LA 158 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE Florenţa îl serbează pe Alexandru Ioan Cuza

"Alexandru Ioan Cuza la Florenţa" este un eveniment dedicat domnitorului român şi relaţiei sale cu oraşul italian, care urmează să se desfăşoare în data de 28 ianuarie 2017, la Salone Brunelleschi - Palagio di Parte Guelfa, din Florenţa.

Manifestarea este organizată de Asociaţia Culturală Alter NATIVA, cu ocazia aniversării a 158 de ani de la Mica Unire, potrivit Melaniei Cristinei Cotoi, ghid local specializat pe Florenţa, coordonator al evenimentului.

Domnia sa ne-a spus că, la Florenţa, a fost identificată vila în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut ultimii ani din viaţă.

Manifestarea va fi deschisă cu o ceremonie oficială şi va continua cu o conferinţă pe teme istorice care va aduce în atenţia publicului şi proiectul de documentare a şederii domnitorului român în oraşul italian. Proiectul vizează realizarea şi amplasarea plăcii comemorative dedicată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la ultima sa reşedinţă din Florenţa. Dezvelirea plăcii comemorative va avea loc peste câteva luni, ne-a mai spus Melania Cotoi.

Evenimentul de sâmbătă, 28 ianuarie, este organizat sub patronajul Consulatului General al României la Bologna, în colaborare cu Primăria Florenţa şi cu sprijinul Protopopiatului Ortodox Român Toscana.

Printre alţii, la manifestare vor fi prezenţi reprezentanţi ai primăriei din Florenţa, Eugen Şerbănescu, Consul General al României la Bologna şi Prof. Univ. Dr. Liviu-Petru Zăpârţan, Ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun.

Potrivit organizatorilor, cei care vor merge la eveniment vor putea asista şi la momente muzicale prezentate de solişti români, dar şi la Hora Unirii.

Personalitate remarcabilă a istoriei românilor, Alexandru Ioan Cuza şi-a legat indisolubil numele de Unirea Principatelor Române (Moldova şi Ţara Românească), act care a marcat începutul procesului de constituire a României moderne.

Ales domn al Moldovei şi Ţării Româneşti la vârsta de 38 de ani, Cuza a domnit timp de şapte ani, până în dimineaţa zilei de 11 februarie 1866, când a fost silit să semneze Actul de Abdicare.

La ultima sa ieşire din palat, Alexandru Ioan Cuza a rostit următoarele cuvinte: "Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine, decât cu mine... Să trăiască România".

Melania Cotoi aminteşte că domnitorul Cuza a luat calea exilului, stabilindu-se la Viena, după care a decis să se mute în Italia, la Florenţa. În data de 26 septembrie 1870, Cuza a cumpărat o clădire lângă Porta Romana, ce se află la intersecţia străzilor Colli Imperiali (azi, Niccolb Macchiavelli) şi Poggio Imperiale, adaugă domnia sa, menţionând: "De-a lungul celor doi ani şi jumătate la Florenţa, Cuza rămâne în contact cu diferite personalităţi politice româneşti, precum Costache Negri, Mihail Jora sau Vasile Alecsandri. Legăturile lui Cuza cu autorităţile locale au fost strâns legate încă din primele zile. Ţinând cont că Florenţa a fost capitala Italiei în perioada 1865-1870, Cuza obişnuia să se întâlnească cu Victor Emanuel de Savoia, fapt consemnat până la data de 1 iulie 1871, când Curtea Regală se va transfera la Palazzo del Quirinale la Roma. La sfârşitul anului 1872, starea sănătăţii domnitorului se va agrava şi, în data de 27 decembrie, îşi va face testamentul. Abia în primele zile ale lunii mai 1873, când starea sănătăţii îi va permite, Cuza va pleca, luând calea Nordului, pentru a ajunge la Heidelberg, unde dorea ca fiii săi să fie educaţi. Această călătorie s-a dovedit a fi fatală. Ajuns la Hotelul Europa din Heidelberg, la numai trei zile, Alexandru Ioan Cuza a murit.

În noaptea de 15 mai 1873, Cuza s-a stins din viaţă, printre străini, la vârsta de 53 de ani, după şapte ani de exil. Abia după aproape două săptămâni, trupul său îmbălsămat a fost adus în ţară, la Ruginoasa. Pe 29 mai a fost înmormântat, în prezenţa a zeci de mii de oameni, care au venit de pretutindeni, îndeosebi ţărani, dar şi alte categorii sociale, studenţi, elevi.

Florenţa devine simbol al prieteniei seculare dintre italieni şi români, atât de bine reprezentată de domnitorul Cuza, mare român şi prieten al Italiei, memorabil naţiunii române şi italiene".

Unirea Principatelor Române a avut loc la data de 24 ianuarie 1859, acesta fiind primul pas important spre calea înfăptuirii statului naţional unitar român.