ale societăţii noastre, ei măsoară violenţa din societăţile noastre, reprezintă o măsură a acestei violenţe. Unii au fost izolaţi la şcoală, au anumite probleme psihice, deşi avem exemple de astfel de persoane extrem de reci, cinice şi organizate. Acest lucru arată foarte clar că avem o problemă internă în societăţile occidentale. Când avem a doua - a treia generaţie de resortisanţi, proveniţi din colonii, este o problemă a societăţii interne. Aceşti oameni nu şi-au putut atinge potenţialul, au suferit forme de discriminare, au fost izolaţi de societate".

În opinia domnului Chifu, există două soluţii pentru preîntâmpinarea acestor cazuri - una care ţine de securitatea fizică şi una în sectorul siguranţei legate de procurarea armelor.

Iulian Chifu ne-a declarat: "Nu este normal ca la manifestări publice să nu existe pază şi poliţisti, mai ales când există avertismente de atacuri teroriste. Acel camion nu trebuia să ajungă pe Espalanada din Nisa. Nu este natural ca un copil să reîncarce şi să tragă timp de 25 de minute, cum s-a întâmplat în Germania, fără să existe un poliţist în proximitate care să vină să-l ucidă. Nu este normal să nu ai pe cineva în apropiere care să reacţioneze.

În acelaşi timp, trebuie văzut cum sunt procurate armele, muniţia, explozibilul. Dacă nu există control într-un stat, atunci acest lucru este o ameninţare pentru toate statele Uniunii Europene".

Rezolvarea acestor probleme revine ţărilor respective, potrivit specialistului, care adaugă faptul că mai există o problemă fundamentală, ce necesită studii - cunoaşterea aprofundată a grupurilor de atacatori. Este nevoie de studii sociologice în societăţile occidentale, pentru a vedea, printre altele, de unde provine refuzul acestora de integrare.

În opinia lui Iulian Chifu, România are câteva avantaje în faţa multor ţări europene, primul dintre acestea fiind că ţara noastră nu a fost colonie. De asemenea, impactul radicalizării este relativ marginal, însă şi în România există grupări, sunt terorişti care au traversat ţara etc. România nu este o ţintă pentru că nu are valoare, spune analistul, subliniind că, totuşi, ţara noastră este membru UE şi NATO şi în orice moment se poate întâmpla orice, de exemplu în cazul identificării unui terorist care trece pe teritoriul românesc.

Mai avem ca avantaj şi modul în care funcţionează serviciile de informaţii din ţara noastră, precizează domnul Chifu, afirmând: "Noi am dezvoltat această plus valoare şi avem o capacitate specială recunoscută a serviciilor româneşti de preîntâmpinare a unor astfel de atacuri teroriste. Avem exemple de expulzări şi identificări de acţiuni de acest gen. În acelaşi timp, la noi nu găseşti pistoale, explozibil şi gloanţe pe toate drumurile. Accesul la arme este extrem de controlat".

Emigranţii nu reprezintă un risc, dacă vin în forma convenită, legală, pentru că trec prin multiple filtre, inclusiv în ţara noastră, mai consideră specialistul, care a conchis: "Dacă refugiaţii vor veni şi la noi ilegal şi neidentificaţi, ca în Germania, atunci s-ar putea să avem o problemă".

• Blănculescu: "Este un moment bun ca România să se promoveze, dar nu ca ţară, ci pe regiuni"

Asistăm la o nouă strategie teroristă în Europa, este de părere analistul economic Ionel Blănculescu.

Domnia sa consideră: "Este clar că Uniunea Europeană se află într-o criză profundă de securitate şi de încredere, generată de evenimente care au luat o turnură foarte periculoasă - creşterea frecventă a atentatelor. A fost aruncată în aer încrederea în securitatea din Europa, regiune care, până acum, era un etalon de siguranţă".

Valurile de emigranţi şi terorismul din ultima perioadă afectează psihologia turistului care ar dori să-şi petreacă vacanţa în Europa, subliniază domnul Blănculescu, adăugând: "Aceşti turişti se îndreaptă către zone pe care le consideră mai sigure. Spania şi Portugalia au avut foarte multe cereri în ultima vreme, Croaţia şi Slovenia sunt şi ele foarte atractive, în condiţiile în care Costa de Azur, asemeni Antaliei (Turcia), a pierdut foarte mulţi turişti. Grecia profită foarte mult din această situaţie şi, de asemenea, Bulgaria este foarte solicitată, în special de către ruşi. Putem vorbi despre un principiu al supapelor care se deschid pentru turism, în ţări mai sigure".

În acest context, este un moment bun pentru ca România să se promoveze, din punct de vedere turistic, dar nu ca ţară, ci pe regiuni, opinează specialistul, precizând: "Trebuie să privim turismul românesc pe zone. Opinia specialiştilor turci este că noi, oricât am încerca, nu vom putea să facem nimic pentru atragerea turiştilor străini pe Litoral, din cauză că sezonul estival este foarte scurt pentru ca operatorii să obţină atâtea venituri încât să-şi poată plăti tot anul taxele şi să-şi păstreze angajaţii. În celelalte ţări, în perioada de vară, toţi încearcă să aibă preţuri competitive, să scadă tarifele, pe când la noi este invers - în perioada de vârf creştem preţurile, ceea ce nu este acceptat de către turişti.

În zonele montane clasice putem spune că avem un turism mediu, în schimb un nivel foarte înalt al turismului îl regăsim în Transilvania, care este, într-un fel, ruptă de restul ţării. Există legături directe de zbor între Sibiu şi marile oraşe europene, 90% dintre oamenii de aici sunt vorbitori de limbă germană, există turism cultural. Astfel, turismul este privilegiat în Transilvania, ca urmare a unei promovări bogate în afară, făcute de diverse personalităţi care au vizitat această zonă, precum şi de Prinţul Charles".

În acelaşi mod, Bucovia poate fi o ţintă turistică autohtonă pe partea spirituală, dar şi ea trebuie promovată separat, ne-a mai spus Ionel Blănculescu. Domnia sa susţine că numele de România este compromis, din cauza emigranţilor, a cerşetorilor etc. şi de aceea ar trebui să renunţăm la promovarea brandului de ţară şi să mergem pe promovare regională. Să promovăm separat Maramureşul, Delta Dunării, Litoralul, zonele montane etc.

În privinţa investitorilor, domnul Blănculescu spune că există o tendinţă generală de aşteptare, indiferent din ce zone vin oamenii de afaceri. "Când preşedintele Franţei spune că ţara sa se află în război, când există o stare de urgenţă de şase luni, investitorii stau în aşteptare", apreciază Ionel Blănculescu.

Potrivit specialistului, în România trendul nu este de investiţii-achiziţii, ci de exituri. Atât proiectele energetice, cât şi cele din alte domenii se află pe un sens de ieşire, ne-a declarat analistul economic, concluzionând: "Sunt foarte multe companii care se prăbuşesc fără să ne aşteptăm. Inclusiv sechestrele puse peste noapte asupra conturilor care aparţin marilor companii lasă urme. Nu suntem pe un trend de investiţii, ci ne aflăm într-o stagnare şi într-o aşteptare bolnăvicioasă".