EnglishActualizare - TĂNASE STAMULE, CONSILIER DE STAT ÎN CADRUL CANCELARIEI PRIM-MINISTRULUI "Marele risc în absorbţia fondurilor europene va fi lipsa specialiştilor, în rest finanţare şi proiecte există"
Ţara noastră va avea o provocare în următorii ani să absoarbă toate fondurile europene pe care le va avea la dispoziţie, iar principala preocupare va consta în creşterea capacităţii administrative, a declarat Tănase Stamule, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului în domeniul economic.
Domnia sa a precizat: "Suntem într-o conjunctură fericită astăzi, însă avem peste 80-90 de miliarde din fonduri europene plus bugetul de stat, însă cel mai important este să reuşim să găsim specialiştii care să implementeze aceste proiecte pentru a creea valoare adăugată în România. Pentru asta trebuie să muncim cu toţii pentru a propune ca responsabil pe aceste proiecte cele mai competente persoane pe care le are statul român. Acesta este marele risc - să nu avem oamenii cu care să implementăm toate aceste proiecte, în rest finanţare există, proiecte există".
Tănase Stamule a explicat că în prezent discutăm de trei linii mari de finanţare - programul de rezilienţă, fondurile structurale şi bugetul de stat.
"Ca prioritate de absorbţie sunt banii din programul de rezilienţă, după bineînţeles fondurile structurale şi apoi bugetul de stat. Prin programul de rezilienţă dorim să recuperăm deficitul de infrastructură mare pe care îl avem faţă de celelalte state şi aceşti bani, din fericire, vin exact pentru ceea ce se finanţează mai puţin prin noul program structural. În felul acesta sperăm să finalizăm toată partea de educaţii, să construim cât mai multe autostrăzi şi drumuri expres, universităţi, spitale etc. Apoi, avem zona de fonduri europene structurale prin care se doreşte un upgrade al economiei în general pe zona de digital, economie circurală şi, bineînţeles, bugetul de stat prin care dorim să echilibrăm decalajele dintre regiuni şi să finanţăm exact acele activităţi care astăzi nu pot fi finanţate nici prin programul de rezilienţă, nici prin fondurile structurale. Provocarea mare pe care o vedem este legată de capacitatea administrativă a ministerelor de a implementa toate aceste proiecte şi nu vă ascundem că încercăm să îmbunătăţim aparatul administrativ tocmai pentru că sunt foarte multe proiecte care se vor întâmpla în următorii ani", a explicat domnia sa.
Consilierul a adăugat că în ceea ce priveşte direcţia de finanţare şi oportunităţile pentru redresarea economiei va fi o creştere mare în zona industriei construcţiilor stimulată atât de programul de rezilienţă, dar şi de programul Noua Casă şi de alte programe pe care Guvernul le are în vedere pentru a dezvolta acest sector. Totodată, Guvernul are în vedere creştere pe zona de agricultură, mai exact o mărire a capacităţii de irigare. În plus, ca strategie pe zona de economie, Executivul are un plan de reducere a deficitului comercial ceea ce înseamnă o creştere pe lanţul valoric a producţiei alimentare, fiind principala sursă a deficitului comercial, mai ales pe zona de procesate, unde vor fi linii speciale de finanţare.
Tănase Stamule a mai adăugat că băncile au reacţionat foarte bine în această perioadă, iar un exemplu este IMM Invest, unde aproape tot plafonul este deja acoperit.
În plus, domnia sa a declarat că Guvernul are în vedere nişte modificări în legislaţie pe care le plănuieşte după alegeri la recomandarea băncilor.
Tănase Stamule a mai menţionat: "Totodată, prin aceste scheme de garanţii de stat unele IMM-uri care sunt bancabile sunt încurajate să se ducă către bănci, iar în felul acesta legând mediul bancar de IMM-uri, se crează o simbioză în economie care nu poate aduce decât efecte de sinergie şi creşterea valorii adăugate în economia românească".
Domnia sa a subliniat că în această criză Guvernul s-a bazat mult pe domeniul bancar tocmai pentru a trece mai uşor prin criza economică, iar comparativ cu acum 10 ani băncile au avut un apetit pentru a credita şi nu au tăiat liniile de finanţare, ci au fost un partener foarte serios şi foarte important.
A.T.
---
Actualizare - LASZLO BORBELY, CONSILIER DE STAT LA CANCELARIA PREMIERULUI: Agenda 2030 - printre priorităţile Guvernului
Autorităţile responsabile de la nivelul Uniunii Europene (UE) lucrează la un nou concept de implementare a Agendei 2030, a spus Laszlo Borbely, Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului şi Coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă.
Printre altele, oficialul a menţionat: "Avem un departament care, pe baza unei noi strategii de dezvotare durabilă a României adoptată acum doi ani, încearcă implementarea Agendei 2030, urmărind ce putem face în următorii zece ani. Se lucrează la nivelul UE la un nou concept de implementare a Agendei 2030. Noi suntem consideraţi un centru regional, pentru că avem strategia, vom avea un plan de acţiune pe baza ţintelor şi obiectivelor pentru 2030, până la jumătatea anului viitor, avem un comitet interdepartamentar care prezintă în fiecare an la Parlament un raport cu stadiul în care ne aflăm şi avem un consiliu consultativ alcătuit din 34 de cercetători care ne vor ajuta în perioada următoare să păstrăm relaţia cu mediul academic, cu mediul privat. Avem huburile la fiecare minister şi instituţie şi vom avea o activitate care să arate că România poate face mai mult în acest domeniu". În zona bugetară, Guvernul îşi face lecţiile astfel încât să aibă toate datele foarte clar analizate la nivelul Guvernelor ţării şi să conceapă strategia pentru anii care vin, a mai spus Laszlo Borbely.
E.O.
---
Actualizare - RADU ONOFREI, PREŞEDINTELE ACRAFE: "Nu a fost dialog şi consultare reală a pieţei cu privire la programul de redresare economică"
Lipsa de predictibilitate a măsurilor şi programelor derulate de Guvern prin intermediul fondurilor europene, modificarea intempestivă a condiţiilor stabilite în prealabil şi lipsa de dialog şi consultare din partea autorităţilor sunt problemele majore cu care se confruntă mediul de afaceri, a declarat Radu Onofrei, preşedintele Asociaţiei Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE).
"Cred că ceea ce lipseşte măsurilor care sunt deja lansate sau pregătite de către Guvern este lipsa de predictibilitate sau predictibilitatea apelurilor şi mai ales a condiţiilor. Am asistat, în ultimele 4-5 luni, la promovarea unor calendare care nu au fost respectate şi la o serie de condiţii care sunt modificate uneori şi cu 2-3 zile înainte de lansarea apelurilor de proiecte. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte calitatea aplicaţiilor, există nemulţumire în momentul de faţă legată de anumite prevederi ale ghidurilor, în special pe apelul de investiţii, măsura 3 din OUG 130/2020", a precizat Radu Onofrei.
Reprezentantul Asociaţiei Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene susţine că este nevoie de un dialog real şi o consultare reală a pieţei, atât a reprezentanţilor antrepenorilor, cât şi a celorlaltor entităţi implicate în derularea programelor, în calitatea, în implementarea şi rezultatele lor, pentru a găsi soluţii la problemele ridicate de finanţatori, dar mai ales de către mediul de business.
"Mesajul ar fi de a avea un dialog real şi nu doar formal şi cu siguranţă predictibilitatea, atât a calendarului cât şi a condiţiilor de finanţare, ar trebui să fie o prioritate pentru cei care promovează şi se ocupă de implementarea acestor programe necesare şi utile mediului de afaceri. Dialogul, dacă nu are o finalitate în găsirea soluţiilor la problemele identificate, nu este un dialog, este un monolog în care fiecare parte discută şi rezultatele nu se văd. Discutăm despre predictibilitate şi modificarea condiţiilor de la o săptămână la alta. Nu a fost dialog şi consultare reală a pieţei cu privire la programul de redresare economică", a concluzionat Radu Onofrei, preşedintele ACRAFE.
G.M.
---
Actualizare - ANDREI BACIU, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: "Oportunităţile pe care le avem prin fondurile europene, în această perioadă, sunt esenţiale pentru dezvoltarea României, în special în domeniul sănătăţii"
Alocarea fondurilor europene, în această perioadă, şi oportunitatea pe care o avem la nivel de fonduri europene este realmente istorică şi ne permite să facem o schimbare de paradigm, să facem paşi reali în domeniul sănătăţii, susţine Andrei Baciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.
Domnia sa a subliniat importanţa resurselor financiare în domeniul sănătăţii: "Tot ceea ce ţine de tratamente se face prin alocarea unor resurse bugetare semnificative, care să ducă la descoperirea de noi molecule, noi tratamente, de noi abordări terapeutice care să facă dintr-o boală incurabilă, una perfect gestionabilă. Avem nenumărate exemple în acest sens din trecut. Trăim aceeaşi paradigmă şi avem aceleaşi aşteptări şi în momentul de faţă cu privire la un tratament care să neutralizeze prezenţa virusului SARS-CoV-2 în organism sau un potenţial vaccin unde mai multe companii sunt pe final de proceduri, iar cercetătorii speră să ajungă cât mai repede la o aprobare".
Totodată, Andrei Baciu consideră că este esenţial să ai resurse financiare care să susţină toate demersurile pe care ţi le propui, altfel toate aceste chestiuni se vor desfăşura condiţionat de alocările financiare pe care şi le poate dezvolta Guvernul României.
"Este realmente pentru noi un punct istoric în care trebuie să ne pregătim şi să nu mai repetăm greşelile din trecut şi să reuşim să atragem toate resursele europene disponibile pentru perioada 2021-2027", a afirmat secretarul de stat.
Oficialul Ministerului Sănătăţii a mai spus că în presă au fost vehiculate sume importante, dar cert este că acestea s-au alocat numai la nivel european pentru a susţine acest proces de cercetare şi găsire a unui tratament/vaccin anti-Covid.
"Trebuie să înţelegem importanţa unor resurse în oglindă, proporţionale cu nevoile. Ne este dificil ca ţară să facem faţă într-o competiţie internaţională unde celelalte ţări au bugete semnificativ mai mari. (...) Oportunităţile pe care le avem cu fondurile europene acum sunt esenţiale pentru dezvoltarea României, în special în domeniul sănătăţii. Eforturile făcute de domul preşedinte Klaus Iohannis, de domnul ministru al Fondurilor Europene şi de premierul Ludovic Orban sunt decisive şi de importanţă istorică", a mai spus Andrei Baciu.
Secretarul de stat a subliniat importanţa acestei perioade, până la finalul anului, care este esenţială şi trebuie să ne aliniem astfel încât odată cu intrarea în noul exerciţiu financiar european să fim pregătiţi şi să nu pierdem nicio secundă.
A.T.
---
Actualizare - ŞTEFAN JICOL, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI: "Niciun stat nu mai poate funcţiona performant fără inteligenţa artificială"
Niciun stat nu mai poate funcţiona performant fără inteligenţa artificială, este de părere Ştefan Jicol, Director general Direcţia generală politici publice, strategii şi control intern în cadrul Secretariatului General al Guvernului, precizând că una dintre direcţiile autorităţilor noastre este digitalizarea integrală a administraţiei.
Oficialul a declarat: "Suntem pregătiţi, printr-un aparat profesionist, să continuăm atragerea de noi fonduri europene în următorul exerciţiu bugetar (2021-2027). Una dintre direcţii este digitalizarea integrală a administraţiei, ca prim pas spre acumularea de date în timp real în cloud-uri guvernamentale şi utilizarea lor eficientă prin inteligenţa artificială, în special pentru eficientizarea politicilor publice şi reducerea costurilor administrative. Asta pentru că folosirea inteligenţei artificiale, ca obiectiv şi vârf al unei guvernări moderne, reprezintă viitorul oricărei forme de administrare statală în secolul al XXI-lea".
Fondurile europene au un rol foarte important în redresarea economică, a evidenţiat domnul Jicol, adăugând: "Guvernul României, prin Secretariatul General, este implicat în coordonarea implementării măsurilor de reformă în domeniul administraţiei publice. Majoritatea măsurilor luate în acest scop au fost sprijinite masiv prin proiecte finanţate din fonduri europene începând încă din faza de preaderare a României la UE, în perioada de după anul 2005. Fără aceste finanţări salvatoare România nu ar fi reuşit să recupereze retardul instituţional-administrativ faţă de celelalte state europene şi s-ar fi găsit astăzi, foarte probabil, în teza maioresciană de secol XIX a «formelor fără fond». Fondurile europene sunt, în acest moment, cel mai important suport pentru dezvoltarea României, compatibilizând cu succes norme şi standarde ale Uniunii Europene între Vest şi Estul fostului spaţiu comunist".
SGG are, în acest moment, în implementare 16 proiecte finanţate prin fonduri europene în valoare de peste 40 de milioane de euro, a anunţat domnia sa. Aceastea răspund recomandărilor specifice de ţară şi vizează măsuri de reducere a birocraţiei, creşterea calităţii fundamentării deciziilor, managementul strategic, crearea unor conexiuni solide şi predictibile între politicile planificate şi resursele bugetare alocate sau identificarea unor mecanisme de fundamentare a politicilor investiţionale.
E.O.
---
Actualizare - Dumitru Nancu, FNGCIMM: "În 2019, dezvoltatorii imobiliari au predate beneficiarilor cea mai mică suprafaţă locuibilă din ultimii 20 de ani"
În 2019, dezvoltatorii imobiliari au dat în folosinţă beneficiarilor de credite Prima Casă, în medie, 63 de metri pătraţi, cea mai mică suprafaţă locuibilă din ultimii 20 de ani potrivit lui Dumitru Nancu, directorul general la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).
Acesta a precizat: "Am făcut nişte studii la Prima Casă, pentru că toată lumea spunea că vor creşte preţurile: programul a fost blocat, se arată clar în studii că în anul 2019 a fost pentru prima dată în ultimii 20 de ani când dezvoltatorii imobiliari au predat cea mai mică suprafaţă locuibilă către beneficiari, de 63 de metri pătraţi. Asta înseamnă, pe legea locuinţei, maxim apartament cu două camere. De ce? Pentru că dezvoltatorul îşi crea acel produs în funcţie de programul Prima Casă. Atâta timp cât aveai o garanţie de 59.000 de euro nu puteai face decât o unitate locativă de 59.000 de euro. Am venit şi am spus: bine, rămân şi acele apartamente până în 70.000 de euro, fie că vorbim de apartamente vechi, fie că vorbim de apartamente noi, dar venim complementar şi cu Noua Casă, adică până în 140.000 de euro, unde ai confort mai mare, dai şi şansa celor care câştigă mai mult să-şi achiziţioneze un apartament mai mare. Ne-am gândit să dăm posibilitatea prin garanţie - nu există niciun efort de la bugetul de stat - şi am demonstrat că în România, din 2009, 3 din 4 credite ipotecare au fost credite Prima Casă, iar default-ul, adică acea garanţie când se transformă în plată şi în datorie publică este de 0,29%. Iar efectul multiplicator de până la 7 ori, adică de 1:7".
---
Actualizare - RAMONA IVAN, PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU FONDURI EUROPENE DIN ARB: "Este uşor să accesezi fonduri nerambursabile, dar mult mai complicat să le implementezi corect"
Oficialii sistemului bancar sunt de părere că este destul de uşor să aplici şi să accesezi fonduri europene nerambursabile, dar este mult mai complicat să le implementezi corect, potrivit doamnei Ramona Ivan, preşedintele Comisiei pentru Fonduri Europene din Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi director al Direcţiei Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din cadrul CEC Bank.
Domnia sa spune: "O parte dintre băncile din sistemul nostru bancar, printre care şi CEC Bank, au creat colective specializate care asistă clienţii inclusiv pe partea de implementare corectă a proiectelor. Considerăm că trebuie alocată o atenţie foarte mare în acest sens. Avem situaţii în care beneficiarii nu au putut să-şi ducă proiectele la bun sfârşit, mai ales că anul curent este unul cu totul special. Astfel, unii beneficiari nu au putut să respecte termenele şi, drept urmare, împreună cu autorităţile de management de la nivelul sistemului bancar, am făcut tot ce a fost posibil ca să susţinem aceste proiecte".
V.R.
---
Actualizare - MARCEL BOLOŞ, MINISTRUL FONDURILOR EUROPENE: "Trebuie să creştem de două-trei ori capacitatea de absorbţie, faţă de ritmul anual actual de 2,5 miliarde euro"
Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă (PNRR), pentru care avem alocate 30,4 miliarde euro, va fi lansat în dezbatere publică în 5 noiembrie, a declarat Ioan Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene. Domnia sa a precizat că lucrurile sunt diferite cu privire la acest plan, deoarece fiecare stat membru trebuie să respecte câteva cerinţe de bază, iar documentul trebuie să aibă două componente: reformă şi investiţii.
"Dacă vrem să facem investiţii în domeniul transporturilor va trebui să propunem reforme în domeniul transporturilor. Dacă vrem să investim în domeniu sănătăţii, va trebui să propunem reformă în sănătate. Cerinţele de bază sunt reforme şi investiţii, iar apoi intervin condiţionalităţile legate de investiţii: tranziţie verde, adică investiţiile propuse să fie în acord cu regula economiei verzi promovată de Uniunea Europeană şi digitalizarea - adică investiţiile propuse să aibă componenta de inteligenţă artificială. De exemplu la proiectele privind reţeaua de apă, trebuie să punem contoare inteligente de măsurare volume şi debite. La proiectele pe infrastructura de transport, trebuie să avem sisteme informatice de gestionare şi dirijare a traficului", a explicat ministrul Marcel Boloş.
În privinţa structurii investiţiilor, ministrul de resort a arătat că PNRR este structurat pe trei domenii mari. Primul este cel legat de infrastructura de transport, unde trebuie să respectăm cerinţele privind transportul verde şi digitalizarea.
"De aceea, trebuie să ne orientăm cât mai mult pe transportul pe calea ferată, transportul cu metroul, pe achiziţia de material rulant. Bugetul este unul ambiţios, de 9,2 miliarde euro, bani adăugaţi la cele 8,9 miliarde euro din politica de coeziune, ceea ce ne duce la un buget total de 18 miliarde euro pentru politica de transport", a spus Marcel Boloş.
Al doilea domeniu al PNRR este legat de schimbările climatice, unde proiectele propuse vor avea efect direct asupra agriculturii din ţara noastră.
"Discutăm despre sistemele de irigaţii, care vor sprijini acest domeniu important, agricultura. Apoi avem amenajări de desecări, drenări pentru a combate riscul de mlăştinare şi a face terenurile agricole predispuse pentru culturi şi redate circuitului lor firesc. Avem măsuri pentru combaterea eroziunii solului - vorbim despre 3 milioane de hectare, pentru care vom aloca 6,5 miliarde euro. Combaterea eroziunii solului este mărgăritarul PNRR, pentru că discutăm de potenţialul agricol al Românie şi de sprijinul pe care urmează să îl oferim domeniului agricol prin implementarea acestui proiect care va avea, printre beneficii, refacerea ecosistemelor verzi şi impactul benefic asupra mediului înconjurător", a afirmat ministrul Fondurilor Europene.
Al treilea pilon al PNRR este legat de mediul de afaceri, iar bugetul propus este de 4 miliarde euro. Ministrul de resort a precizat că, până acum, România a avut 1,3 miliarde euro alocaţi pentru mediul de afaceri, iar de această dată bugetul propus se triplează şi are în vedere domeniile agro-alimentar, construcţiilor, întreprinderile mari, turismul şi investiţiile pe care le fac IMM-urile în activele fixe moderne în automatizări şi robotizări. Domnia sa a menţionat că vorbim despre un domeniu care este generator de locuri de muncă şi duce spre atragerea de investiţii, lucru care în momentul de faţă este vital, crucial pentru România.
"Din punctul nostru de vedere, PNRR se pliază foarte bine pe nevoile pe care România le are, dar rămâne un semn de întrebare legat de capacitatea de implementare a proiectelor. Aici sunt câteva lucruri pe care le avem în vedere. La capitolul reforme, o măsură de reformă orizontală este legată de consolidarea capacităţii de implementare a proiectelor. Iar acest lucru se poate face prin descentralizare. Ce înseamnă acest lucru? Pornind de la proiectele de infrastructură de transport, CNAIR trebuie să rămână doar cu proiectele mari - autostrăzi, drumuri expres, iar variantele ocolitoare vor pleca spre zona de autorităţi locale. Lucrăm la integrarea în sistemul de implementare a proiectelor a câtor mai mulţi beneficiari pentru a renunţa la starea de monopol natural pe care o avem în zona proiectelor de mare infrastructură", a declarat ministrul Marcel Boloş.
Domnia sa a menţionat că în domeniul sănătăţii a avut în această perioadă o experienţă mai puţin plăcută privind partea de digitalizare, dar experienţa a demonstrat că dacă decizia este transferată către spitale proiectele respective pot fi implementate mai uşor şi în număr cât mai mare.
Ministrul de resort a precizat că pentru succesul PNRR este absolut necesară devansarea negocierilor cu Comisia Europeană pe politica de coeziune şi pe facilitatea de recuperare şi reziliere, iar Guvernul a trimis documentele strategice pentru a avea accesul la fonduri înainte de începerea perioadei de programare şi a câştiga timp în favoarea implementării proiectelor.
În paralel, pe plan intern, Guvernul a avansat fonduri pentru pregătirea proiectelor, pentru studiile de fezabilitate a proiectelor de infrastructură. Ministrul Marcel Boloş a precizat că rezultatele încep să apară, dar e foarte greu, deoarece moştenim un sistem de fonduri extrem de birocratizat, de stufos, de rigid, şi este greu să fie schimbată rapid mentalitatea funcţionarilor care se ocupă de proiectele respective, să fie debirocratizată această activitate pentru a ajunge la performanţele aşteptate de toată lumea.
Ministrul Fondurilor Europene a atras atenţia că în perioada 2021-2027 va trebui să ne mişcăm rapid pentru a nu pierde o parte din fondurile alocate.
"În Ministerul Fondurilor Europene, ritmul anual de absorbţie a fondurilor, în jur de 2,5 miliarde euro pe an, a fost considerat unul bun, dar în perioada următoare acest lucru va trebuie să rămână istorie. Trebuie să creştem de două-trei ori capacitatea de absorbţie astfel încât să putem face faţă la bugetul imens pe care îl avem alocat. Condiţiile privind accesarea fondurilor pe facilitatea de recuperare şi rezilienţă sunt cam dure: avem un prim termen de încheiere a contractelor - 31 decembrie 2022 şi un termen de implementare a proiectelor - 30 iunie 2026. Trebuie să fim pragmatici, iar orientarea trebuie să fie pentru pregătirea de proiecte. Putem să negociem un document elaborat cu Comisia, dar dacă vor lipsi proiectele de acordare a fondurilor va fi un demers care ne va duce pe o singură direcţie: a pierderii banilor. Banii se repartizează către statele harnice care sunt extrem de aplicate", a spus Marcel Boloş. Domnia sa arată că ţara noastră are un specific al nevoilor, diferit de celelalte state membre ale Uniunii Europene care pot investi în energie verde şi digitalizare. Conform ministrului de resort, România are nevoie de infrastructură de transport, de reţele de apă, de canalizare, proiecte care nu sunt simplu de implementat, spre deosebire de proiectele pe energia verde şi digitalizare.
George Marinescu
---
Actualizare - CORINA CREŢU, EUROPARLAMENTAR: "Este foarte important ca România să se concentreze pe absorbţia fondurilor europene"
"Este foarte important ca România să se concentreze acum pe absorbţia fondurilor europene pentru perioada 2014-2020, pe suma care mai este de recuperat până la încheierea perioadei de programare, care este destul de mare, în paralel cu pregătirea programelor din Cadrul financiar multianual - politica de coeziune", declară Corina Creţu, europarlamentar, adăugând: "Ca urmare a crizei generate de pandemia de Covid-19, Comisia Europeană a propus un nou instrument - Mecansimul de redresare şi rezilienţă, care are obiectivul să ofere sprijin financiar la scară largă pentru investiţiile şi reformele publice care sporesc rezilienţa economiilor statelor membre şi ne pregătesc mai bine pentru viitor".
Domnia sa menţionează: "Sunt raportor pe opinia REGI cu privire la instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă. La Consiliul UE din iulie s-a aprobat o sumă de peste 600 de miliarde de euro pentru toate statele membre, României revenindu-i 79,9 miliarde, din care 30 de miliarde - Mecansimul de redresare şi rezilienţă, aproape 13,7 miliarde granturi şi 16,6 miliarde împrumuturi. Dar, aceste sume fac încă obiectul negocierilor din Parlamentul European. Exisă o oarecare blocare între statele net contributoare şi cele beneficiare".
Cred că este foarte important că noi, în Parlamentul European, am reuşit să depunem amendamente astfel încât 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil să fie accesat de statele membre până la 31 decembrie 2024, în loc de 2022, aşa cum prevăzuse Comisia iniţial, iar suma rămasă - până la 31 decembrie 2025, în loc de 2024, mai spune doamna Creţu, concluzionând: "Este o perioadă în care este nevoie de foarte multă organizare şi de proiecte mature".
A.V.
---
Actualizare - Dan Dragan, secretar de stat MEEMA: "Alocarea totală pentru România, pe mecanismul 10D, ar urma să fie în jur de 6-7 miliarde de euro"
România are mai multe categorii de fonduri pentru a ajuta tranziţia sectorului energetic la energie verde, decarbonarea acestuia, creşterea rezilienţei şi capacităţii de generare de energie electrică, a spus Dan Drăgan, secretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
Drăgan a afirmat: "Avem Fondul de Modernizare, 10D, care e format din alocările de certificate de CO2 de care România va beneficia până în 2030, alocări care se vor transforma în resurse financiare până în 2030. Estimăm că alocarea totală pentru România să fie în jur de 6-7 miliarde de euro. Această alocare depinde de preţurile certificatelor de CO2 care vor fi vândute în această perioadă. Pe primii doi ani estimăm o valoare de 1-2 miliarde de euro, bani disponibili pentru investiţii în sectorul energetic".
Acest fond are la bază două axe, potrivit secretarului de stat: axa 1, care vizează investiţii în capacităţi de generare în regenerabile, investiţii în reţele, în stocare şi în eficienţă energetică şi unde finanţarea poate să meargă până la 100%; axa 2, care vizează investiţii în capacităţi de producţie care au la bază gaze naturale şi unde finanţarea merge până la 70%.
"Grupul de lucru lucrează în strânsă legătura cu vectorii din piaţă şî impreună cu un consultant ce va fi selectat se vor decide alocarea banilor. (...) Ministerul a lansat (un apel) la începutul lunii, până la sfârşitul lunii, aşteptăm proiecte de la toţi participanţii din piaţă, o detaliere a acestora, a gradului lor de maturitate, pentru a avea o imagine completă referitoare la necesităţile şi oportunităţile jucătorilor din piaţă. Sperăm că la începutul anului viitor să avem şi ghidul finalizat şi pe baza acestuia să putem face primul apel de proiecte", a mai spus Drăgan.
Acesta a mai afirmat că până la sfârşitul lunii noiembrie, România, ca celelalte state, trebuie să trimită la Comisia Europeană necesarul de investiţii pe diferite tipuri de tehnologii, pentru mecanismul 10D, unul din principalele instrumente prin care se va face tranziţia şi decarbonarea sectorului energetic.
M.G.
---
Grupul de presă BURSA organizează a XII-a ediţie a videoconferinţei "Fondurile Europene".
Evenimentul poate fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
