Klaus Iohannis a "dezgropat" reforma administrativ-teritorială

Preşedintele Klaus Iohannis a redeschis discuţia despre reforma administrativ-teritorială. După intervenţia preşedintelui, de săptămâna trecută, nu a mai urmat nimic, tipic pentru acest proiect. În ultimul deceniu proiectul regionalizării a fost propus spre dezbatere, refăcut, adăugit, ciuntit, hulit, Emil Boc, Victor Ponta, Dacian Cioloş în calitatea lor de prim-miniştri, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis, ca şefi ai statului, au venit cu propuneri, dar de fiecare dată lucrurile s-au împotmolit.

La Gala Asociaţiei Municipiilor din România, Klaus Iohannis a lăsat impresia că o nouă amânare a proiectului nu mai este posibilă, deşi este evident că iniţiativele sale nu se bucură de o foarte mare susţinere în Parlament: "Acum, după zece ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, cred că suntem cu toţii conştienţi că nu mai poate fi amânată o reformă administrativ-teritorială. Fără îndoială, aceasta este singura soluţie pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni şi singura prin care se poate asigura armonizarea economică şi socială între acestea. În acelaşi timp, devenită aproape o preocupare cotidiană pentru toată lumea, infrastructura de transport rămâne de multe ori restantă, care performează doar < < pe hârtie > >, în studii de fezabilitate sau în hărţi frumos colorate. De aceea, trebuie făcute serioase eforturi în această direcţie, pentru că de aceste lucrări depinde, în definitiv, calitatea vieţii oamenilor. Schimbările reale nu se întâmplă de la sine, ci numai după ce sunt rezolvate o serie de probleme din administraţia publică centrală şi locală. Probleme care nu sunt de ieri sau de azi, unele trenează de decenii. Vă spun, cât se poate de direct, că administraţia publică are nevoie de o schimbare consistentă de paradigmă, bazată pe o viziune pe termen lung, care să nu mai sufere întreruperi determinate de, recunoaştem, cam frecventa schimbare a guvernanţilor. Acest proces a devenit de-a lungul timpului un subiect îndelung dezbătut şi menţionat, însă el nu a fost pus în practică din cauza, probabil, a superficialităţii cu care a fost tratat. (...) Cred că a venit momentul în care nu trebuie să mai căutăm responsabili pentru eşecul multor proiecte din ţara noastră. Este timpul potrivit să ne asumăm proiecte pe care să le putem finaliza şi care să aducă schimbări reale. Şi, tocmai pentru că este nevoie de un alt mod de a administra pe termen lung comunităţile noastre, am demarat anul trecut < < Proiectul de ţară > >, un plan care să ne ghideze şi să ne facă mai responsabili, dar şi mai eficienţi. Am convingerea că un astfel de demers va furniza liniile directoare pe care România trebuie să le urmeze în următoarele decenii. Cred cu tărie în esenţa acestui proiect şi anume atingerea unui consens naţional în jurul unor obiective care să ne unească. Cu toţii ne dorim o ţară puternică şi demnă, o Românie europeană, modernă şi prosperă".

Proiectul a fost pus în discuţie cu mare seriozitate în vara anului 2011. Uniunea Social Liberală (PSD-PNL) lansa programul său privind dezvoltarea regională în care propunea transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în centre ale administraţiei locale, transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale şi înfiinţarea unor consilii regionale, conduse de un preşedinte ales. Abandonată, ideea a fost reluată în campania electorală din 2012 proiectul fiind inclus în Programul de Guvernare 2013 - 2016 al USL. Regionalizarea a devenit temă de campanie, mai ales în zonele în care există diversitate etnică. În februarie 2013, Guvernul a aprobat Memorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România, o lună mai târziu fiind create structurile de lucru şi au avut loc primele întâlniri oficiale, după care lucrurile s-au împotmolit, proiectul devenind subiect de contre în interiorul USL pe axa PSD - PNL. În decembrie 2014, proaspăt ales, preşedintele Klaus Iohannis a atins acest subiect, fără să mai insiste ulterior. Premierul tehnocrat, Dacian Cioloş, considera necesară rezolvarea acestei "ecuaţii" de către un guvern cu o largă susţinere politică. Liviu Dragnea a anunţat imediat după alegerile parlamentare din 2016 că va repune în discuţie proiectul său major din perioada când era ministru al Dezvoltării Regionale în Guvernul Victor Ponta. Liderul PSD şi-a manifestat convingerea că acest proiect reprezintă un factor de modernizare a ţării.