KRISTOF TERHES, FGSZ: "România nu poate fi hub al distribuţiilor de gaze, pentru că nu are piaţă"

Ţara noastră nu poate deveni un hub al distribuţiilor de gaze pentru că nu are piaţă, consideră Kristof Terhes, director general al FGSZ (operatorul sistemului naţional de transport al gazelor din Ungaria), care a spus, ieri, într-o conferinţă de profil: "În primul rând, România trebuie să se deschidă unei pieţe, să se deschidă oportunităţilor. Austria este cel mai apropiat hub din regiune şi probabil că va rămâne aşa în următorii 10-15 ani".

Conform reprezentanţilor FGSZ, tronsonul de 528 de kilometri (lungimea conductei de distribuţie gaze de la noi) dezvoltat de Transgaz va elimina blocajele din sistemul românesc şi va crea capacităţi bidirecţionale adecvate la punctul de interconectare româ-no-maghiar, care este deja gata. Aces-ta va permite transportul unui volum anual de 1,75 miliarde metri cubi de gaz, începând cu anul 2019. Din 2022, sistemul va reprezenta o poartă de acces către pieţele din ECE pentru noi cantităţi de gaze naturale, care nu provin din Rusia, cu un volum total de 4,4 miliarde metri cubi pe an, mai susţin sursele citate.

Transgaz şi FGSZ dezvoltă împreună proiectul ROHU, ca parte a coridorului BRUA pentru transportul de gaze naturale din Marea Neagră, dar şi din producţia internă românească către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Proiectul ROHU permite transportarea producţiei din Marea Neagră către Slovacia şi indirect către Austria (prin intermediul HUSKAT). Se des-chid, astfel, pieţe noi pentru gazul românesc, către ţări precum Polonia, Ţările Baltice, Finlanda, Ucraina, Serbia sau Croaţia.

În acelaşi timp, realizarea unei conducte de gaze care să lege Ungaria şi Austria este redundantă şi ar necesita costuri în plus de un miliard de dolari, în condiţiile în care există deja alte conducte care să preia gazul din Ungaria şi să îl transmită mai departe spre vestul Europei, au mai precizat reprezentanţii FGSZ.

Aceştia arată că interconectorul dintre România şi Ungaria permite transportul unei cantităţi de gaze de 4,4 miliarde metri cubi de gaze care nu sunt ruseşti, spre Ungaria.

Proiectul BRUA a fost gândit ca o conductă care va lega Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.

Capacitatea de transport din România spre Ungaria a fost supralicitată de cinci ori în decembrie 2017, în cadrul procesului de open-season, adică rezervare de capacitate. Companiile care au câştigat trebuie să confirme adjudecarea acestui drept până în 14 decembrie 2018.

Printre altele, Kristof Terhes a mai precizat că modificarea proiectului BRUA va aduce ţării noastre beneficii de un miliard de dolari şi nu va însemna că Ungaria va pune dop conductei care va transporta gazele din Marea Neagră spre vestul Europei.

Terhes a arătat că ţara noastră nu are ce face cu întreaga producţie de gaze din Marea Neagră, iar un export spre nord sau sud nu este fezabil, astfel că gazele vor ajunge în vestul Europei prin Ungaria: "Vrem să înţelegeţi că România se află pe punctul de a lua cea mai importantă decizie economică din ultimii 20 de ani. Vorbim de 200 de miliarde de metri cubi de gaze în România".

Terhes a subliniat că, în România, doar 30-35% din populaţie este conectată la reţeaua de gaze, în timp ce în Ungaria este vorba de 95% (a doua cea mai mare reţea din Europa, din acest punct de vedere, după Olanda, unde 99% din populaţie este racordată la reţeaua de gaze).

Terhes a criticat întârzierea cu care Parlamentul din România dezbate legislaţia din domeniul operaţiunilor petroliere offshore, adăugând: "Este greu pentru noi să ne explicăm întârzierea unor legi în baza cărora se va lua cea mai importantă decizie pentru România, care ar însemna 4-5 miliarde de dolari venituri pentru România. Noi lucrăm în business, nu în politică, şi pentru noi este foarte greu de înţeles de ce aceste lucruri nu se întâmplă. În primul rând vor beneficia de aceste proiecte România şi contribuabilii români, apoi Exxon şi OMV, iar, în al treilea rând, Transgaz, iar noi venim pe locul al patrulea, dacă fluxul de gaze ajunge în Ungaria".