LEONARD ORBAN: "Demararea lucrărilor la construcţia laserului ELI de la Măgurele, la începutul lui 2013"

Lucrările de construcţie la facilităţile laserului ELI-NP de pe platforma Măgurele, a cărui finanţare nerambursabilă de 180 milioane euro a fost aprobată ieri de Comisia Europeană, vor începe în prima parte din 2013.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat: "Aprobarea de către Comisie a finanţării proiectului transmite un semnal important de încredere în ceea ce priveşte capacitatea autorităţilor româ-ne de a duce până la capăt, de a realiza acest proiect de mare importanţă". Domnia sa a adăugat că nu a fost deloc simplu procesul de pregătire tehnică a dosarului de finanţare, precum şi negocierea acestuia cu Comisia Europeană.

Dezvoltarea proiectului va fi finanţată de către UE în două etape, în prima etapă 2013-2015, pentru care a fost aprobată ieri finanţarea, urmând să fie construite clădirile complexului ştiinţific, iar după 2015 este programată achiziţia de echipamente, inclusiv a celor necesare pentru asamblarea laserului.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat: "Sperăm că undeva la începutul anului viitor să poată începe lucrările. Rămâne de văzut cum se vor derula procedurile de achiziţii publice care sunt obligatorii".

Leonard Orban a mai arătat că proiectul, având în vedere valoarea sa financiară, va "îmbunătăţi categoric rata de absorbţie în ceea ce priveşte fondurile destinate politicii de coeziune", însă va avea şi o influenţă benefică pentru dezvoltarea economică a regiunii Măgurele, precum şi un "impact formidabil" pentru comunitatea ştiinţifică din România.

Domnia sa a apreciat: "Avem toate garanţiile că putem să realizăm la orizontul anului 2017 acest proiect de o importanţă formidabilă atât pentru comunitatea ştiinţifică, dar şi pentru întreaga ţară. Acest proiect va reprezenta cel mai mare laser construit vreodată la nivel global. Iar în măsura în care acest proiect va fi dus până la capăt, Măgurele va deveni în mod categoric un punct de atracţie pentru comunitatea ştiinţifică nu numai din Europa, ci din întreaga lume".

Comisia Europeană a aprobat, ieri, finanţarea cu 180 de milioane de euro din fondurile structurale a construcţiei în România, pe platforma de la Măgurele, lângă Bucureşti, a laserului şi laboratoarelor proiectului "Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI-NP".

ELI-NP este parte componentă a unui proiect de mare anvergură de cercetare ştiinţifică teoretică şi aplicată, care va avea instalaţii în România, Republica Cehă şi Ungaria. Proiectul ELI-NP, a cărui valoare totală este de 356,23 milioane de euro, va fi implementat în două faze: în actualul exerciţiu bugetar al UE, 2007-2013 şi în cel viitor, 2014-2020.

Pentru prima fază, care se va încheia în 2015, investiţia va fi de aproximativ 180 de milioane de euro, din care 83% (respectiv 150 de milioane de euro) vor proveni din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar restul din bugetul naţional.

Beneficiarul proiectului ELI-NP, implementat prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CC, este Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei".

Lucrările de realizare a proiectului ar urma să debuteze la începutul anului 2013, după finalizarea procedurilor de achiziţie publică.

Proiectul european ELI va fi, în perspectiva anului 2015, cea mai avansată infrastructură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme ("Extreme Light"). Toate cele trei centre ale sale vor avea între componentele de bază laseri care emit pulsuri ultra-scurte (femtosecunde şi attosecunde) de foarte mare putere (3-10PW).

Centrul de la Bucureşti va dispune şi de un instrument care va furniza radiaţie fotonică cu caracteristici unice referitoa-re la energie, strălucire şi lărgime de bandă. Combinaţia acestor instrumente, unică pe plan mondial, va permite efectuarea la Măgurele a unor cercetări de frontieră în fizica fundamentală, fizica nucleară şi astrofizică, precum şi a unor studii de cercetare aplicată în domenii foarte diverse.

Acest proiect implică 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre.

În prezent, în România se investesc numai 0,5% din PIB în cercetare şi dezvoltare (C&D), în sectoarele public şi privat luate împreună, în timp ce obiectivul naţional al României în cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, în contextul unui obiectiv principal de investiţii în C&D de 3% pe ansamblul UE.