KEYSFIN: "Apetitul de business - în scădere"

• KeysFin: "Blocajul financiar, instabilitatea politică şi accesul tot mai scump la finanţare sunt principalele argumente care fac ca economia românească să funcţioneze precum o maşină cu frâna de mână trasă"

Primele efecte ale faptului că economia noastră şi-a temperat avansul în acest an - spre 4% din PIB - încep să se resimtă în mediul de business, subliniază analiştii din cadrul KeysFin. Aceştia arată că numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele şapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, semn că apetitul pentru afaceri este în scădere. Potrivit unei analize KeysFin, blocajul financiar, instabilitatea politică şi accesul tot mai scump la finanţare sunt principalele argumente care fac ca economia româ­nească să funcţioneze precum o maşină cu frâna de mână trasă.

KeysFin subliniază că, la prima vedere, business-ul românesc e pe plus, consumul e la cote maxime, salariile cresc, se construieşte la foc continuu, însă în aceeaşi măsură apar şi tot mai multe semnale îngrijorătoare.

Dincolo de evoluţia inflaţiei şi acutizarea crizei de pe piaţa forţei de muncă, un alt semnal de îngrijorare este legat de scăderea apetitului pentru business.

Un semnal de alarmă vine şi din zona insolvenţelor, acolo unde numărul companiilor cu afaceri mai mari de 1 milion de euro, care au intrat în insolvenţă în prima parte a anului curent, este în creştere.

"Sunt presiuni tot mai mari pe lanţul economic. Creşterea preţurilor şi a costurilor de finanţare, incertitudinea economică, sunt elemente în prim-plan şi au efecte directe în mediul de afaceri local. Apetitul investiţional tinde să se tempereze, pe fondul înrăutăţirii condiţiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerţ şi servicii", afirmă analiştii de la KeysFin. Aceştia adaugă, citând experţi din domeniu: "După un an 2017 în care mulţi indicatori statistici au stat în zona pozitivă, de la numărul de înfiinţări de firme (136.699 faţă de 105.982 în 2016) la radieri (82.295 comparativ cu 109.133 în 2016), în acest an ne aflăm pe o pantă descendentă, pe fondul lipsei de predictibilitate, a creşterii economiei subterane şi mai ales a acutizării blocajului financiar, cu efecte directe în dezvoltarea afacerilor pe orizontală".

Potrivit KeysFin, evoluţia trebuie pusă în legătură directă cu scăderea gradului de încredere a consumatorilor: "Deşi salariile au crescut, mai ales în sectorul de stat, într-o măsură şi mai mare au evoluat cheltuielile, de la cos­turile de finanţare - ratele la credite, la cele alimentare, pentru utilităţi etc., iar acest fenomen s-a transpus în scăderea apetitului de consum, cu efecte directe în evoluţia afacerilor companiilor".

În plus faţă de statisticile privind deschiderea şi dizolvarea firmelor, evoluţia insolvenţelor este văzută de analişti drept un barometru foarte sensibil al situaţiei din economie.

Potrivit datelor oficiale, cele mai ris­cante trei sectoare din economie, din acest punct de vedere, sunt comerţul (2.812 insolvenţe în 2017), construcţiile (1.324) şi industria prelucrătoare (1.089). La polul opus se află sănătatea & asistenţa socială (28), învăţământul (35) şi industria extractivă (39).

Chiar dacă lichiditatea curentă (active circulante/datorii curente) a cres­cut în medie cu 50%, în 2017 faţă de 2013, respectiv cu 38% faţă de 2016, există în continuare sectoare în care plăţile se fac cu foarte mare dificultate.

În activităţile profesionale, de exemplu, perioada medie de încasare a creanţelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile.

În construcţii, situaţia este şi mai dificilă. Plăţile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile. În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă şi energia electrică & gazele, conform sursei citate.

În industria prelucrătoare, plăţile se fac în medie la 150 de zile, încasările la 80 de zile, iar în comerţ - la 113 zile în cazul plăţii datoriilor şi la 59 de zile în cazul încasării facturilor.

Analiştii citaţi au mai precizat: "Cine vrea să deschidă o afacere în astfel de domenii trebuie să fie foarte atent la aces­te statistici. Trebuie să ai lichidităţi sau surse de finanţare pentru a acoperi astfel de întârzieri de plată. Altfel riscă să intre în blocaj financiar în foarte scurt timp. Microîntreprinderile sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere. Risc ceva mai scăzut din acest punct de vedere prezintă companiile din sectorul cultură & divertisment, unde perioada de încasare a creanţelor este de 51 de zile, sănătate & asistenţă socială (56 zile), hoteluri & restaurante (59 zile).

Vestea bună este că, cel puţin la nivelul anului 2017, plăţile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%".

Privind pe ansamblul ultimilor 5 ani, din 2013 şi până în prezent, comerţul continuă să reprezinte cel mai riscant domeniu în ceea ce priveşte întârzierile la plată. "Este domeniul cel mai volatil privind din prisma relaţiilor de business şi a dinamicii înfiinţării şi închiderii firmelor. În plus, în acest sector, creditul furnizor se află în prim-plan, cu consecinţele lui negative, judecând din prisma dinamicii achitării angajamentelor de plată", au mai spus analiştii de la KeysFin. În acest sector activează şi cele mai multe companii, aproape 200.000, acestea înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de peste 110 miliarde euro.

Din totalul de 8761 de firme aflate în insolvenţă din 2017, peste 30% erau din comerţ (2812 firme) în scădere cu 65,7% faţă de 2013 (8202 firme).

Topul insolvenţei este completat de construcţii, cu 1324 companii (3054 în 2013) şi industria prelucrătoare - 1089 (3187 în 2013). În ordine, ca domenii de activitate, urmează transporturile şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele, activităţile profesionale, agricultura şi serviciile administrative şi de suport.

Analiştii au mai precizat că, în primul semestru din 2018, situaţia s-a înrăutăţit faţă de perioada similară de anul trecut. Avem cu 12% mai multe firme care şi-au întrerupt activitatea, în timp ce numărul SRL-urilor nou înfiinţate a scăzut cu 19%, la 45.276. Sursele citate susţin că acesta este un semnal real că situaţia economică a luat o altă turnură.