Leu, la păscut de euro

Ţara noastră ar putea fi inundată de capitaluri speculative, potrivit declaraţiei pe care Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a făcut-o săptămâna trecută. Domnia sa a spus: "Vom încerca să descurajăm volatilitatea extremă a cursului, prin alte măsuri neortodoxe, dar în acelaşi timp spunem că este foarte important să fie asigurată competitivitatea produselor româneşti".

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, ne-a declarat că fluxurile de capital ar putea să intre din nou în ţara noastră, întrucât rapoartele despre România sunt favorabile. "Capitalurile sunt bune, le dorim, în special, pe cele pe termen lung, care să rămână mai mult timp în ţară şi care să aducă investiţii directe", ne-a precizat Adrian Vasilescu. Domnia sa a adăugat că soluţia nu este un control excesiv al capitalurilor, pentru că acestea tot găsesc căile spre destinaţia spre care au plecat, ci o economie bine pregătită, restructurată, care să fie în stare să absoarbă capitalurile străine.

În plus, Adrian Vasilescu a adăugat că măsurile neortodoxe de descurajare a volatilităţii cursului de schimb, la care a făcut referire Mugur Isărescu, pot fi reguli care să tempereze un avânt excedentar de creditare din partea băncilor sau rate înalte ale rezervelor minime obligatorii în valută.

• Analiştii: Intrările de capital speculativ vor fi modeste

Analiştii nu împărtăşesc opinia guvernatorului Băncii Centrale, ba mai mult, susţin că atunci când vorbeşti despre o economie deschisă este normal să existe fluxuri de capitaluri speculative. Aceştia sunt de părere că nivelul capitalurilor speculative care ar putea intra în ţara noastră nu va fi la fel de mare ca cel din anii precedenţi.

În plus, unii analişti consideră că intrarea de capitaluri speculative nu este îngrijorătoare, ci mai important este cum vor fi utilizaţi banii, ca să nu fie irosiţi.

Florin Cîţu, analist economic, este de părere că mesajul transmis de guvernatorul Băncii Centrale este acela că vor exista presiuni pe leu, arătând o potenţială apreciere a monedei naţionale.

Domnia sa ne-a declarat că semnalele intrării de capitaluri speculative sunt reprezentate de faptul că străinii din zonele dezvoltate caută randamente mai bune în alte ţări. Florin Cîţu a adăugat că situaţia din Brazilia, Turcia sau Asia, unde inflaţia şi randamentele sunt mari, este asemănătoare cu ceea ce se întâmplă la noi. Străinii vin în România să investească în obligaţiuni la şase luni, potrivit domniei sale.

Florin Cîţu consideră că intrarea de capitaluri speculative nu este îngrijorătoare, ci mai degrabă este important ceea ce se va face cu banii, ca să nu fie irosiţi. "România nu a ştiut cum să gestioneze, în trecut, capitalurile şi a rezultat deficitul de cont curent mare", ne-a declarat domnia sa.

Banii speculativi ar putea fi investiţi în domeniul culturii, tehnicii sau al infrastructurii, potrivit analistului economic.

• Florian Libocor: Intrările de capital speculativ trebuie descurajate

Florian Libocor, economistul şef de la BRD, ne-a declarat că intrările de capital afectează economia şi, de aceea, ar trebui descurajate.

Domnia sa ne-a precizat: "Capitalurile speculative generează aproape automat dezechibre. Leul se poate aprecia artificial, exporturile pot fi deteriorate, balanţa de plăţi poate fi dezechilibrată. Mai mult, în primă instanţă, se observă intrări mari de capitaluri, însă fără a genera activitate economică de producţie, fără a fi create locuri de muncă sau comenzi de producţie. Aceste capitaluri intră în economie strict pentru a specula un context favorabil intereselor pe care le au cei care le gestionează. Nu au legătură cu dezvoltarea sistemului economic în care intră, ci dimpotrivă. Aceste capitaluri nu pot fi direcţionate înspre niciun sector economic productiv. Intrările de capital speculativ trebuie descurajate, ceea ce nu este uşor de făcut."

Florian Libocor crede, însă, că BNR are capacitatea tehnică şi instrumentele necesare ca să gestioneze bine astfel de situaţii.

În schimb, analistul economic, Lucian Isar, nu este la fel de încrezător în previziunile Băncii Centrale. Domnia sa ne-a declarat: "Dacă la începutul anului eram avertizaţi de o eventuală secetă, acum ni se anunţa o inundaţie cu fonduri. La nivel de prognoze, Banca Centrală şi-a dovedit în multiple rânduri < eficacitatea >, iar basculările frecvente doar accentuează lipsa de capabilităţi în acest domeniu."

Lucian Isar a adăugat că nu crede că intrările de capital vor atinge nivelurile din 2006-2008: "Intrările de capitaluri pe termen scurt sunt o realitate încă de la începutul anului şi, prin urmare, nu sunt o noutate. Nu au şi nu vor avea dimensiunea din perioada 2006-2008, aşa că încercările de inducere a unei nelinişti sunt la fel de realiste ca şi avertizările legate de seceta de capitaluri, cu care eram speriaţi la începutul anului."

În opinia sa, capitalurile pe termen scurt pot fi canalizate în multiple moduri, cum dovedesc diferite economii emergente - Turcia, Brazilia, Chile. Lucian Isar ne-a mai precizat că intrările de capitaluri, destinate investiţiilor, nu apar decât în măsura în care politicile economice (monetară , fiscală) semnalizează o favorizare a creşterii economice şi nu doar o mentalitate reducţionistă de austeritate.

• Lucian Anghel: Capitalurile speculative sunt un ingredient al economiei deschise

Creşterea economică reprezintă un factor de atracţie atât pentru investitori, dar şi pentru speculatori.

Lucian Anghel, economist şef la Banca Comercială Română, ne-a declarat că, odată ce apare creşterea economică şi există prognoze bune, apar în mod indubitabil şi capitalurile speculative.

Domnia sa nu crede că mesajul guvernatorului trage un semnal de alarmă: "Nu este o problemă dacă vor intra capitalurile speculative. Sunt permanente, nu le poţi stopa. Ele reprezintă un ingredient al economiei deschise şi nu ai cum să nu te loveşti de ele."

În plus, Lucian Anghel consideră că, până acum, BNR s-a luptat bine cu capitalurile, într-o economie mică şi deschisă.

Nicolaie Chidesciuc, economistul şef de la ING Bank, ne-a declarat că intrările de capital sunt modeste şi nu se compară cu cele de care am beneficiat în 2005-2006. Domnia sa este de părere că nici în următorii ani nu vor exista intrări mari de capitaluri. Presiunile pe care banii speculativi le-ar putea exercita asupra politicilor monetare nu se compară cu cele din anii trecuţi.

Nicolaie Chidesciuc ne-a declarat: "Intrările de capital sunt atât de mici, încât nu merită discutate. Sunt concentrate pe termen scurt, sunt volatile, intră, ies. În perioada următoare, mişcarea intrării de capital va fi una lentă."

Economistul şef de la ING Bank este de părere că intrările de capital pot creşte, dar ele sunt legate de situaţia celor care plasează banii în ţara respectivă.

Domnia sa ne-a declarat: "În zona euro, situaţia nu se va îmbunătăţi. Majoritatea investitorilor au multe probleme şi nu se pune problema investiţiilor în România."