LIVE - VIDEO Conferinţa "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război"

Actualizare DUMITRU NANCU, DIRECTORUL GENERAL AL FNGCIMM: "Garanţiile acordate în primele şase luni ale anului reprezintă peste 10% din valoarea tuturor garanţiilor pe care pe care Fondul le-a acordat în cei 20 de ani de activitate"

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat 48.030 de garanţii, în valoarea de peste 8,4 miliarde de lei, în primele şase luni ale anului, echivalentul a peste 10% din valoarea tuturor garanţiilor pe care Fondul le-a acordat în cei 20 de ani de activitate, a spus Dumitru Nancu, Directorul General al FNGCIMM.

Domnia sa a afirmat: "Anul 2020 a însemnat, atât pentru economia românească, dar mai ales pentru instituţia financiară Fondul Naţional de Garantare, un reviriment. Spun lucrul acesta pentru că, dacă în 2019, considerat un an de creştere economică, Fondul Naţional de Garantare acordase 20.000 de garanţii în valoare de maxim patru miliarde de lei garantarea, şase miliarde fiind creditele financiare, în anul 2020 s-au acordat 92.000 de garanţii, fapt care a dus la susţinerea a peste 30.000 de întreprinderi mici şi mijlocii".

Dumitru Nancu a adăugat: "Până în acest moment în acest an, după aproape şase luni de activitate - cifrele vor creşte pentru că 30 iunie este ultima zi în care Fondul Naţional de Garantare primeşte dosarele pentru cele patru programe - IMM Invest, Agro Invest, Garant Construct şi IMM Prod - s-au acordat 48.000 de garanţii cu o valoare de 8,4 miliarde de lei, pentru finanţări de circa zece miliarde de lei (...). Garanţiile acordate în primele şase luni ale anului acesta reprezintă peste 10% din valoarea tuturor garanţiilor pe care Fondul le-a acordat în cei 20 de ani de activitate".

---

Actualizare DAN PAUL, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI BROKERILOR: "Politicienii ar trebui să reducă cheltuielile statului"

Politicienii ar trebuie să reducă cheltuielile statului şi să lase economia să se redreseze în mod liber, a spus Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor.

Domnia sa a afirmat: "Cred că în contextul actual politicienii ar trebui să nu facă nimic. Întotdeauna în istoria pieţelor financiare, când au avut loc crize, iar politicienii au încercat să ia decizii privind plafonarea preţurilor, creşterea impozitelor, diverse alte măsuri fiscale, a început un dezastru. Plafonarea preţurilor energiei este o prostie în opinia mea (...) şi toate celelalte măsuri sunt greşite".

Preşedintele Asociaţiei Brokerilor, a adăugat: "Politicienii ar trebui să reducă cheltuielile statului. Să lase economia să se redreseze liberă. Pentru că avem inflaţie şi din cauza faptului că în pandemie au fost aruncaţi bani din elicopter. S-a emis foarte multă monedă pentru a ajuta companiile în timpul pandemiei, companii care nu au făcut nimic (...). Mă întrebam atunci de ce lumea nu înţelege că această măsură va duce la inflaţie. Nu ştiu de ce ne mirăm acum că avem inflaţie. Avem într-adevăr adunate mai multe crize, dar pur şi simplu emiterea de bani fără acoperire, emiterea de bani din elicopter, a dus la inflaţie".

A.I.

---

Actualizare - BOGDAN MAIOREANU, ANALIST DE PIAŢĂ, ETORO: "Majoritatea femeilor-investitor în piaţa de capital din ţara noastră au preluat controlul finanţelor familiei"

Majoritatea femeilor care au investit în piaţa de capital din ţara noastră au preluat controlul asupra finanţelor familiei/casei, se arată într-un sondaj realizat de compania eToro şi prezentat de analistul de piaţă Bogdan Maioreanu.

"65% din femeile din ţara noastră cuprinse în sondajul eToro au răspuns că investiţiile pe piaţa de capital le-au adus un control de peste 60% asupra finanţelor familiei/casei, ceea ce reprezintă un pas important.

La întrebarea privind de ce au investit în piaţa de capital, întrebare cu răspuns multiplu, 75% dintre femeile investitor chestionate au spus că au investit în piaţa de capital din dorinţa de a face un venit suplimentar, 35% deoarece au remarcat că banii care stau în bancă au dobânzi foarte mici sau deloc, 34% ai investit din provocarea de a face ceva diferit, 23% din curiozitate, 27% împinse de familie, prieteni sau colegi, 8% datorită mesajelor de marketing", a spus Bogdan Maioreanu.

Analistul de piaţă din cadrul companiei eToro mai arată că în ceea ce priveşte modalitatea care le convinge să investească la bursă, 58% din femei au răspuns că, pentru a investi la bursă, au nevoie de mai multă educaţie pe internet şi social-media, 50% au spus mai multă educaţie în şcoli, 23% au nevoie de un limbaj care să li se adreseze femeilor, 20% urmăresc produsele financiare dedicate femeilor iar 18% afirmă că au nevoie de mai mult timp pentru a investi.

Cu toate acestea, sondajul efectuat de eToro mai arată că, din cei 500 de investitori români care au fost intervievaţi, doar 33% sunt femei, procent care este inferior celui din SUA (51%), Cehiei (37%), Poloniei (42%) şi care se situează sub media internaţională a sondajului - 46%.

Pe de altă parte, doar 35% dintre investitorii români deţin acţiuni locale şi 21% au investit în titluri locale.

"Dintre cei care investesc în piaţa locală, 48% au răspuns că preferă această piaţă deoarece înţeleg mai bine acţiunile româneşti, 16% au considerat pieţele internaţionale mai riscante decât piaţa locală, 14% au spus că randamentele pe piaţa locală sunt mai bune decât cele din piaţa internaţională, 10% au afirmat că sunt mai scumpe pieţele internaţionale prin comisioanele aplicate, 7% au considerat ca au suficientă expunere internaţională investind în acţiuni locale care au o parte din business în străinătate", a spus Bogdan Maioreanu.

(G.M.)

---

Actualizare - RADU CRĂCIUN, PREŞEDINTELE APAPR: "România nu duce lipsă de bani, ci de idei şi proiecte credibile"

Valoarea totală a activelor aflate sub administrarea fondurilor de pensii private este, în prezent, de aproape 18 miliarde de euro, spune Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), subliniind că, din estimările asociaţiei pe care o conduce, valoarea acestora va creşte cu 50% până în 2026, la 26 de miliarde de euro.

În acest context, domnia sa atrage atenţia: "Întrebarea este ce facem cu atâţia bani? În momentul de faţă, România nu are o problemă legată de lipsa de bani. Mediul economic nu are o problemă în acest sens. Bani sunt, problema este lipsa de idei şi de proiecte credibile. Atunci când spun că sunt bani nu mă refer doar la fondurile de pensii private, ci inclusiv la fondurile de private equity, care sunt în căutare disperată de oportunităţi în mediul antreprenorial şi le găsesc foarte greu".

(A.V.)

---

Actualizare - Aurel Bernat, directorul general al BT Asset Management: "Începe să apară un interes din partea investitorilor mici pentru zona fondurilor de investiţii în acţiuni"

Începe să apară un interes al investitorilor mici pentru zona fondurilor de investiţii în acţiuni, a afirmat Aurel Bernat, directorul general al BT Asset Management. Potrivit acestuia, în ultima perioadă vedem o scădere a ponderii totalului de active în zona venitului fix şi o creştere a ponderii pe componenta de acţiuni, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru activitatea bursieră din ţara noastră.

Bernat a declarat: "Am avut o evoluţie fluctuantă a pieţei fondurilor de investiţii de la începutul anului, în special ca urmare a datei de 24 februarie, cum era de altfel de aşteptat. Cu toate că în piaţă valoarea activelor administrate de fondurile de investiţii a scăzut, există o parte foarte interesantă a acestui subiect şi anume faptul că interesul investitorilor individuali a crescut şi ne putem uita la nişte rate de creştere ale numărului de investitori noi extrem de bune în 2021 şi în 2022, cu toată această criză din zona Ucrainei şi Rusiei. La final de zi, lună, trimestru, este mai puţin important exact la ce valoare se situează această piaţă din punctul de vedere al activelor administrate, cred foarte mult că este important că micii investitori, cei care vor să economisească în primul rând lunar, prin diversele posibilităţi oferite de administratori, îşi îndreaptă tot mai mult atenţia către acest gen de produse. Este relevant pentru noi în primul rând datorită faptului că oamenii se obişnuiesc cu recurenţa investiţională şi reuşesc pe termen lung să intre într-o piaţă de capital care poate avea evoluţii de creştere, descreştere sau laterale, dar se adună atât cunoştinţe despre aceste produse, cât şi active. (...) Începe să apară un interes în zona această de recurenţă investiţională pentru fondurile de acţiuni. Este extrem de relevant să spunem că piaţa fondurilor de investiţii din România a fost concentrată mult pe produsele de venit fix şi chiar încă prea puţin pe fondurile de acţiuni. În ultima perioadă vedem o scădere a ponderii totalului de active în zona venitului fix şi o creştere a ponderii pe componenta de acţiuni, ceea ce evident este un lucru îmbucurător".

Acesta a adăugat: "Dacă ne uităm pe viitor, deşi ştiu că există numeroase argumente pro şi contra vizavi de modul de impozitare a câştigurilor aferente bursei şi fondurilor de investiţii, industria fondurilor de investiţii a mizat foarte mult pe reţinerea la sursă a câştigurilor. Motivul este unul extrem de simplu: în primul rând este foarte important să ne luăm informaţiile de acolo de unde în mod normal ar trebui ele să provină, iar în al doilea rând simplitatea este importantă şi atunci când învăţăm nişte lucruri şi le putem aplica simplu înseamnă că acea investiţie şi operaţiune funcţionează uşor".

Este importantă rata de creştere a numărului de clienţi ai fondurilor de investiţii, care este destul de bună în prezent, a mai spus Bernat.

"De asemenea, la fel de important este ca un client să îşi poată retrage oricând sumele investite, fără să mai poarte grija declarării acestor câştiguri, respectiv a impozitării. Ultima decizie în implementarea legislaţiei privind impozitarea la sursă a câştigurilor din fonduri de investiţii şi piaţă de capital va facilita foarte mult sumele venite din partea micilor investitori, acelora care descoperă piaţa de capital în momentul de faţă", a adăugat directorul general al BT Asset Management.

(M.G.)

---

Actualizare - CĂLIN IONESCU, DIRECTORUL GENERAL AL SPHERA FRANCHISE GROUP: "Măsurile luate de stat nu stimulează oamenii să muncească"

Sphera Franchise Group se străduieşte să atragă cât mai multe talente de pe plan local, dar şi din afară, însă din păcate, măsurile luate de stat în acest domeniu nu sunt cele mai bune ca să stimuleze oamenii să muncească, spune Călin Ionescu, directorul general al Sphera Franchise Group.

Domnia sa explică: "Există o taxare excesivă a forţei de muncă şi nu avem nicio facilitate pentru muncitorii străini care vin să lucreze în România".

Pe de altă parte, oficialul Sphera Franchise Group subliniază că sunt de dorit "nişte măsuri fiscale din partea statului care să ajute mediul de afaceri". În acest sens, domnia sa este de părere că transportul sau cazarea lucrătorilor nu ar trebui să mai fie considerate beneficii salariale.

(A.V.)

---

Actualizare - Călin Meteş, director general adjunct pentru investiţii al Franklin Templeton Bucureşti şi Manager de Portofoliu Adjunct al Fondului Proprietatea: "Avem ca obiectiv listarea Salrom în 2023"

În PNRR sunt prevăzute şi alte listări de companii de stat, iar Fondul Proprietatea (FP) are ca obiectiv listarea companiei Salrom anul viitor, după finalizarea aducerii la bursă a Hidroelectrica, a declarat Călin Meteş, director general adjunct pentru investiţii al Franklin Templeton Bucureşti şi manager de portofoliu adjunct al FP.

Acesta a declarat: "Suntem acţionar cu 49% şi avem un acord încă de anul trecut cu Ministerul Economiei pentru listare. Se lucrează la acest proces şi putem afirma că şi aici avem parte de sprijin din partea Ministerului şi compania în aceste momente face demersurile necesare pentru a selecta auditorul financiar pentru a avea evaluate situaţiile financiare pe ultimii 3 ani, să fie auditate după sistemul IFRS. Ca timeline şi obiectiv avem în vedere listarea companiei anul viitor, după ce Hidroelectrica va fi listată la bursă. Mai avem şi alte companii în portofoliu, Aeroporturi Bucureşti, unde vedem o revenire după pandemie. În luna mai au fost peste 1 milion de pasageri care au tranzitat Aeroportul Bucureşti. Activitatea încă este cu circa sub 20% faţă de înainte de pandemie, dar sperăm ca de anul viitor să ne gândim serios de o pregătire a listării şi a acestei companii. Există o nevoie foarte mare de investiţii acolo".

Meteş a vorbit şi despre aducerea la cota bursei a Hidroelectrica, afirmând că Fondul Proprietatea este încrezător că listarea companiei se va produce într-un timp foarte scurt, posibil până la finalul acestui an, în toamnă.

"Noi avem selectat un equity advisor care să ne ajute în acest demers, avocaţii sunt selectaţi, următorul pas este să selectăm băncile de investiţii care să se ocupe de această listare. Sperăm ca până la sfârşitul lunii iulie acest lucru să se întâmple. (...) Părerea noastră este ca pentru a maximiza şansele acestei listări este oportună o listare duală, la Bursa de Valori Bucureşti şi posibil la Bursa de la Londra. Dar aceste aspecte noi dorim să fie clarificate complet în momentul în care vom avea selectate băncile de investiţii care vor face o sondare de piaţă în rândul investitorilor interni şi internaţionali. (...) Vor prezenta un raport pentru a se putea lua o decizie informată pentru ca şansele de maximizare a ofertei să fie îndeplinite. (...) Acest procent de 15% (din capitalul social vizat pentru listarea Hidroelectrica) este foarte important şi din perspectiva guvernului României pentru că este specificat în PNRR, obligaţia ca 15% din Hidroelectrica să fie listat la bursă până la sfârşitul anului viitor. Noi am specificat din start că avem disponibilitatea de a ajuta guvernul României pentru a îndeplini acest obiectiv. (...) Compania lucrează în aceste zile cu equity advisor şi cu avocaţii pentru acest demers. Lucrurile se întâmplă, în fiecare zi există discuţii, call-uri, se lucrează la rapoarte, situaţii financiare astfel încât această listare să aibă loc în toamna acestui an, daca nu, la începutul anului viitor", a declarat oficialul FP.

(M.G.)

---

Actualizare - LIVIU FENOGHEN, CSALB: "Numărul litigiilor dintre bănci şi consumatori a scăzut"

Numărul de litigii dintre bănci şi consumatori a scăzut, o contribuţie în acest sens având-o şi Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), evidenţiază Liviu Fenoghen, directorul Centrului.

"CSALB a intrat în al şaptelea an de activitatea operaţională. În cei peste şase ani de activitate, am primt circa 10.500 de cereri, fiind constituite aproximativ 3.000 de doasare. Avem chiar peste 1.300 de situaţii în care părţile s-au împăcat după ce au depus cerere la CSALB, chiar dacă nu au mai apelat la un conciliator. Sunt circa 6,5 de milioane de euro beneficii rezultate pentru consumatori, în urma negocierilor făcute de conciliatorii CSALB".

Printre altele, domnia sa a subliniat că CSLAB nu a înregistrat o creştere exponenţială a numărului de cereri în comparaţie cu anii anterioari, ci o creştere organică. Totodată, a crescut viteza de soluţionare, anul trecut media temporară de soluţionare a litigiilor dintre consumatori şi bănci fiind de 33 de zile.

(E.O.)

---

Actualizare - Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor: "Se observă o deteriorare a comportamentului de plată în rândul celor care au apelat la moratoriul bancar. Un nou moratoriu nu este recomandat în contextul în care traversăm un trend de creştere al dobânzilor"

Este nevoie de măsuri individuale, nu generale, pentru a veni în întâmpinarea celor cu probleme la plata creditelor, a mai afirmat Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Potrivit acesteia, creditarea a continuat să crească puternic în primele 5 luni ale anului, cu un ritm anual de 16,5%. Conform Gabrielei Folcuţ, în prezent se manifestă o deteriorare a comportamentului de plată pentru cei care au apelat la moratoriul aplicat anterior. Oficialul ARB a avertizat că trendul de creştere a dobânzilor ar putea să îi împovăreze şi mai mult pe debitori în cazul unui nou moratoriu general.

Folcuţ a declarat: "La momentul de faţă, harta riscurilor identificată de BNR asupra stabilităţii financiare observă 2 riscuri sistemice severe şi 2 riscuri sistemice ridicate. La capitolul riscuri sistemice severe sunt incluse incertitudinile generate de contextul actual pe fondul războiului din Ucraina, pandemiei de Covid-19 şi crizei energetice, precum şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice la nivel intern. Din perspectiva riscurilor sistemice ridicate, avem pe de o parte posibilitatea deteriorării şi creşterii ratei creditelor neperformante şi întârzierea reformelor şi absorbţia fondurilor europene, în special în ceea ce priveşte PNRR. Este clar că asistăm la o volatilitate crescută pe fondul acestor riscuri. 2021 a reprezentat pentru sistemul bancar cel mai bun an din ultimii 12 ani. Ritmul de creştere a creditării neguvernamentale a fost cel mai ridicat în ultimii 12 ani, de 14,8% în decembrie 2021. La fel, ritmul de creştere al economisirii a fost de 13,9%, în timp ce activele sistemului bancar au avansat cu 14,3%. Acest ritm de creştere al creditării neguvernamentale s-a menţinut, ba chiar a accelerat în prima parte a acestui an şi iată că avem în luna mai un nou record al creşterii creditării neguvernamentale, de 16,5% în luna mai. Ca atare, băncile au demonstrat în această perioadă de crize suprapuse (...) că sunt parte din soluţie, nu parte din problemă. Creşte în continuare creditarea atât a sectorului neguvernamental cât şi a sectorului guvernamental. Să nu uităm că ponderea creanţelor asupra sectorului guvernamental, din total, a crescut până la 23%, cea mai ridicată din UE. În continuare sectorul bancar îşi arată rezilienţa şi soliditatea, avem un grad de solvabilitate de 21,37%, gradul de acoperire cu provizionare a creditelor neperformante este de 68% aproape, în condiţiile în care media europeană este de 44,5%, rata creditelor neperformante continuă trendul descendent, fiind în luna martie la 3,3%. Se observă vulnerabilităţi în rândul celor care au apelat la moratoriu. Se observă o deteriorare a comportamentului de plată în contextul în care aceştia au o rată de neperformanţă de 3 ori mai ridicat în comparaţie cu cei care nu au apelat la moratoriu. Sistemul bancar are o serie de măsuri şi aplică o serie de măsuri pentru toţi clienţii care în momentul de faţă întâmpină dificultăţi financiare temporare, atât pe zona consumatorilor cât şi pe zona companiilor".

Aceasta a adăugat: "Considerăm că este mai bine să aplicăm soluţii individuale care să fie calibrate pe necesitatea exactă a clientului. Nu considerăm că o măsură generală, un moratoriu general, ar putea să fie o soluţie în momentul acesta în care traversăm un trend de creştere al dobânzilor, din perspectiva impactului pe care ar putea să-l aibă asupra consumatorilor, clienţilor în general, inclusiv companii, dar şi asupra economiei. În momentul de faţă aplicabilitatea unui moratoriu, amânarea pentru o perioadă de 9 luni, ar putea să pună clientul în ipostaza să aibă de plătit o valoare mai mare la momentul reluării plăţilor şi aceasta este din cauza unui nivel mai crescut al dobânzilor în viitor care se preconizează pe fondul creşterii presiunilor inflaţioniste şi a dobânzii de politică monetară şi evident venită din prelungirea perioadei de creditare. Din punct de vedere al impactului asupra economiei considerăm că putem să observăm un efect potenţial inflaţionist determinat de reorientarea în loc de rate spre consum a sumelor provenite din amânare şi atunci am putea să asistăm la acest efect inflaţionist suplimentar de care România nu mai are nevoie în momentul de faţă. Suplimentar, impactul asupra economiei va veni prin afectarea capacităţii băncilor de a credita în continuare într-un ritm susţinut economia. Să nu uităm că în 2020 şi în 2021 moratoriul a fost aplicat practic cu un ghid al Autorităţii Bancare Europene (EBA), care prevedea că în schimbul ratelor amânate băncile nu fac provizioane. În momentul de faţă, în acest cadru destul de delicat, nu există un asemenea ghid al EBA şi în absenţa lui asta ar însemna că am putea asista la un impact negativ asupra solvabilităţii sistemului şi lichidităţii, ceea ce ar putea afecta capacitatea de creditare susţinută a economiei naţionale. Ca atare, noi optăm şi susţinem aplicarea de măsuri individuale. OUG 52/2016 cuprinde o serie de prevederi de care clienţii consumatori pot să beneficieze, chiar în momentul de faţă, de măsuri speciale de a depăşi cu bine acele momente delicate. Sperăm ca în partea a doua a anului să avem în discuţie la nivel public o serie de măsuri legislative şi reglementative de creştere a gradului de intermediere financiară. Activele sistemului bancar reprezintă trei sferturi din activele totale ale sistemului financiar în integralitate, însă, cu toate acestea, ponderea activelor sistemului bancar se cifrează undeva la 56% în PIB faţă de o medie europeană de 246%. Este nevoie să impulsionăm creditarea, pe baze sustenabile şi cu mare atenţie, să nu pună presiune pe alţi indicatori tensionaţi la momentul acesta".

(M.G.)

---

Actualizare - IONUŢ LIANU, OFIŢER ŞEF MANAGEMENT ACTIVE ŞI PASIVE, CEC BANK: "Un şoc de ofertă pe piaţa energiei va genera, inevitabil, efecte asupra cererii"

Criza actuală de pa piaţa energiei este generată de un cumul de factori obiectivi, dar şi de altă natură decât pur economici, susţine Ionuţ Lianu, Ofiţer Şef Management Active şi Pasive, CEC Bank, care subliniază: "Pe de o parte vedem, de foarte mulţi ani, o lipsă de investiţii pe plan mondial în sectorul energiei, dar şi o revenire a cererii după pandemie, care a pus presiune pe consumul de energie. Pe de altă parte, vedem anumite elemente în special pe zona de restricţionare a ofertei de petrol şi gaze, care au pus presiune foarte mare pe preţ. În cazul gazului, spre exemplu, preţul contractelor futures de la Bursa din Amsterdam a ajuns la circa 125 de euro, de la 20 de euro. În aceste condiţii, lucrurile nu sunt sustenabile şi afectează industria chimică, ceea ce, la rândul său, influenţează foarte mult preţul mâncării pentru că îngrăşămintele destinate agriculturii se fac pe bază de gaz".

În opinia lui Ionuţ Lianu, asistăm la "un şoc de ofertă", dar trebuie "să vedem lucrurile dincolo de situaţia lor actuală", astfel că "un şoc de ofertă va genera în mod inevitabil şi efecte asupra cererii", ceea ce, la un moment dat, "va pune presiune în jos pe preţuri".

(V.R.)

---

Actualizare - ANCA DRAGU, SENATOR: "Aderarea la spaţiul Schengen - necesară pentru creşterea competitivităţii firmelor româneşti"

Aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen este necesară pentru creşterea competitivităţii firmelor româneşti şi pentru libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor din România, a afirmat senatorul Anca Dragu,

membru în Comisia de buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

"Am avut astăzi o întâlnire cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene, unde am ridicat problema aderării României la spaţiul Schengen. Am explicat că nu e niciun fel de relaţie între MCV şi aderare şi că faptul că nu suntem parte la acest spaţiu afectează competitivitatea României şi a firmelor româneşti, care au nevoie de costuri suplimentare pentru a ieşi în afara graniţelor cu bunurile produse. De aceea, Comisia Europeană ar trebui să facă foarte clar deconectarea între MCV şi spaţiul Schengen şi România să fie cât mai repede membru al acestui spaţiu pentru a asigura principiul fundamental privind libera circulaţie a bunurilor şi creşterea competitivităţii firmelor româneşti. Dacă peste această creştere de competitivitate venim şi cu o creştere de finanţare, ne putem uita la o economie mai solidă", a spus Anca Dragu.

(G.M.)

---

Actualizare - MIRCEA COŞEA, PROFESOR DE ECONOMIE: "Trebuie să transformăm băncile în pioni importanţi în economia de război"

În noul context geo-politic şi socio-economic, populaţia sărăceşte într-un ritm pe care nu l-am cunoscut până acum, atrage atenţia profesorul de economie Mircea Coşea, apreciind că sistemul bancar trebuie să se reprofileze şi să se aplece şi asupra acestor probleme: "Ce facem azi cu banii? Ca securizăm economiile de ceea ce urmează să vină? Ar trebui să existe o strategie a acestui guvern, un program anticriză în care să puncteze ce prorităţi sunt în economie, să facă o listă cu aceste priorităţi, o altă listă cu ceea ce este necesar că să putem acoperi aceste nevoi, după care să realizeze un program şi abia apoi să discute pe marginea unor măsuri concrete. (...) Unul dintre actorii care ar trebui să se implice în această strategie trebuie să fie reprezentat de bănci. Trebuie să transformăm băncile în pioni importanţi în economia de război. Suntem în situaţia în care costurile zilnice sunt atât de mari încât este nevoie şi de gândirea altora decât cea a clasei politice. Aceasta vine din gândirea bancherilor".

(E.O.)

---

Actualizare - ANCA DRAGU, SENATOR: "Este nevoie de soluţii pentru creşterea intermedierii financiare în ţara noastră"

Sistemul financiar-bancar şi toţi factorii decidenţi ar trebui să se implice în găsirea unor modele sau soluţii pentru creşterea nivelului intermedierii financiare din ţara noastră, a afirmat senatorul Anca Dragu, membru în Comisia de buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

"Creditarea în economia românească reprezintă doar 27% credit neguvernamental raportat la Produsul Intern Brut ceea ce ne situează la coada clasamentului neuropean, în condiţiile în care media este de 90%, iar unele ţări au aproape 100%. Am tot discutat despre capitalizarea firmelor româneşti, despre lipsa unproiecte bancabile, la care bancile să se uite cu interes. Ştim de ce suntem în această situaţie, dar ce măsuri putem lua pentru a ne asigura că sectorul bancar românesc poate contribui la cofinanţare pentru cele 80 miliarde euro din fondurile europene care vor veni în România? Cam 50% ar trebui să fie cofinanţare. (...) Avem nu numai cei 80 miliarde euro în exerciţiul bugetar european multianual 2021-2027, avem acest PNRR ce are ca obiectiv creşterea rezilienţei economiei româneşti, dar avem şi dimensiunea de energie verde plus noua orientare din RePower EU, unde sunt măsuri clare pentru investiţii care să asig reducerea dependenţei de gazul rusesc. Avem nevoie de investiţii şi de finanţare ce trebuie să vină şi din sectorul financiar-bancar. (...) Este sectorul bancar pregătit să asigure 40 miliarde euro până în anul 2027 sau anul 2030, dacă ne gândim la perioada de finanţare n+3? Aceasta este întrebarea pe care trebuie să o avem în minte şi la care trebuie să căutăm soluţii pentru creşterea creditului, intermedierii financiare. Soluţiile pot veni dacă mai mulţi decidenţi stau la masă: Guvern, Parlament, sistemul bancar, BVB, instituţiile financiar-bancare internaţionale, firmele româneşti. Mă gândesc că, dacă prin BVB companiile ar emite equity atunci ar putea fi mult mai bancabile când vine vorbim despre evaluarea unui dosar de creditare bancară.

Să avem discuţii punctuale, aplicate, despre metode concrete prin care am putea asigura creşterea intermedierii financiare cu asigurarea creşterii stabilităţii sistemului financiar-bancar", a spus Anca Dragu.

(G.M.)

---

Actualizare - RADU GRAŢIAN GHEŢEA, LIBRA BANK: "Există activităţi care nu mai pot fi creditate de bănci"

Actualul context din piaţă a făcut ca anumite activităţi să nu mai poată fi creditate, a spus Radu Graţian Gheţea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Bank şi preşedinte onorific al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Printre altele, domnia sa a precizat: "Acest nou factor de risc numit pandemie, precum şi celalalt factor de risc - războiul - au schimbat în totalitate mediul în care operăm, atât în ceea ce priveşte economia, cât şi finantele - inclusiv băncile. În contextul actual, este greu ca băncile să-şi definească directiile de acţiune. Ne aflăm în faţa unui fenomen care a mai fost în România, dar nu de această intensitate - activităţi economice care până acum trei luni le creditan cu inima deschisă şi fără temeri au devenit aproape imposibil de a fi creditate, dar apar oportunităţi noi. Energia şi construcţia de locuinţe sunt două dintre exemple".

În opinia domniei sale, în aceste condiţii banca trebuie să fie deosebit de flexibilă şi universală: "Se pune problema dacă să ai o bancă universală sau o bancă de nişă. O bancă de nişă nu este cel mai fericit exemplu de soluţie, cel mai important este să ai o bancă universală, care să aibă produse şi servicii pentru toate activităţile, de o calitate bună şi care să deservească clienţii indiferent de ceea ce se întâmplă în afara sistemului".

Domnul Gheţea şi-a exprimat convingerea că vor exista bani în sectorul bancar pentru susţinerea investiţiilor din economie.

(E.O.)

---

Actualizare - MIHAI PRECUP, SECRETAR DE STAT, MINISTERUL FINANŢELOR: "Principala vulnerabilitate a României este dată de deficitele gemene"

Principala vulnerabilitate a ţării noastre provine din deficitele gemene, adică de deficitul comercial şi cel bugetar, a spus Mihai Precup, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor.

Domnia sa a afirmat: "România a fost validată ca «investment grade» de către agenţia Standard and Poors în aprilie anul acesta. Avem o comunicare constantă cu Fondul Monetar Internaţional, care ne monitorizează stabilitatea macroeconomică, însă avem o vulnerabilitate. Principala vulnerabilitate este dată de deficitele gemene, adică deficitul comerţului extern şi deficitul bugetar. Deficitul balanţei comerciale a devenit structural pentru că ne luptăm cu el de peste 20 de ani şi pune presiune pe cursul valutar, pe ROBOR, pe rating-ul României. Singura soluţie în această direcţie este să stimulăm investiţiile. Pandemia, războiul, «lockdown-urile» din China şi din celelalte ţări ale lumii ne-au făcut să conştientizăm, mai mult decât oricând, că inflaţia a fost generată de lipsa ofertei, de întreruperi pe lanţurile de aprovizionare. De asemenea am conştientizat, mai mult decât oricând, că trebuie să investim în economia naţională. Este singura sansă pe care o avem".

Mihai Precup a adăugat: "În ceea ce priveşte deficitul bugetar, în prezent ne aflăm la jumătatea anului şi suntem sub ceea ce am avut anul trecut, deşi acum ne confruntăm cu multiple crize. Ţinta de deficit bugetar este de 5,8% din PIB şi sper să fim sub această ţintă. În ceea ce priveşte relaţia cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, ne-am angajat ca până în anul 2024 să reducem deficitul bugetar sub 3% din PIB, ceea ce presupune o anumită disciplină bugetară. Cred că, în comparaţie cu anul trecut, anul acesta am demonstrat că avem o anumită disciplină bugetară - după cum spuneam, cel puţin până acum în acest an, deficitul bugetar este sub cel din aceeaşi perioadă a anului trecut".

(A.I.)

---

Actualizare - Valentin Lazea, economist-şef, Banca Naţională a României (BNR): "Deponenţii în lei sunt penalizaţi. Va trebui să creştem dobânzile pentru a evita euroizarea economiei"

Este evident că deponenţii în lei, fie ei firme sau populaţie, sunt penalizaţi de dobânzile mici, acesta fiind un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda-cheie pentru a evita o migrare către euro, a afirmat Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR).

Acesta a declarat: "În primele 5 luni din 2022, în pofida războiului din Ucraina, creditul a crescut în termeni nominali, atât cel guvernamental, cât şi cel neguvernamental - acesta din urmă a crescut şi în termeni reali, nu doar în termeni nominali, deci a crescut mai repede decât rata inflaţiei. Cel guvernamental a crescut mai lent decât rata inflaţiei, deci în termeni real a scăzut. În ceea ce priveşte depozitele rezidenţilor, deci şi populaţie şi firme, se constată o evoluţie diferită în sensul că depozitele în valută au crescut atât nominal cât şi real, deci mai repede decât inflaţia, în timp ce depozitele în lei deşi au crescut nominal totuşi au scăzut în termeni reali. Au crescut mai puţin decât rata inflaţiei. Aici aş vrea să fac un comentariu: este evident că deponenţii în lei, fie ei populaţie, fie ei firme, sunt penalizaţi de dobânzile mici, acesta fiind un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina o migrare către euro, o aşa-numită euroizare a economiei".

Lazea a punctat că deşi în presă şi în societate se manifestă o preocupare faţă de cei care au credite luate de la bănci, adică debitorii băncilor, trebuie să fim mai vocali în ceea ce îi priveşte pe creditorii băncilor, adică deponenţii, care la actualele niveluri ale dobânzilor sunt în pierdere.

Economistul şef al BNR a mai spus că, după 4 luni din 2022, profitul net cumulat al sistemului bancar este de 2,9 miliarde de lei, similar cu cel din 2021 când pe tot anul s-a înregistrat un profit net la nivel de sistem de 8,2 miliarde de lei. Potrivit acestuia, indicatorii prudenţiali ai băncilor sunt în continuare buni, chiar dacă în uşoară scădere după ce băncilor li s-a permis în toamna anului 2021 să distribuie din nou dividende după doi ani de pauză.

(M.G.)

---

Actualizare - Florin Spătaru, ministrul Economiei: "Închiderea unor capacităţi de producţie din energie a fost o greşeală"

Închiderea unor capacităţi de producţie din energie a fost o greşeală, atât timp cât nu am avut alte capacităţi în locul lor, a afirmat Florin Spătaru, ministrul Economiei.

"Am convingerea că în urmă cu doi-trei ani am făcut o greşeală estimând că închiderea unor capacităţi de producţie în domeniul energiei va duce la o piaţă liberă sau aşa cum spunea un politician că vom vedea scăderi ale preţurilor. Nu am consemnat scăderi ale preţurilor. Singura soluţie pentru scăderea preţurilor din energie este investirea în capacităţi de producţie. (...) Ministerul Economiei a semnalat problemele cu care se confruntă mediul de afaceri şi s-a luptat pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii energetice. Cu toate acestea, zilele trecute marii industriaşi mi-au spus că furnizorii de gaz nu oferă contracte pentru perioada următoare. (...) Dar pentru a putea asigura predictibilitatea cantităţii necesare de energie şi gaz trebuie să facem investiţii şi să ne asigurăm că avem o producţie care ne poate duce în situaţie de stabilitate", a spus Florin Spătaru.

(G.M.)

---

Actualizare - Florin Spătaru, ministrul Economiei: "Industria prelucrătoare va fi finanţată cu 300 milioane euro"

Guvernul a adoptat o strategie de atragere a investiţiilor străine şi de asigurare a unei măsuri de sprijin pentru investiţiile din România, a declarat Florin Spătaru, ministrul Economiei.

"Ministerul Finanţelor a lansat acel call şi a asigurat fondurile necesare pentru continuarea programelor investiţionale conform HG 807, iar la Ministerul Economiei avem întocmit un draft de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, de 300 milioane euro - 150 milioane în 2022 şi 2023 cu intenţia de a extinde această schemă de ajutor pe o perioadă ceva mai lungă. (...) O astfel de schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare nu a existat în ultimii 30 de ani în ţara noastră. Sunt câteva dintre măsurile luate pentru a asigura o parte din finanţare. Am semnat un memorandum pentru promovarea investiţiilor străine, pentru ca România să devină jucător important în atragerea de investiţii din relocarea unor capacităţi de producţie sau dezvoltare de alte capacităţi de producţie. Un investitor ce va dori dezvoltarea unor capacităţi de producţie sau prestare de servicii va avea un singur punct de contact la nivelul Guvernului şi vom face astfel mult mai facil demersul decizional. România are un potenţial extraordinar, lucru pe care l-am menţionat în discuţiile pe care le-am avut cu domnul Bretton, comisarul european pentru piaţa internă. Vorbim de un nivel am competenţelor superior mediei UE şi de un program de dezvoltare a infrastructurii pentru anumite zone din economie. Nu ne vom duce către toate sferele economice dar sunt zone în care putem aduce plusvaloare la nivel european şi să creăm un climat investiţional facil pentru investitorii din ţara noastră", a spus Florin Spătaru.

(G.M.)

---

Actualizare - Florin Spătaru, ministrul Economiei: "Europa trebuie să înveţe că securitatea industrială înseamnă asigurarea unui minim necesar de producţie pe continentul nostru"

Europa se confruntă cu probleme privind securitatea industrială, din cauza faptului că multe dintre unităţile de producţie ale marilor companii de pe continent au fost până acum în China, a afirmat Florin Spătaru, ministrul Economiei.

"Vorbim despre securitate industrială şi Europa trebuie să înveţe că securitatea industrială înseamnă asigurarea unui minim necesar de producţie în Europa. Am uitat acest lucru în ultimii ani, dar criza din Ucraina şi cele anterioare au adus în discuţie acest concept. Discutam recent cu ministrul Economiei din Suedia cum putem să procesăm cuprul din Europa şi să nu îl mai trimitem în China. Avem nevoie de cupru pentru echipamentele şi utilajele pe care le folosim şi pentru asigurarea e-mobilităţii. Dacă vom avea o imagine mai clară a impactului pe care îl au aceste materii prime, vom găsi sursele financiare şi metodele pentru a realiza acest lucru. Am făcut foarte multe greşeli în ultimii 30 de ani; am închis capacităţi de producţie, am externalizat o mulţime de activităţi pe care ar fi trebuit să le securizăm, am avut preţuri reduse, dar România nu este singura ţară europeană care a făcut o astfel de greşeală. Toate fluxurile logistice, toată strategia de transport era bazată pe un principiu: Europa mare consumator, nu Europa mare producător şi am întrebat de ce nu definim o strategie la nivel european pentru asigurarea fluxurilor de producţie. Dar, în acest moment, lucrurile se schimbă în direcţia bună", a menţionat Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a precizat că este nevoie de miliarde de euro în investiţiile necesare în industrie şi a oferit exemplul sectorului automotive din Europa, care în acest moment este dependent de ţările asiatice pentru producţia de semiconductori, deşi echipamentele de producere a cipurilor sunt realizate în Uniunea Europeană.

"Vorbim despre ecomobilitate, unde avem nevoie de un sistem în domeniul bateriilor, unde vor fi investiţii importante. Avem procesarea materiilor prime, asigurarea lor. Sunt valori importante care în acest moment nu se regăsesc în planurile investiţionale importante. De exemplu, oţelul verde - unde pentru retehnologizarea unui singur combinat trebuie făcute investiţii de 2 miliarde euro. De aceea e bine să discutăm despre modalitatea în care finanţarea europeană, finanţarea naţională, finanţarea venită din partea băncilor şi stabilitatea pieţei de capital să devină un mix care să poată să asigure dezvoltarea durabilă a economiei româneşti", a spus Florin Spătaru.

(G.M.)

---

Actualizare - Florin Spătaru, ministrul Economiei: "Avem nevoie de un mix de finanţare pentru investiţiile necesare în lanţurile de aprovizionare şi de producţie"

În actualul context genrrat de războiul din Ucraina şi de criza din energie, asigurarea fluxurilor financiare pentru investiţii devine din ce în ce mai importantă, a precizat Florin Spătaru, ministrul Economiei.

"La nivelul Uniunii Europene am discutat despre cele 43 miliarde euro pe care Comisia Europeană vrea să le pună la dispoziţia pentru dezvoltarea unui ecosistem în domeniul semiconductorilor, bani care trebuie să se regăsească în construcţia de capacităţi de producţie. Avem PNRR care a fost scris în momentul în care suprapunerea actualelor crize nu era atât de vizibilă. Şi atunci discuţiile privind investiţiile în economia europeană şi economia românească vor trebui renegociate sau rediscutate pentru a valida strategii pe termen lung. Sunt bani europeni ce vor trebui absorbiţi de economia României, sunt schemele de ajutor de stat pe care fiecare ţară le pune la dispoziţie pentru a absorbi strategiile locale pentru asigurarea lanţurilor de aprovizionare care acum sunt afectate masiv de ce se întâmplă şi vom mai avea finanţări care vin din partea băncilor sau din partea pieţei de capital. Va trebui să fie un mix între cele patru componente astfel încât să putem asigura finanţarea pe termen lung, pentru că nevoia de finanţare a investitorilor este una masivă", a declarat Florin Spătaru.

(G.M.)

---

Actualizare - Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor: "Este posibil să asistăm la o decelerare a ritmului de creştere economică"

Este posibil să asistăm la o decelerare a ritmului de creştere economică din ţara noastră, ca urmare a conflictului armat din Ucraina şi a nivelului ridicat al inflaţiei, a afirmat Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în deschiderea conferinţei.

Aceasta a declarat: "Cu siguranţă avem o situaţie nemaiîntâlnită. Nu ne puteam imagina să avem un astfel de conflict (precum războiul din Ucraina) la nivelul Europei. Acest conflict are consecinţe economice pentru multe state şi este foarte posibil ca şi la nivel naţional să asistăm la o decelerare a ritmului de creştere economică. Datele pentru primul trimestru au arătat o creştere economică sustenabilă, dar vom vedea cel mai probabil şi efecte de rundă a doua ca urmare a conflictului din Ucraina şi a nivelului ridicat al inflaţiei".

(M.G.)

---

Ziarul BURSA organizează conferinţa "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război", în data de 28 iunie 2022, începând cu ora 10:00, la World Trade Center/ Hotel Pullman Bucureşti, sala New York.

Evenimentul se va desfăşura în format fizic şi online şi va fi transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.