KRUK: "62% din români spun că au un nivel de bază de cunoştinţe financiare"

Aproximativ 62% din români declară că au un nivel de bază de cunoştinţe financiare, aceştia fiind la curent, în general, cu oferta băncilor şi a altor instituţii financiare, însă nu au cunoştinţe despre produse financiare specifice, potrivit unui studiu realizat de către Grupul KRUK.

Conform documentului, educaţia financiară primită în copilărie reprezintă un punct de ruptură în ştiinţa gestionării propriilor finanţe.

Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe: "Doar 11% din populaţia ţării noastre mai ţine banii «sub saltea». Desigur, sunt oameni care susţin că, atât timp cât dobânzile au scăzut atât de mult, nu ar trebui să fie depuşi banii la bancă pentru o dobândă atât de mică sau chiar pentru o dobândă negativă, dar cei care cred că banii trebuie păstraţi la saltea sau la ciorap sunt, în general, conservatorii radicali, care au un nivel de educaţie financiară redus, cunoştinţe despre finanţe reduse şi care cel mult acoperă ideea de depozit la termen şi în niciun caz de investiţii, asigurări sau alte produse financiare sofisticate".

Studiul a mai arătat că 79% din toţi românii au un cont bancar, iar 66% dintre ei utilizează servicii de Internet banking.

De asemenea, potrivit cifrelor KRUK, aproape două treimi dintre locuitorii României rambursează în prezent rate de credit (60%).

Tomasz Ignaczak, director general al KRUK România, a declarat: "Cercetările realizate în fiecare an ne ajută să analizăm diferenţele şi asemănările dintre pieţele în care Grupul KRUK are operaţiuni şi ne oferă informaţii despre cum putem să îi ajutăm pe clienţii noştri şi să le oferim cele mai bune soluţii pentru rezolvarea problemelor financiare. Din cercetarea realizată anul acesta putem vedea câteva diferenţe clare între pieţele în care suntem prezenţi".

Domnul Ignaczak a adăugat: "În Polonia, în proporţie de 83%, respondenţii folosesc online banking-ul, în timp ce în România, doar 66% dintre respondenţi folosesc acest sistem. De asemenea, şi diferenţele cu privire la educaţia financiară sunt vizibile, 58% dintre respondenţii polonezi consideră că au un nivel de bază de cunoştinţe despre finanţe, iar 62% dintre români declară că au un nivel de bază de cunoştinţe financiare. Toate aceste procente ne ajută să înţelegem care sunt problemele clienţilor noştri pe fiecare piaţă unde activăm şi, în felul acesta, să ne putem adapta soluţiile la cerinţele lor".

Aurora Liiceanu a menţionat că educaţia este un punct important în evaluarea situaţiilor financiare pe care le au românii: "Această ruptură pe care noi ca popor o avem încă din copilărie a dus uşor, uşor la o educaţie precară în ceea ce priveşte gestionarea propriilor finanţe. Putem vedea că începem să fim curioşi şi deschişi către noi modalităţi prin care putem să ne rezolvăm problemele, să fim deschişi către noi informaţii cu privire la anumite produse financiare, dar există o ruptură care nu va fi depăşită prea uşor. Acceptarea datoriilor şi încercarea rezolvării acestor probleme ne arată că ne îndreptăm spre un plan prin care putem să ne gestionăm mai uşor problemele financiare, dar totul cu paşi mărunţi".

Raportul grupului mai informează că 20% din populaţia României are în momentul de faţă obligaţii restante, de cele mai multe ori, acestea referindu-se la plata pentru energie şi rambursarea ratelor creditelor de consum, acestea fiind mai frecvent femei, persoane cu o situaţie materială precară şi cu un nivel minim de cunoştinţe financiare.

Doamna Liiceanu a menţionat că femeile s-au dezvoltat destul de mult în ceea ce priveşte nivelul de cunoştinţe financiare de bază, iar bărbaţii se descurcă mai bine în cadrul domeniului produselor financiare sofisticate.

Conform studiului, atunci când se află în situaţia pierderii lichidităţilor şi din nevoie de a achita plăţile restante, 22% din români încearcă cel mai des să facă economii la cheltuielile curente.

Oficialii KRUK mai susţin: "20% dintre români s-ar adresa creditorilor, pentru a ajusta cuantumul plăţilor rambursate la noua lor situaţie şi 16% ar putea utiliza propriile lor economii. Respondenţii cei mai tineri, aproximativ 18%, sunt mai predispuşi decât alte grupe de vârstă să apeleze la ajutorul familiei. Cei mai în vârstă, mai des decât celelalte grupe de vârstă, ar fi dispuşi să-şi anunţe falimentul personal".

În caz de probleme cu plata obligaţiilor, opţiunea care este aleasă cel mai frecvent este soluţionarea amiabilă, contactul cu creditorul şi defalcarea restanţelor în rate, 68% din respondenţi, potrivit KRUK.

Aşteptările de bază faţă de societăţile de administrare a datoriilor sunt de a determina cuantumul plăţilor care ar corespunde situaţiei financiare curente a debitorului, 58%, precum şi ajutorul şi sprijinul în căutarea soluţiilor la problemele legate de datorii, 42%, mai arată studiul companiei.