Klaus Iohannis a sesizat CCR privitor la modificarea Legii concurenţei

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, astăzi, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, potrivit Agerpres.

"Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea menţionată contravine unor norme şi principii constituţionale", spune şeful statului în sesizarea transmisă la CCR privind actul normativ care i-a fost transmis de Parlament în vederea promulgării pe 6 iulie.

Klaus Iohannis susţine că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

Şeful statului indică faptul că actul normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar la Senat i-au fost aduse 38 de modificări la peste 20 de articole, care au vizat compunerea plenului Consiliului Concurenţei, modalitatea de numire a membrilor plenului, stabilirea atribuţiilor acestora, modificarea condiţiilor pe care aceştia trebuie să le îndeplinească, modificarea reglementărilor în caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte al Consiliului Concurenţei, modificarea dispoziţiilor referitoare la aspectele examinate şi dezbătute în plen de Consiliul Concurenţei, funcţiile publice de specialitate din cadrul instituţiei, interdicţiile după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice, modificarea statutului secretarului general şi al secretarului general adjunct şi, nu în ultimul rând, introducerea art. II şi art. III, cu efect direct în ceea ce priveşte schimbarea conducerii Consiliului Concurenţei.

"O intervenţie legislativă de o asemenea amploare şi realizată cu privire la dispoziţii de o importanţă deosebită din cuprinsul Legii nr. 21/1996 ce reglementează funcţionarea unei autorităţi autonome cu responsabilităţi clare în statul român şi în aplicarea dispoziţiilor tratatelor şi legislaţiei Uniunii Europene, nu numai că deturnează actul normativ de la scopul iniţiatorului şi de la forma adoptată de Camera Deputaţilor, dar reprezintă şi o încălcare flagrantă a principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2), prin raportare la art. 75 din Constituţie, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", subliniază Iohannis.

În opinia sa, actul normativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor din Constituţie, prin continuarea parcursului legislativ după expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de legea fundamentală.

Potrivit preşedintelui Iohannis, condiţia necesară pentru a fi numit în funcţia de membru al Consiliului Concurenţei, prevăzută de actul normativ, "să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare" - contravine Constituţiei, întrucât instituie o decădere perpetuă din acest drept.

De asemenea, condiţia conform căreia "persoana propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială", contravine prevederilor din Constituţie în componenta privind calitatea legii, susţine şeful statului, a adăugat sursa.

Preşedintele Iohannis arată şi că prevederea conform căreia "în cazul nedepunerii jurământului, din culpă proprie, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii de numire, membrul numit este considerat demisionar, urmând a se relua procedura numirii altei persoane pentru funcţia devenită vacantă, pentru durata rămasă din mandat" contravine legii fundamentale.

El precizează că prevederile referitoare la funcţiile publice de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei contravin legii fundamentale, considerând că această sintagmă este neclară şi nu se corelează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Şeful statului menţionează şi că prevederile referitoare la secretarul general şi secretarul general adjunct al Consiliului Concurenţei sunt neclare, dar şi că prin soluţia legislativă adoptată se creează, pe de o parte, un paralelism legislativ, iar, pe de altă parte, o contradicţie cu alte reglementări în vigoare.

"O astfel de reglementare nu poate fi acceptată nici din perspectiva respectării principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituţia României. Într-o astfel de situaţie, s-ar institui un regim diferenţiat pentru aceste două funcţii ale Consiliului Concurenţei unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică (secretari generali/secretari generali adjuncţi ai unor autorităţi administrative autonome), ceea ce este contrar principiului egalităţii în drepturi, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", explică Iohannis.

Şeful statului mai critică prevederile conform cărora, "în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Camera Deputaţilor şi Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei. Actualii membri ai Consiliului pot fi propuşi şi numiţi în oricare dintre funcţiile prevăzute de prezenta lege".

Astfel, el indică faptul că, în realitate, mandatele în curs ale membrilor Consiliului Concurenţei vor înceta la data depunerii jurământului de către membrii Consiliului Concurenţei ce vor fi numiţi prin hotărâre a Camerei Deputaţilor şi Senatului, arătând că se încalcă principiului neretroactivităţii legii civile.

Preşedintele Iohannis adaugă că demararea procedurilor pentru numirea tuturor membrilor Consiliului Concurenţei - cu consecinţa afectării mandatelor neepuizate ale actualilor membri ai Consiliului - echivalează cu nerespectarea de către statul român a obligaţiei de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi implicit cu încălcarea Directivei (UE) 2019/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităţilor de concurenţă din statele membre, astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii şi privind garantarea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne.

Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 este neconstituţională în ansamblul său.

Opinia Cititorului ( 2 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2020, 08:18)
Domnule Presedinte,
In anul 2010, Premierul de atunci, Emil Boc, (cu serioase studii de drept Constitutional si care nu stiu in cadrul caror trupe a facut "armata" si daca este reprezentantul unor "structuri"), a dorit ca puterea executiva pe care o conducea atunci (evident si cele viitoare), sa detina (desi Constitutia Romaniei nu admite asa ceva) si puterea legislativa.
In acest sens Guvernul Boc a emis Ordonanta de Urgenta nr.61 din 3 iunie 2009, pentru modificarea si completarea Legii 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
Prin aliniatul 4 al unicului articol Guvernul Romaniei a dispus: “ Dupa adoptarea lor, in situatii temeinic justificate, actele normative pot fi completate sau, dupa caz, abrogate si inainte de data intrarii lor in vigoare”.
Atunci, aceasta prevedere care instaura in Romania cenzurarea puterii legislative de catre puterea executiva, a inflamat presa, opinia publica si societatea civila.
Parlamentul Romaniei a luat in dezbatere aceasta Ordonanta de Urgenta si a elaborat si adoptat Legea 60 din 31 martie 2010, publicata in MONITORUL OFICIALal Romaniei NR. 215 din 6 aprilie 2010.
In cadrul procesului legislativ asa cum rezulta de pe pagina oficiala a Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei, in avizul Consiliului Legislativ referitor la proiectul de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, la punctul 6 se arata:
- d) “avand in vedere ca actiunea in timp a unei norme juridice reprezinta perioada dintre data intrarii in vigoare si data iesirii ei din vigoare rezulta ca interventiile legislative de natura modificarii completarii si abrogarii pot viza numai acte normative in vigoare”
- e) “relevam faptul ca din consultarea legislatiei comparate nu au fost regasite solutii asemanatoare in legislatiile altor state europene care sa permita interventii legislative asupra actelor normative care nu sunt in vigoare”
Pe cale de consecinta, apreciem ca solutia propusa ar trebuii reconsiderata.
In conformitate cu acest aviz, Comisia juridica de disciplina si imunitati a Parlamentului Romaniei, Camera Deputatilor, in cadrul Raportului asupra proiectului de lege privind respingerea O.U.G nr. 61/2009, a emis Raportul de adoptare a proiectului de lege privind aprobarea O.U.G.nr. 61/2009. Prin Amendamente admise, punctul 7, a schimbat formularea prevazuta de unicul articol, alin. 4 al O.U.G. 61/2009. Drept motivare se arata: “pentru respectarea principiului privind actiunea in timp a normei juridice". Forma propusa a fost adoptata de Parlamentul Romaniei si dupa republicarea din 2010 constituie prevederile art. 58, alin.2 din Legea 24/2000 (republicata 2010).
“ In situatii temeinic justificate, prin exceptie de la prevederile alin. (1), actele normative de importanta si complexitate deosebita pot fi modificate, completate sau, dupa caz, abrogate de autoritatea emitenta si in perioada cuprinsa intre data publicarii in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I, si data prevazuta pentru intrarea lor in vigoare, cu conditia ca interventiile propuse sa intre in vigoare la aceeasi data cu actul normativ supus evenimentului legislativ”
Asadar, in conformitate cu aceste prevederi, puterea executiva, chiar avand calitatea de legiuitor delegat nu poate cenzura puterea legislativa si intentia lui Boc a fost blocata.
Cu toate acestea, in 2015, cineva a reluat aceasta actiune, privind posibilitatea cenzurarii puterii legislative de catre executiv, de aceasta data prin realizarea unui "precedent".
Pentru aceasta, dupa ce Legea 223/2015, (o lege "grea") a fost adoptata respectandu-se toate solemnitatile impuse de Constitutia Romanie, dupa ce a fost promulgata si publicata in M. Of.al Romaniei Partea I nr. 556/27 lui. 2015, la 9 dec. 2015, Guvernul condus de Premierul Ciolos (care nu cred sa fie reprezentant al structurilor ce doresc sa detina si puterea legiuitoare), a dispus, fara sa tina seama de existenta prevederilor Legii 24/2000 (republicata 2010), art. 58, prin art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, modificarea, completarea legii 223/2015, privind pensiile militare de stat publicata in M. Of.al Romaniei Partea I nr. 556/27 lui. 2015. In acest fel, desi avea la dispozitie prevederile legale ale art. 58 din L.24/2000 si putea sa modifice, completeze, abroge Legea 223/2015 in vigoare de la 1 ian 2015, in realitate Guvernul Ciolos a dispus schimbarea textului Legii 223/2015, asa cum el a fost emis, promulgat si publicat in M. Of.
Aceasta actiune evident neconstitutionela si fara temei legal a starnit un val de nemultumiri in randul beneficiarilor Legii 223/2015.
Cu toate acestea, prevederile intrate in vigoare la 11 dec. 2015 ale art. 40 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57/2015, au fost inregistrate de CL ca modificari "ulterioare"ale legii 223/2015, intrata in vigoare la 1 ian 2916
Reclamatiile freferitoare la neconstitutionalitatea si lipsa de temei legal a acestei actiuni au fost apoi desfiintate de Avocatul Poporului din Romania, domnul Victor Ciorbea si apoi de Curtea Constitutionala a Romaniei. Astfel prin Decizia Nr. 349/2018, publicata in M. Of. al Romaniei, pronuntata in sedinta din 22 mai 2018, a Curtii Constitutionale a Romaniei, in vigoare de la 22 august 2018, paragraf. 24, se arata: “ de altfel, curtea observa ca legea nr. 223/2015 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I din data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din aceasta lege, actul normativ urma sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Modificarile operate de Ordonanta de Urgenta a guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior datei de 1 ianuarie , astfel ca …..”
Ca urmare, prin aceasta decizie, Curtea Constitutionala a "observat" ca legea 223/2015 urma sa intre in vigoare la 1 ian 2016 si ca modificarile operate de Ordonanta de Urgenta a guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior datei de 1 ianuarie 2016 (n.p., deci asupra textului publicat in M. Of.)
Deasemenea, in aceaste zile in Parlamentul Romanie se gasesc doua proiecte de lege de modificare a "legii 223/2015, privind... cu modioficarile si completarile ulterioare, deci a textului rezultat in urma intrarii in vigoare la 11 dec. 2015 a art. 40 din OuG. 57/2015.
Prin urmare, dupa ce CCR aproape a legiferat constitutionalitatea actiunii de inlocuire a unui text de lege emis de Parlament, promulgat si publicat in M. Of, urmeaza sa se adopte si o o lege de modificare a acestui text, act in urma caruia art. 40 din oug. 57, ar devedii fara indoiala un precedent (constitutional si legal), care poate fi folosit pe viitor pentru cenzurarea a puterii legislative de catere executiv.
Domnule Presedinte,
Calitatea de mare patriot ati dovedit-o de multe ori. Ati dovedit de multe ori ca iubiti tara care v-a ales presedinte.
Deasemenea atributiunile pe care le aveti va impun sa vegheati la respectarea Constitutiei Romaniei.
Va rog sa observati ca toata actiunea desfasurata si care se desfasoara in legatura cu L223/2015 constituie un precedent deosebit de periculos pentru statul roman democratic, pentru dreptatea si libertatea pentru care poporul roman a luptat, pentru viitorul copiilor nostrii si poate fi folosit pentru distrugerea Romaniei democratice.
Daca aceasta actiune reuseste sau nu depinde de D-voastra.
Nu trebuie sa admiteti ca textul guvernului Ciolos sa fie considerat Legea 223/2015. Acest text nu a fost emis de Parlament, nu a fost supus controlului de constitutionalitate si nu a fost promulgat de D-voasta. El nu reprezinta o lege in intelesul Constitutiei Romaniei.
Ca urmare, daca Parlamentul vrea sa elimine discriminarile dintre beneficiarii Legii 223/2015, atunci trebuie in primul rand sa respinga OUG 57/2015, art. 40. Asa precedentul ce instaureaza cenzura va fi eliminat.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.07.2020, 12:42)
  Te complici sa i enumeri lucruri complicate cand el nu stie nici ce intrebari a pus la referendum Fara casti si prompter este mort