KPMG: "Administratorii de reţea ai multinaţionalelor, îngrijoraţi de atacurile cibernetice"

Administratorii de reţea ai companiilor globale, în proporţie de 70%, sunt îngrijoraţi de atacurile cibernetice produse de factori externi cu intenţii criminale, în timp ce aproape jumătate cred că hackerii amatori reprezintă un risc ridicat pentru organizaţia în care lucrează, potrivit sondajului Creative CIO 2016, realizat de Grupul Harvey Nash, în colaborare cu KPMG.

Studiul KPMG arată că trei din zece organizaţii au fost nevoite să răspundă unor incidente de securitate IT sau unor atacuri cibernetice, în ultimii doi ani.

În acelaşi timp doar patru din zece directori IT sunt de părere că persoane cu acces în interiorul companiilor (actuali sau foşti angajaţi) prezintă un risc cibernetic comparabil cu factorii externi.

Potrivit cercetării KPMG, peste o treime dintre cei care conduc departamentele IT (34%) raportează direct către directorii executivi (CEO), cu 10% mai mult decât anul trecut, iar 87% dintre aceştia admit că se simt împliniţi din punct de vedere profesional.

Concluziile studiului de specialitate evidenţiază, de asemenea, faptul că priorităţile CIO (Chief Information Officer) sunt într-o continuă schimbare şi scot în evidenţă faptul că directorii executivi se concentrează mai mult pe proiecte IT ce aduc bani companiei (aproximativ două treimi) şi mai puţin pe proiecte care reduc costurile (37%).

În ceea ce priveşte pregătirea profesională a specialiştilor în IT, aproximativ două treimi (65%) dintre directorii IT afirmă că lipsa de talent în domeniu va împiedica organizaţiile să ţină pasul cu ritmul schimbărilor, valoare în creştere cu 10% faţă de evaluarea făcută în 2015. Cele mai râvnite competenţe căutate de companii sunt cele digitale, dar şi cele referitoare la strategia IT, conform studiului.

O altă concluzie a sondajului KPMG arată că prezenţa femeilor în roluri de conducere IT a crescut cu o treime, de la 6 la 9%, în ultimul an, în timp ce una din cinci organizaţii are, în prezent, Chief Digital Officer (CDO). Totodată, doar o cincime dintre administratorii de reţea se simt încrezători că organizaţia lor este foarte bine pregătită să identifice şi să răspundă atacurilor cibernetice.

Criminalitatea cibernetică este o activitate fără graniţe, a spus, recent, Flavius Dorin Nistor, subcomisar de Poliţiei în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice), la Conferinţa Naţională Cybersecurity, organizată de ziarul BURSA.

Domnia sa a ţinut să menţioneze că victimele criminalităţii cibernetice, asemeni banilor din conturi false, au apărut peste tot în lume.

Fiecare faptă poate fi formată dint-un complex de infracţiuni, apreciază domnia sa, adăugând că "este aproape imposibil să iei toate măsurile ca să poţi preveni un atac de piaţă".

Flavius Nistor a declarat că există multe cazuri de activităţi infracţionale şi că "cel mai rău este că se merge pe încredere", iar component umană, care este foarte importantă, ar trebui să fie mai atentă în acţiunile sale.

Domnul Nistor susţine că, pe lângă protecţia tehnică, trebuie verificat contul, situaţia aferentă etc., însă telefonic, nu prin email.

Reprezentantul IGPR a vorbit şi despre cărăuşii de bani, care sunt proveniţi din structurile infracţionale şi care, în multe cazuri, transportă bani cash. Sunt foarte mulţi cărăuşi care nu conştientizează că sunt în acest lanţ, având impresia că desfăşoară o activitate legală, conform domniei sale. Din punct de vedere penal, sunt foarte puţine lucruri pentru care să poţi trage la răspundere o astfel de persoană, a explicat subcomisarul IGPR.

Mai sunt şi cei care-i recrutează pe cărăuşi şi sunt grupări specializate de cărăuşi de bani, pentru retragerea sumelor din conturi şi, ulterior, transferaţi prin mai multe conturi.

DIICOT şi IGPR au implementat o acţiune de control, la începutul anului în curs, atât la nivel naţional, cât şi la nivel global.

Controlul specialiştilor la nivelul UE s-a soldat cu identificarea a 600 de cărăuşi, 800 de tranzacţii frauduloase, fiind implicate 70 de bănci, 900 de victime şi un prejudiciu raportat de 7,5 milioane euro. Au avut loc 190 de audieri, 80 de arestări şi 20 percheziţii.

În România au fost identificaţi 134 de cărăuşi de bani, fiind descoperite 198 de tranzacţii frauduloase. Prejudiciul a fost de 2,4 milioane euro, conform lui Flavius Nistor, care a menţionat că au fost 205 victime identificate, cinci dosare penale, 85 de audieri şi 20 de percheziţii.